Trump susţine că ştie de bazele pentru rachete ascunse de Coreea de Nord. Ce spune despre ele

Preşedintele american Donald Trump a afirmat, Marţi, că Administraţia sa cunoaşte faptul că există 12 baze de rachete balistice ascunse în Coreea de Nord, numind un articol din New York Times pe această temă ca fiind „alte ştiri false” şi „incorect”. „Articolul din New York Times privind Coreea de Nord este incorect. Ştim despre bazele despre care se discută, nimic nou - şi nimic în afara normalului. Doar alte ştiri false. Voi fi primul care vă va anunţa dacă se întîmplă ceva rău!”, a scris Trump pe Twitter.

New York Times a informat Luni că imaginile din satelit arată 16 baze de rachete balistice ascunse în Coreea de Nord despre care ziarul precizează că „erau cunoscute serviciilor secrete americane, dar nu au fost discutate, Trump susţinînd că a neutralizat ameninţarea nucleară a Coreei de Nord”. NY Times a informat că Phenianul a continuat să îmbunătăţească cele 16 baze, scrie news.ro. 

Luni, un institut de cercetare din SUA a informat că identificat 13 baze de operare a rachetelor balistice nedeclarate din Coreea de Nord. În rapoarte publicate de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, cercetătorul Joseph Bermudez a precizat că au fost observate îmbunătăţiri ale infrastructurii şi lucrări de mentenanţă la unele dintre locaţii, în ciuda negocierilor în desfăşurare între SUA şi Coreea de Nord, prin care Washingtonul încearcă să convingă Phenianul să renunţe la arsenalul său nuclear. La scurt timp după summit-ul din Iunie de la Singapore dintre Preşedintele american, Donald Trump, şi liderul Nord-coreean, Kim Jong-un, cînd cei doi au căzut de acord să lucreze pentru dezarmarea nucleară a peninsulei coreene, Trump a afirmat că „nu mai există o ameninţare nucleară din partea Coreei de Nord”.

Merkel a cerut și ea o ”armată europeană veritabilă”. A fost huiduită și aplaudată

Angela Merkel a propus, Marţi, într-un discurs în Parlamentul European, crearea la un moment dat a “unei veritabile armate europene”, la scurt timp după o controversă puternică pe acest subiect între Preşedintele american Donald Trump şi Preşedintele francez. “Trebuie să elaborăm o viziune care să ne permită să ajungem într-o zi la o veritabilă armată europeană”, a declarat Merkel în plenul PE de la Strasbourg, iar discursul său a fost primit deopotrivă cu aplauze şi huiduieli, relatează Agerpres.

Merkel a reamintit totodată că a propus “constituirea unui consiliu de securitate european” pentru întărirea politicii externe a Uniunii Europene. “Am propus constituirea unui consiliu de securitate european cu o preşedinţie rotativă în cadrul căruia deciziile importante vor putea fi luate mai rapid”, a spus cancelarul german în discursul său din PE privind viitorul Europei. “Nu este vorba de o armată contra NATO”, a adăugat Merkel pe subiectul armatei europene. “Ar putea fi o complementare utilă a NATO. Nimeni nu vrea să pună sub semnul întrebării relaţiile clasice”, a spus ea.

Săptămîna trecută, Preşedintele francez a propus crearea unei “veritabile armate europene” pentru protejarea Vechiului Continent şi a evocat necesitatea “de protecţie în faţa Chinei, a Rusiei şi chiar a Statelor Unite ale Americii” în domeniul spaţiului cibernetic. Apelul lui Macron, care reflectă o direcţie mai largă de gîndire la nivelul UE, dar care nu este universal acceptată, a declanşat furia lui Trump, care a denunţat aceste propuneri pe care le-a catalogat “extrem de insultătoare”, chiar înainte de venirea sa la Paris pentru a participa, în week-end, la ceremoniile dedicate Centenarului Armistiţiului Primului Război Mondial.

Marţi, liderul de la Casa Albă l-a atacat din nou cu virulenţă pe Emmanuel Macron, cu o nouă aluzie la propunerea privind armata europeană. “Emmanuel Macron a sugerat crearea unei armate proprii pentru apărarea Europei împotriva SUA, Chinei şi Rusiei. Dar a fost vorba de Germania în Primul şi Al Doilea Război Mondial”, a scris el pe Twitter, la două zile după revenirea de la Paris. “Plătiţi sau nu pentru NATO?!”, a adăugat Preşedintele american. Trump cere cu regularitate ţărilor europene membre ale NATO să îşi sporească bugetul pentru apărare, considerînd că SUA asigură o parte mult prea mare din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantic.

Finlanda s-a oferit să preia Preşedinţia UE în locul României. Reacţii de la Bucureşti

Juha Sipilä, premierul Finlandei, a anunţat Marţi că a discutat cu autorităţile de la Bucureşti şi nu va prelua Preşedinţia UE în locul României, aşa cum s-a speculat în presă. “Pregătirile Finlandei pentru preluarea Preşedinţiei UE sunt într-un stadiu avansat”, a scris Sipilä pe Twitter Marţi. „Am verificat situaţia din România. Răspunsul pe care l-am primit din România este că nu intenţionează să ceară ca Finlanda să preia mai devreme Preşedinţia UE”.

Ulterior, Sipilä a afirmat că tensiunile politice din România nu vor afecta calendarul Preşedinţiei UE. El a declarat agenţiei de presă STT că România nu are nici o intenţie de a-şi amîna termenul de şase luni la Preşedinţia UE. Anunţul a fost făcut după ce europarlamentarul finlandez Henna Virkkunen a afirmat că este răspunderea ţării sale să preia mai devreme Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, reacţionînd la afirmaţia de Luni a lui Klaus Iohannis, potrivit presei de la Helsinki. „Dacă România nu poate prelua Preşedinţia UE, Finlanda e următoarea la rînd”, a afirmat politiciana, care a spus că există şi un precedent: „Din cauza Brexit, Preşedinţia britanică a fost întreruptă şi Estonia a preluat în 2017”. În mod normal, Finlanda ar urma să preia această poziţie abia în Iulie 2019.

Şi Sampo Terho, ministru pentru Afaceri Europene în Guvernul de la Helsinki, a precizat că situaţia politică de la Bucureşti ar putea duce la o cerere de asistenţă din partea Finlandei, dar nu a anunţat că a primit o astfel de solicitare. Aceste afirmaţii au fost făcute înaintea adoptării rezoluţiei Parlamentului European şi a publicării raportului MCV. Şi Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o replică: “Așa cum Guvernul României a reiterat în nenumărate rînduri, România este pregătită pentru preluarea, la 1 Ianuarie 2019, a mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, iar pregătirile se desfășoară conform calendarului. De asemenea, atragem atenția că Guvernul finlandez apreciază că pregătirea României privind preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene este în grafic, iar dialogul în cadrul formatului TRIO confirmă, încă o dată, capacitatea României de a exercita cu succes acest mandat.

În urma clarificărilor oferite de Ambasada României de la Helsinki, principalul cotidian finlandez a publicat o actualizare a informației care tratează declarațiile oficialilor finlandezi, actualizare ce cuprinde poziția Executivului român și clarifică faptul că România nu se află în imposibilitatea de a-și exercita mandatul de Președinție a Consiliului UE și nu va solicita asistență, în acest sens, Guvernului finlandez.

Reiterăm că exercitarea în bune condiții a mandatului privind Președinția României a Consiliului Uniunii Europene este un exercițiu comun, care trebuie să aibă la bază un consens politic între toate instituțiile statului și un dialog deschis și onest, care să permită României să îndeplinească cu succes această responsabilitate. Acest mandat constituie o oportunitate pentru confirmarea angajamentului României față de Uniunea Europeană și de promovarea valorilor sale, cît și a consolidării și articulării rolului României la nivelul statelor membre. (Sursa: Pro TV.ro)

Donald Trump, atac la „armata europeană” a lui Macron: Dacă n-ar fi fost SUA, astăzi ați vorbi limba germană!

Războiul declarațiilor dintre Președintele Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron s-a reaprins, după recentele comentarii ale liderului de la Elysee privind crearea unei „armate europene reale”. Donald Trump i-a amintit lui Emmanuel Macron că, dacă nu ar fi fost SUA, Franța ar fi acum o națiune care ar vorbi limba germană.

„Emmanuel Macron sugerează construirea unei armate proprii pentru a proteja Europa împotriva SUA, a Chinei și Rusiei. Dar Germania în Primul și al Doilea Război Mondial a fost Germania. Cum funcționează asta pentru Franța? Ei începuseră să învețe limba germană la Paris înainte de venirea SUA. Plătiți pentru NATO sau nu!”, a scris Trump pe Twitter, la două zile după revenirea de la Paris unde a participat la ceremoniile dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea primei conflagrații mondiale, alături de mai mulți șefi de stat.

Primul mesaj postat de Trump pe Twitter amintea că propunerea unei armate la nivel european și chiar a unui imperiu european, așa cum a sugerat Luni ministrul de Finanțe al Franței, a condus direct la declanșarea a două războaie mondiale. La sosirea pe aeroportul din Orly, Vineri, șeful Casei Albe a denunțat - într-un tweet extrem de virulent - propunerea Președintelui francez. „Foarte insultătoare, dar poate că Europa ar trebui mai întîi să-și plătească partea sa la NATO pe care SUA o subvenționează pe scară largă”, a adăugat Trump.

„Problema este că Emmanuel Macron suferă de o rată foarte scăzută a încrederii în Franța, de 26%, și de o rată a șomajului de aproape 10%. Încearcă doar să schimbe subiectul. Apropo, nu există nici o țară mai naționalistă decît Franța, cu oameni foarte mîndri - și pe bună dreptate!”, a continuat Trump, într-un alt mesaj. „Armata europeană”, propusă de Emmanuel Macron, nu vizează Statele Unite, a ținut să asigure Palatul Elysee, evocînd o 'confuzie' în interpretarea afirmațiilor Președintelui francez care au declanșat furia lui Donald Trump.

Militarii construiesc baricade şi garduri de sîrmă ghimpată la frontiera dintre Statele Unite și Mexic

Militarii americani au întărit Marţi măsurile de securitate la frontiera cu Mexicul, construind baricade şi garduri de sîrmă ghimpată, relatează Reuters, potrivit Agerpres. În oraşul mexican Tijuana, la graniţa cu SUA, au sosit Marţi, cu autobuze, circa 400 de migranţi, care au luat-o înaintea unei caravane de refugiaţi din America Centrală, a declarat agenţiei Reuters un martor ocular. Restul caravanei este aşteptat în zilele următoare; majoritatea migranţilor provin din Honduras.

Secretarul apărării Statelor Unite, Jim Mattis, a anunţat că va ajunge Miercuri în zona frontierei, unde au fost desfăşuraţi mii de militari pentru a sprijini eforturile grănicerilor şi vameşilor de a împiedica migranţii să pătrundă ilegal pe teritoriul american. US Customs and Border Protection (CBP), agenţia vamală şi de protecţie a frontierei SUA, a anunţat că va închide benzile de trafic dinspre Tijuana, pentru a permite soldaţilor să instaleze baricade şi garduri. „CBP este gata şi continuă să se pregătească pentru eventuala sosire a mii de oameni care migrează într-o caravană, îndreptîndu-se spre frontiera Statelor Unite”, a declarat Pete Flores, director agenţiei pentru operaţiunile din San Diego, oraş californian situat la mai puţin de 40 de km de Tijuana. El s-a referit la „un risc potenţial de siguranţă şi securitate”.

Vinerea trecută, Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat un decret prin care interzice practic acordarea de azil celor care trec ilegal frontiera. Reuters a consemnat reacţii ale migranţilor care susţin că nu renunţă la intenţia de a ajunge oricum în SUA.

Austria nu doreşte să găzduiască bursa de valori a UE împotriva sancţiunilor americane impuse Iranului

Austria nu doreşte să găzduiască, aşa cum i s-a propus, bursa de valori pe care Uniunea Europeană doreşte s-o înfiinţeze pentru a ajuta Iranul să evite sancţiunile americane, a anunţat Marţi Ministerul austriac de Externe, evocînd îndoieli referitoare la viabilitatea mecanismului, relatează AFP. ”Am fost întrebaţi dacă Austria ar fi, în principiu, dispusă să găzduiască ‘Special purpose vehicle’ (SPV)”, a indicat un purtător de cuvînt al MAE austriac, Peter Guschelbauer, confirmînd o informaţie a agenţiei Bloomberg. Dar, după ”un studiu aprofundat”, ”noi an ajuns la concluzia că nu suntem în măsură în acest moment să găzduim SPV”, a declarat Guschelbauer agenţiei APA.

Europenii, dornici să salveze acordul privind programul nuclear iranian (2015) în ciuda retragerii SUA, caută să înfiinţeze un ”mecanism special” (Special purpose vehicle – SPV) pentru a-i permite Teheranului să vîndă în continuare petrol, în pofida sancţiunilor reintroduse de către Washington la începutul lui Noiembrie. Austria indică totodată ”numărul mare de chestiuni tehnice” care ameninţă, în opinia sa ”eficienţa acestei construcţii”.

Prezentat în Septembrie de către şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, SPV, ale cărui contururi concrete rămîn neclare, trebuie teoretic să servească drept intermediar pentru a le permite întreprinderilor europene să facă comerţ cu Iranul fără să se expună sancţiunilor americane. Potrivit Bloomberg, Franţa, Regatul Unit şi Germania, care au semnat acordul din 2015 cu Iranul, alături de SUA, Rusia şi China, ar prefera Austria pentru amplasarea mecanismului respectiv. Austria, unde îşi au sediul mai multe organizaţii internaţionale, inclusiv OPEC şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), a fost gazda negocierilor ce au dus la obţinerea acordului semnat în 2015 şi destinat să garanteze caracterul strict paşnic al programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

UE, Rusia şi China se străduiesc să convingă Iranul să rămînă în acord după retragerea unilaterală a SUA în mai şi restabilirea sancţiunilor americane.

FBI: Delictele motivate de ură în creştere cu 17% anul trecut în SUA

Delictele motivate de ură s-au înmulţit cu 17% anul trecut în Statele Unite ale Americii (SUA), a anunţat Marţi Biroul Federal de Investigaţii (FBI) în raportul său anual, relatează dpa, potrivit Agerpres. Majoritatea delictelor menţionate în raport au fost intimidări sau atacuri, dintre care 60% au fost motivate rasial, în timp ce 20% au fost atacuri motivate de ură religioasă.

Anul trecut, grupuri de extremă dreapta au organizat raliul ‘Unite the Right’, în timpul căruia a fost ucis un contra-protestatar de stînga. Principalul suspect, un presupus susţinător al supremaţiei albilor, este judecat pentru crimă şi infracţiuni motivate de ură. Reacţia Preşedintelui Donald Trump la ‘Unite the Right’ – inclusiv comentariile de la acel moment despre existenţa oamenilor buni ‘de ambele părţi’ – i-a atras numeroase critici. Retorica preşedintelui Trump a fost remarcată şi peste Atlantic. Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a criticat pe liderul de la Casa Albă, prezent la sfîrşitul săptămînii trecute la Paris la comemorarea sfîrşitului Primului Război Mondial, cînd a afirmat că naţionalismul este o ‘trădare a patriotismului’. O altă crimă motivată de ură a avut loc luna trecută în SUA, cînd un susţinător al supremaţiei albilor a atacat o sinagogă din Pittsburgh, omorînd 11 persoane în timpul unei slujbe religioase.

10.000 de noi gardieni de noapte vor patrula în oraşele din Turcia

Turcia va angaja 10.000 de noi gardieni de noapte, care vor patrula în localităţi de pe cuprinsul ţării, o practică introdusă la scurt timp după tentativa eşuată de puci din 2016, potrivit unui decret publicat Marţi în Monitorul Oficial, relatează agenţia DPA.

Ordinul prezidenţial va duce la o creştere a numărului de gardieni de noapte la peste 25.000 de la tentativa de puci, care a fost urmată de înlăturarea a mii de ofiţeri din cadrul forţei de poliţie a Turciei. Noii recruţi sunt instruiţi de către forţa specială de Poliţie şi sunt autorizaţi să poarte armă, să oprească, să percheziţioneze şi să reţină orice persoană ”suspectă”, potrivit agenţiei turce de presă Anadolu. Gardienii de noapte trebuie să întrunească unele cerinţe, inclusiv cea de a fi cetăţean turc cu vîrsta sub 30 de ani, potrivit Anadolu. Recrutarea a 10.000 de ofiţeri a fost anunţată de către ministrul turc de Interne, Suleyman Soylu, la începutul acestui an. Paza de noapte ”va face ca oraşele din Turcia să fie cele mai sigure din lume”, declara Soylu în cadrul unei ceremonii de prezentare a unor noi gardieni de noapte la Ankara în luna Iunie.

Rezoluția PE privind statul de drept din România arată divizările existente între eurodeputaţii români

Rezoluţia adoptată Marţi de Parlamentul European, care exprimă ‘profunda preocupare’ faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România, ce riscă să submineze separaţia puterilor şi lupta împotriva corupţiei, a arătat încă o dată divizările existente între eurodeputaţii români, scrie Agerpres.

Astfel, potrivit listei finale a voturilor nominale, eurodeputaţii români din grupul PPE Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureşan, Cristian Dan Preda, Mihai Ţurcanu, Traian Ungureanu, Adina Vălean şi Theodor Stolojan sunt printre cei care au votat în favoarea rezoluţiei, la fel ca fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, membră a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Eurodeputatul PPE Csaba Sogor (UDMR) s-a abţinut de la vot. Singurul membru român al grupului europarlamentar PPE care a votat împotriva rezoluţiei a fost Ramona Mănescu. Tot împotriva rezoluţiei au votat eurodeputaţii social-democraţi Victor Boştinaru, Andi Cristea, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Maria Gabriela Zoană, dar şi membrii grupului ALDE Mircea Diaconu, Norica Nicolai şi Renate Weber.

Parlamentul European a adoptat Marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă „profunda preocupare” a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de Poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna August. În cadrul rezoluţiei, Parlamentul European invită autorităţile române să pună în practică garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rîndurile funcţionarilor de stat.

Rezoluţia atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia PE avertizează în legătură cu impactul noii legislaţii asupra independenţei sistemului judiciar, asupra eficienţei şi calităţii acestuia, inclusiv consecinţe negative pentru lupta împotriva corupţiei.

Modificările aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituţionale de către Curtea Constituţională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacităţii de combatere a corupţiei, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate. Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi presupusul său amestec în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

De asemenea, Parlamentul European condamnă ‘intervenţia violentă şi disproporţionată’ a Poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din August 2018 şi face apel la autorităţile române să asigure o anchetă transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine. Eurodeputaţii avertizează asupra potenţialului efect de intimidare a societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată.

Parlamentul European solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anticorupţie în toate statele membre şi propune un sistem de indicatori stricţi care să măsoare nivelul corupţiei din fiecare ţară şi să evalueze politicile anticorupţie la nivelul fiecărui stat membru. Potrivit PE, este necesar să existe un proces periodic, sistematic şi obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept. Plenul PE va supune la vot Miercuri, 14 Noiembrie, o rezoluţie separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.