Corectitudinea Politică demolează şi statui: Cristofor Columb este vinovat de genocid în masă!

O statuie a exploratorului Cristofor Columb, dăruită de comunitatea italiană din SUA, care s-a aflat timp de 45 de ani în Grand Park din Los Angeles, a fost dată jos. Grupările de indigeni au protestat la rînd față de celebrarea în SUA a exploratorului genovez, considerat descoperitorul Americii, dar pe care acestea îl fac vinovat pentru „genocid în masă” pentru că a pus capăt modului de viață al populației indigene.

„Statuia lui Cristofor Columb celebrează un capitol negru din istorie, care idealizează extinderea imperiilor europene și exploatarea resurselor naturale și a ființelor umane", a declarat pentru NBC consilierul local al orașului Los Angeles, Hilda Solis. „Columb nu a descoperit America pentru că nu a ajuns niciodată pe țărmurile Americii de Nord, care erau deja locuite de milioane de indigeni. Imaginea lui nu trebuie să fie sărbătorită nicăieri”, a declarat un alt consilier local, care aparține comunității indigene.

Eliminarea statuii din Grand Park vine la un an după o decizie a Consiliului Municipal din Los Angeles și a Consiliului de Supraveghere de a anula sărbătoarea dedicată lui Columb, din luna Octombrie, și a o înlocui cu o alta: Ziua Populației Indigene. Contribuția lui Cristofor Columb la descoperirea Americii a intrat în ultimii ani în vizorul adepților Corectitudinii Politice, iar prigonirea statuilor exploratorului genovez s-a accentuat după incidentele rasiale din Charlottesville, cînd trei persoane din mișcarea pro-imigranți au fost uciși de albi. În doar cîteva zile, statuile navigatorului au fost distruse sau date jos în orașe precum Houston și Detroit. Primarul din New York, Bill De Blasio, a propus ca piața Columbus Circle, din fața Central Park, să nu mai poarte numele exploratorului european.

Marile companii din Marea Britanie pregătesc microciparea biometrică pentru toți angajații

Cea mai mare organizație patronală din Marea Britanie și principalul organism sindical au lansat un semnal de alarmă privind posibilitatea ca tot mai multe  companii britanice să implanteze cipuri personalului pentru „îmbunătățirea securității”, scrie The Guardian. BioTeq, firma din Marea Britanie care oferă implanturi de cipuri întreprinderilor și persoanelor fizice a instalat deja 150 de astfel de dispozitive în Marea Britanie. Cipurile mici, implantate sub piele, între degetul mare și arătător, sunt similare cu cele pentru animalele de companie. Ele permit oamenilor să-și deschidă ușa de la intrare sau de la birou, să-și pornească mașina doar cu o mișcare a mîinii și au, de asemenea, capacitatea să stocheze date medicale. O altă companie, Biohax din Suedia, oferă, de asemenea, implantarea de cipuri umane de dimensiunea unui bob de orez. Reprezentanții companiei  au declarat pentru Sunday Telegraph că se află în discuții cu mai multe firme juridice și financiare britanice cu privire la decizia de a implanta microcipuri angajaților lor, inclusiv pentru o mare companie cu sute de mii de angajați.

CBI, care reprezintă 190.000 de întreprinderi din Marea Britanie, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această perspectivă. Unul dintre liderii sindicatului, Frances O'Grady, a declarat: „Știm ca muncitorii sunt deja preocupați de faptul că unii angajatori folosesc tehnologie pentru a-i controla, diminuînd dreptul personalului la intimitate. Microciparea ar oferi șefilor și mai multă putere și control asupra muncitorilor lor”. În Suedia aproape că a devenit o modă. Mii de suedezi au microcipuri implantate sub piele, pentru a nu mai fi nevoiți să aibă asupra lor carduri, acte de identitate și chiar bilete de tren. De asemenea, zeci de angajați de la o companie americană din Wisconsin au fost de acord să-și introducă în mîini microcipuri, pe care le-ar putea folosi pentru a cumpăra gustări, pentru a se conecta la calculatoare sau pentru a folosi xeroxul.

În California, cel puţin 59 de oameni au pierit în flăcări

Incendiile din California, care au lăsat în urmă cel puţin 59 de morţi, au continuat să facă ravagii, miercuri, în statul american unde autorităţile se luptă cu flăcările şi încearcă să găsească circa 130 de persoane date dispărute, relatează Joi AFP. Şeriful comitatului Butte, Kory Honea, a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută Miercuri, că alte opt persoane au fost găsite decedate în Nordul Californiei, iar 47 din totalul de 56 de victime au fost identificate provizoriu, autorităţile aşteptînd confirmarea în urma rezultatelor testelor ADN, potrivit DPA.

Cele mai recente persoane decedate au fost descoperite la Nord de Capitala statului, Sacramento, în localitatea Paradise, una dintre cele mai afectate de incendiul masiv. Honea a adăugat că 130 de persoane sunt în continuare căutate, iar 200 au fost găsite după ce fuseseră iniţial declarate dispărute.

Incendiul devastator ”Camp Fire” a cuprins circa 55.800 de hectare şi este controlat în proporţie de 35%, a raportat în cadrul conferinţei Departamentul forestier şi de protecţie împotriva incendiilor din California (Cal Fire). ”Camp Fire” a devenit cel mai mortal şi distrugător din California, întrecînd în amploare incendiul ”Griffith Park” din comitatul Los Angeles, care a provocat decesul a 29 de persoane în anul 1933. În total, 10.321 de proprietăţi au fost distruse de flăcări, au precizat autorităţile. Cîteva sute de kilometri spre Sud, în apropiere de Los Angeles, incendiul ”Woolsey Fire” a mistuit aproape 40.000 de hectare şi a lăsat în urmă cel puţin trei morţi, relatează AFP.

Incendiul a izbucnit săptămîna trecută lîngă Thousand Oaks. Flăcările s-au extins rapid şi au ajuns în faimoasa staţiune Malibu, la Vest de Los Angeles, unde au fost emise ordine de evacuare valabile pentru anumite zone. Preşedintele american Donald Trump a asigurat locuitorii din California de sprijinul său, într-un mesaj publicat Miercuri pe Twitter. Sîmbătă, liderul de la Casa Albă a provocat o controversă acuzînd autorităţile statului California de „management defectuos” al pădurilor, în condiţiile în care majoritatea acestora se află sub controlul statului federal. ”Paradise a fost bine pregătit pentru acest tip de urgenţă, însă incendiul a fost fără precedent, greu de controlat, iar numeroşi oameni au rămas captivi în ciuda ordinelor de evacuare”, a declarat guvernatorul democrat al statului California, Jerry Brown.

Pompierii din California au primit asistenţă aeriană semnificativă, însă incendiile sunt în continuare active. În Nordul Californiei, precipitaţiile ar putea veni în ajutorul eforturilor de stingere a flăcărilor, însă nu mai devreme de sfîrşitul săptămînii viitoare. Autorităţile locale au emis totodată o alertă privind poluarea atmosferică din cauza fumului. Ordinele de evacuare sunt încă în vigoare şi nu vor fi ridicată timp de cîteva săptămîni, notează AFP. În ultimul an, California a înregistrat mai multe incendii violente, care au provocat decesul a aproape o sută de persoane şi au mistuit sute de mii de hectare. Seceta a fost mai accentuată în ultimii ani în acest stat cu o suprafaţă mare din vestul Statelor Unite.

Mike Pence anunţă o nouă întrevedere Trump – Kim Jong Un

Vicepreşedintele american Mike Pence a declarat Joi că Preşedintele Donald Trump intenţionează să se întîlnească cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un anul viitor, dar nu va repeta greşelile trecute de a permite ca promisiunile de a pune capăt programelor de înarmare să fie încălcate, relatează Reuters, potrivit agerpres.

SUA şi Coreea de Nord au discutat despre o a doua întîlnire între liderii lor după summitul de la Singapore din Iunie pentru a pune bazele unei încheieri a conflictului între cei doi vechi duşmani.

 „Planurile sunt în desfăşurare. Credem că summitul va avea loc probabil anul viitor, dar cînd şi unde urmează a fi decis”, le-a declarat Pence jurnaliştilor după o întîlnire cu Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in. „Nu vrem să repetăm greşelile pe care Administraţiile precedente, sincer din ambele partide politice, le-au făcut în ultimele decenii, cînd promisiuni sunt făcute, sancţiuni sunt ridicate, sprijinul economic vine şi apoi promisiunile sunt încălcate”, a adăugat el.

Pence şi Moon s-au întîlnit în marja summitului Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), găzduit de Singapore. Un „think tank” american a anunţat Luni că a identificat cel puţin 13 din cele 20 de baze de rachete nedeclarate care se estimează că ar exista în Coreea de Nord, subliniind provocarea negociatorilor americani care speră să-l convingă pe Kim Jong Un să renunţe la programele sale de înarmare.

Coreea de Nord a ajuns la acorduri cu puterile regionale în 1994 şi 2005 pentru destructurarea programului său nuclear în schimbul unor beneficii economice şi al unor recompense diplomatice, dar acele acorduri au fost anulate după ce Phenianul a continuat clandestin să realizeze arme de distrugere în masă. Cu puţine semne de progres în negocieri după summitul din Iunie şi în contextul în care întîlniri recente la nivel înalt au fost anulate, Trump a declarat săptămîna trecută că nu este „nici o grabă”, dar a spus că vrea în continuare să se întîlnească cu liderul Nord-coreean a doua oară.

Oficialii americani au spus că sancţiunile au forţat Coreea de Nord să vină la masa de negociere şi s-au angajat să menţină presiunea pînă la o denuclearizare completă. Phenianul a creditat însă progresele sale în domeniile nuclear şi al rachetelor cu asigurarea poziţiei sale în negocierile cu marile puteri. Pence a spus că Moon a fost de acord să colaboreze îndeaproape cu SUA pentru organizarea unui al doilea summit SUA-Coreea de Nord, în contextul în care Washingtonul menţine campania de „presiune maximă” păstrînd sancţiunile împotriva Phenianului. Coreea de Nord nu a testat un dispozitiv nuclear sau balistic de anul trecut şi a anunţat că a dezafectat principalul său sit de testare nucleară şi că are planuri de a dezafecta şi alte facilităţi. Phenianul a avertizat însă că ar putea reporni programul nuclear dacă SUA nu renunţă la regimul de sancţiuni.

Americanii se tem că ar putea pierde un război în faţa Rusiei sau a Chinei

Statele Unite fac faţă unei crize militare şi ar putea pierde un război împotriva Chinei sau Rusiei, avertizează un raport al Congresului american, transmite AFP. „Superioritatea militară a Statelor Unite – coloană vertebrală a influenţei sale mondiale şi a securităţii naţionale – s-a erodat la un nivel periculos”, dezvăluie raportul Comisiei parlamentare asupra strategiei apărării naţionale. „Armata americană ar putea înregistra un număr inacceptabil de victime (…) în următorul său conflict”, continuă documentul. „Cu greu ar putea să cîştige, dacă nu chiar va pierde, un război împotriva Chinei sau a Rusiei”, potrivit textului.

Statele Unite ar fi deosebit de vulnerabile dacă trupele lor ar fi „constrînse să lupte simultan pe două sau mai multe fronturi”, adaugă cei 12 foşti înalţi responsabili democraţi şi republicani însărcinaţi să treacă în revistă capacităţile militare americane. Ei acuză o serie de „decizii şi disfuncţionalităţi politice din partea celor două principale partide politice care au condus la „o criză de securitate naţională pentru Statele Unite”. Cu toate că bugetul Pentagonului depăşeşte în acest an 700 de miliarde de dolari, cu mult peste ceea ce China şi Rusia alocă împreună pentru apărare, autorii documentului consideră că suma este „clar insuficientă” pentru a atinge obiectivele stabilite de strategia de apărare naţională a Administraţiei Trump. În raportul său, Comisia parlamentară face o serie de recomandări, printre care o creştere anuală de 3% pînă la 5% a bugetului apărării.

Unul din trei solicitanţi de azil a primit în acest an drept de şedere în Germania

Unul din trei solicitanţi de azil a primit în acest an drept de şedere în Germania, a anunţat Ministerul federal de Interne, transmite dpa, scrie Agerpres.

Din cele 186.886 cereri examinate între lunile Ianuarie şi Octombrie, 33,9% au fost rezolvate prin acordarea de azil sau a permisiunii de şedere prin interzicerea deportării. Anul trecut, acest procent a fost mai ridicat, de 43,3%. Tot în primele zece luni ale anului în curs, 35% dintre cererile de azil au fost respinse. Restul de 31,1% au fost rezolvate pe alte căi, cum ar fi retragerea cererii sau retrimiterea solicitantului într-o altă ţară UE pentru a-şi definitiva procedurile de azil.

Oficiul german pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF) a precizat că în Octombrie a primit 14.800 de noi cereri, ceea ce înseamnă o creştere cu 14,2% faţă de Septembrie, dar o scădere cu 12,9% comparativ cu Octombrie 2017. Majoritatea cererilor au fost depuse de cetăţeni sirieni. De la începutul anului, în Germania au depus cereri de azil 39.324 sirieni, 15.323 irakieni şi 10.486 afgani. Cu toate acestea, numărul solicitanţilor de azil din cele trei ţări a scăzut în 2018, în vreme ce numărul nigerienilor, turcilor şi iranienilor a crescut.

Denis Puşilin, liderul separatist din Doneţk, promite să continue ‘integrarea’ cu Rusia

Denis Puşilin, ales lider al regiunii separatiste Doneţk în cadrul unui scrutin denunţat ca nelegitim de către Kiev şi Occident, a promis miercuri să continue ‘integrarea’ republicii autoproclamate din estul Ucrainei cu Rusia, informează AFP. ‘Orientarea spre Rusia va continua. Nu este vorba numai despre integrarea culturală şi socială, dar şi despre integrarea economică’, a declarat el în prima sa conferinţă de presă după alegerile de duminică. ‘Nu vrem să fim o regiune subvenţionată. Donbasul este capabil nu numai să-şi cîştige existenţa, ci şi să devanseze numeroase state dezvoltate’, a spus Puşilin, care exercitase pînă acum funcţia de lider interimar al ‘republicii populare’ Doneţk după asasinarea predecesorului său într-un atentat în luna August.

El a afirmat că Estul separatist prorus al ţării ‘a învăţat deja să trăiască fără Ucraina’, adăugînd că nu se aşteaptă la o ‘escaladare militară’ a conflictului soldat cu peste 10.000 de morţi în patru ani. Potrivit autorităţilor separatiste, Puşilin a cîştigat detaşat alegerile de Duminică cu peste 60% din sufragii. La Lugansk, cealaltă regiune separatistă din Estul Ucrainei, unde a avut de asemenea un scrutin Duminică la şefia ‘republicii’, liderul interimar Leonid Pasecinik a acumulat 68% din voturi, cîştigînd fără probleme.

Participarea la vot a fost de aproape 80% în ambele teritorii, potrivit autorităţilor separatiste. Aceste scrutine organizate local au fost condamnate de Ucraina, UE şi SUA, care nu le-au recunoscut rezultatele. Cele două republici separatiste din Estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, şi-au proclamat în mod unilateral independenţa în 2014 şi spun că vor să se alăture în cele din urmă Federaţiei Ruse. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi sprijină militar pe separatişti, ceea ce ea dezminte, în pofida numeroaselor dovezi. Acordurile de pace semnate în Februarie 2015 cu mediere franco-germană la Minsk au permis reducerea considerabilă a confruntărilor, dar numeroase episoade violenţă au loc sporadic pe linia frontului. Aspectul politic al acestor acorduri nu a fost implementat, iar părţile beligerante se acuză reciproc pentru acest eşec.

Fox News se alătură procesului judiciar declanşat de CNN împotriva Administraţiei Trump

Postul de televiziune Fox News, ai cărui numeroşi prezentatori îl susţin deschis pe Donald Trump, se va alătura procesului judiciar intentate de concurentul său, CNN, împotriva Administraţiei Trump pentru a recupera acreditarea unuia din jurnaliştii săi, potrivit AFP. Acreditările, cum ar fi cea retrasă săptămîna trecută reporterului Jim Acosta, ‘nu ar trebui să fie folosite ca o armă’, a declarat preşedintele Fox News, Jay Wallace, într-o declaraţie transmisă Miercuri agenţiei franceze de presă, în care indică faptul că postul său de televiziune ‘susţine CNN în demersul acestuia în justiţie’.

CNN a anunţat Marţi că a dat în judecată Administraţia Trump pentru a contesta retragerea acreditării pentru Jim Acosta, după un schimb de replici virulent cu Preşedintele american în cursul unei conferinţe de presă. Casa Albă a afirmat că decizia nu are legătură cu întrebările reporterului. Potrivit acestuia, campania lui Donald Trump a prezentat într-un mod exagerat – în opinia sa – că acel convoi de mii de migranţi care vine din America Centrală şi aflat în drum spre frontiera dintre Mexic şi SUA reprezintă o ameninţare pentru americani. Purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Sarah Sanders, a justificat retragerea acreditării prin ceea ce ea a descris drept un comportament deplasat al lui Jim Acosta faţă de o tînără stagiară care se ocupa de recuperarea microfonului la conferinţa de presă.

Concret, Fox News va face o cerere de intervenţie (‘amicus brief’ în legislaţia americană), care permite unei terţe părţi să se alăture unei proceduri judiciare, dar nu pentru a obţine despăgubiri, ci pentru a-şi face auzită poziţia în sprijinul reclamantului. ‘Chiar dacă nu aprobăm tonul antagonic în creştere folosit atît de Preşedinte, cît şi de mass-media în recentele conferinţe de presă, suntem favorabili unei prese libere, accesului (mass-media la Guvern) şi unui schimb deschis pentru publicul american’, subliniază directorul Fox News.

PE cere un mecanism permanent pentru apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept în ţările UE

Parlamentul European a adoptat, Miercuri, o rezoluţie non-legislativă prin care solicită introducerea unui mecanism permanent pentru apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept în ţările Uniunii Europene, scrie Mediafax. „Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complet, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Într-o rezoluţie non-legislativă, eurodeputaţii regretă că nu a fost elaborată încă o propunere legislativă în acest sens de către Comisia Europeană, deşi Parlamentul European a cerut acest lucru în Octombrie 2016. Parlamentul European avertizează că provocările la adresa principiilor statului de drept şi democraţiei în ţările UE generează riscuri la adresa libertăţii, securităţii, justiţiei şi politicii externe, mai ales în raport cu ţările vecine sau candidate la aderare.