Realitatea internationala pe scurt (14 Iunie 2018)

Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice cucereşte şi MEN din România: Părinții și copiii români vor fi „educați” să accepte familia homosexuală

Cei de la Ministerul Educației Naționale din România (MEN) au ajuns la concluzia că societatea românească este dominată de „mentalități conservatoare” în ceea ce privește familia, motiv pentru care își propun, printr-un proiect pus în dezbatere publică pe site-ul instituției, să le „deschidă orizonturile”. Potrivit acestuia, „sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen.„

Potrivit EVZ.ro,  proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018 – 2025” prevede înființarea unei rețele de educatori parentali care să-i învețe, timp de două ore în fiecare săptămînă, pe părinții români și pe odraslele lor cum să scape de „mentalitățile conservatoare” și să accepte „diversitatea”. În introducerea proiectului „Strategia națională de educație națională 2018 – 2025”, se stipulează starea de fapt din România, așa cum o văd, din birourile de la MEN, „experții” acestuia. Pentru MEN, românii sunt prea conservatori și blocați în valorile transmise tradițional. Asta reiese din paragraful unde este justificată necesitatea de a avea educatori parentali, care să-i învețe pe părinți cum să-și crească odraslele și pe copii cum să privească lumea.

„Deseori, noile ideologii promovate în special în domeniul protecției copilului întîlnesc mentalități conservatoare, un sistem de valori ale familiilor ce trebuie regîndit în contextul unor informații noi cu privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor. De aceea, familia din societatea actuală are nevoie din ce în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta acestor cerințe, în condițiile în care părinții reclamă fie o incapacitate de gestionare a relațiilor cu proprii copii, fie rămîn atașați valorilor care s-au transmis tradițional și pe care le consideră ca fundamentînd modele valide de relaționare intrafamilială”, arată textul în cauză. Ar fi nevoie de această „deschidere de orizonturi” pentru că „în ultimele decenii, statutul și rolul de părinte, cuprinzînd atribuții de natură fizică, psihică, socială, culturală și economică, au evoluat rapid, sub influența dezvoltării tehnologice și informaționale a întregii lumi și a diversificării modelelor familiale și educaționale”.

Lovitura directă dată modelului tradițional de familie (bărbat plus femeie) vine la capitolul 3 „Definirea problemelor”, unde, fără a fi scris clar cuvîntul „homosexual” și nici vreo variație a sa, ni se spune că trebuie să înghițim „o nouă cultură familială” și să avem „respect pentru diversitate”. Iar aceste lecții de „acceptare”, educatorii parentali le vor preda întregii familii. „Necesitatea unui sistem de educație parentală, centrat nu numai pe educația copilului, ci și pe îngrijirea și protecția acestuia, pe stimularea interesului pentru o nouă cultură familială și pe ideea de incluziune socială, deschis tuturor, inclusiv tinerilor, ca viitori potențiali părinți. Mai mult decît atît, sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen”, arată articolul 46.3.

Donald Trump a fost nominalizat de norvegieni la Premiul Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2019, au anunțat, Miercuri, doi deputați norvegieni, argumentînd prin reuniunea istorică de Marți dintre liderul de la Casa Albă și liderul Nord-coreean Kim Jong Un, potrivit Agerpres. Cei doi deputați care l-au nominalizat pe Președintele american sunt Per-Willy Amundsen și Christian Tybring-Gjedde, membri ai Partidului Progresului (FrP), populist și antiimigrație. „Ceea ce se întîmplă este istoric. A fost lansat un proces care poate contribui la asigurarea păcii mondiale pentru o vreme”, a explicat Amundsen la postul norvegian de radio NRK. Un grup de membri ai Congresului american a anunțat, de asemenea, recent, că l-a nominalizat pe Președintele Trump pentru această distincție. 

Comitetul Nobel norvegian a informat anterior că a primit 329 de nominalizări pentru premiul pe 2018, al doilea cel mai ridicat număr de propuneri din istorie. Nominalizările trebuie trimise Comitetului Nobel pînă la 1 Februarie. Comitetul le recomandă celor care fac nominalizări să nu-și dezvăluie propunerile, dar nu există reguli formale care să interzică acest lucru. Printre cei care au dreptul de a face nominalizări se află politicieni, persoane din mediul academic, foști laureați ai premiului, directori de institute de cercetări în domeniul păcii, actuali și foști membri ai Comitetului Nobel. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN).

Se pare că Grecia și Macedonia au rezolvat o dispută veche de 27 de ani pentru numele fostei republici iugoslave

Se va numi „Republica Macedonia de Nord”.  După o dispută de peste 25 de ani, Grecia și Macedonia au ajuns Marți la un acord istoric pentru a rezolva conflictul privind numele fostei republici iugoslave, scrie Reuters. La finalul unui maraton diplomatic început anul trecut și care s-a încheiat Luni și Marți cu două convorbiri telefonice, premierii Alexis Tsipras și Zoran Zaev au putut anunța acordul în centrul căruia se află noul nume. Disputa privind numele „Macedonia” durează de mai multe decenii, totul începînd în 1991, atunci cînd Macedonia s-a rupt de Iugoslavia și și-a declarat independența sub numele de Republica Macedonia. Grecia susține că nu poate folosi acest nume, deoarece există o regiune în Nordul țării cu același nume. Acordul va fi supus unui vot în Parlamentul Greciei doar dacă Macedonia își va respecta angajamentul, a declarat Tsipras. De cealaltă parte, Skopje acceptă să-și modifice în consecință Constituția, în schimbul posibilității de a păstra numele Macedonia însoțit de o referință geografică.

Preşedintele macedonean refuză să semneze înţelegerea cu Grecia

Preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a declarat că nu va semna o înţelegere cu Grecia prin care ţara sa s-ar redenumi Republica Macedonia de Nord, scrie Politico, potrivit news.ro. Ivanov susţine că nu va semna acordul pentru că sunt incluse prea multe concesii faţă de Grecia. Disputa a împiedicat Macedonia să adere la Uniunea Europeană şi NATO. Totuşi, acordul urmează să fie semnat de miniştrii de Externe din cele două ţări în acest weekend, după care va urma un vot în Parlamentul din Macedonia. Dacă acordul va fi aprobat, Ivanov ar urma să aprobe obligatoriu documentul.

Preşedintele Coreei de Sud face o vizită de stat în Rusia

Preşedintele Sud-coreean, Moon Jae-in, va întreprinde o vizită oficială în Federaţia Rusă, la invitaţia omologului său rus Vladimir Putin, în perioada 21-23 Iunie, a anunţat Preşedinţia Coreei de Sud, informează Reuters, potrivit agerpres. Aceasta va fi prima vizită de stat a unui Preşedinte Sud-coreean în Rusia, din 1999, şi se aşteaptă ca cei doi lideri să discute probleme precum denuclearizarea Coreei de Nord şi procesul de pace în Peninsula Coreeană, a precizat Preşedinţia Sud-coreeană. „Ne aşteptăm ca summitul cu Preşedintele Vladimir Putin să constituie o şansă pentru continuarea comunicării strategice şi a cooperării dintre cele două ţări, în vederea dezvoltării păcii în Peninsula Coreeană”, a mai subliniat Preşedinţia Coreei de Sud.

Lui Bashar Al-Assad i s-a acrit de război şi, la îndemnul Rusiei, caută un compromis în Sudul ocupat de rebeli

Preşedintele sirian, Bashar Al-Assad, a afirmat că este încă deschis unei soluţii politice cu rebelii din Sudul ţării, dar că este avută în vedere şi opţiunea militară, a relatat Joi agenţia DPA. ”După eliberarea regiunii Ghouta, avem două opţiuni (în Sud): reconcilierea sau eliberarea prin forţă. Partea rusă a propus să se acorde o şansă soluţiei şi reconcilierii, aşa cum s-a întîmplat în alte zone”, a declarat Miercuri Bashar Al-Assad într-un interviu la televiziunea iraniană Al-Alam, transmis de agenţia siriană de presă Sana. El a adăugat că problema nu a fost rezolvată şi că ruşii, americanii şi israelienii comunică între ei.

Armata siriană a cucerit o mare parte din Sudul controlat de rebeli, ce se învecinează cu Iordania şi cu zona din Platoul Golan ocupată de către Israel şi care se întinde pînă aproape de Capitala ţării, Damasc. În interviu, Preşedintele sirian a acuzat SUA şi Israelul că obstrucţionează găsirea unei soluţii politice exercitînd presiuni asupra rebelilor. El a mai spus că Iranul nu are baze militare în Siria, dar că există consilieri iranieni, împreună cu voluntari iranieni conduşi de ofiţeri iranieni.”Nimic nu împiedică prezenţa unor astfel de forţe. Iranul este o ţară aliată, aşa cum este şi Rusia”, a afirmat liderul de la Damasc. Întrebat despre prezenţa în Siria a miliţiei şiite libaneze Hezbollah, susţinută de către Iran, Preşedintele Al-Assad a răspuns că ”Hezbollahul este principalul element în război şi că bătălia este lungă şi că necesitatea acestei forţe militare va dura mult timp”. ”Cînd Iranul şi Hezbollahul consideră că terorismul este eliminat, ei ne vor spune că doresc să se retragă” din Siria, a mai spus Preşedintele Bashar Al-Assad.

Cupa Mondială de Fotbal 2018. Astăzi se va auzi fluierul de start în Rusia

Ediţia a 21-a a Cupei Mondiale de Fotbal va fi găzduită de Rusia cu începere de Joi şi pînă pe 15 Iulie, pe 12 stadioane din 11 oraşe. Competiţia va fi deschisă Joi, la ora 18,00, de meciul dintre echipa gazdă, Rusia, şi Arabia Saudită, în cadrul Grupei A, pe stadionul Lujniki din Moscova. La turneul final vor evolua 32 de echipe, fiind prima Cupă Mondială care are loc în Europa de Est. În urma meciurilor din preliminarii, la care au participat 208 ţări, s-au calificat: Australia, Iran, Japonia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Egipt, Maroc, Nigeria, Senegal, Tunisia, Costa Rica, Mexic, Panama, Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Uruguay, Belgia, Croaţia, Danemarca, Anglia, Franţa, Germania (campioana en titre), Islanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Suedia, Elveţia şi Rusia (ţară gazdă). Sunt două ţări care debutează la un turneu final: Islanda şi Panama, precizează site-ul FIFA.

Pentru prima oară la un turneu final al Cupei Mondiale se va utiliza sistemul de asistenţă video în arbitraj (VAR), care poate fi utilizat doar în patru cazuri: validarea sau nevalidarea unui gol, atribuirea sau nu a unui cartonaş roşu, analizarea unei acţiuni în urma căreia poate fi dictat un penalty şi corectarea unei erori de identificare a unui jucător sancţionat.

Brazilia deţine cinci titluri mondiale (1958, 1962, 1970, 1994 şi 2002), fiind secondată de Italia (1934, 1938, 1982 şi 2006) şi Germania (1954, 1974, 1990 şi 2014) cu cîte patru cupe cîştigate. Uruguay (1930 şi 1950) şi Argentina (1978 şi 1986) au cîte două titluri mondiale. O singură dată au ajuns campioane mondiale Anglia (1966), Franţa (1998) şi Spania (2010). Brazilia deţine primul loc în clasamentul pe echipe cu 227 de puncte, obţinute la CM, din 104 meciuri jucate, fiind urmată de Germania (218 puncte, 106 meciuri) şi Italia (156 puncte, 83 de meciuri).

Trofeul care va fi atribuit cîştigătoarei Cupei Mondiale de fotbal 2018 a fost introdus de FIFA începînd cu turneul final din 1974, după ce trofeul anterior, Cupa Jules Rimet, a rămas definitiv în posesia Braziliei, la finalul ediţiei din 1970, în care Selecao a devenit campioană a lumii pentru a treia oară în istoria sa. Înaintea Mondialului din 1974, FIFA a organizat un concurs pentru realizarea unui nou trofeu, primind 53 de lucrări din partea unor artişti din şapte ţări. În final, a fost selectată lucrarea artistului italian Silvio Gazzaniga. Actualul trofeu, reprezentînd două forme umane care susţin globul pămîntesc, are 36,5 cm înălţime şi cîntăreşte 6,175 kg, din care 4,972 kg reprezintă aur masiv. Baza trofeului are un diametru de 13 cm şi conţine doua straturi din malachit, lucrarea fiind realizată de manufacturierul italian Bertoni.

ONU: Cel puţin 2,5 milioane de migranţi au recurs la reţele de traficanţi pentru a trece frontierele în 2016

Cel puţin 2,5 milioane de migranţi din întreaga lume au recurs la reţele de traficanţi pentru a trece frontierele în 2016, generînd venituri estimate la peste 7 miliarde de dolari pentru crima organizată, potrivit unui studiu publicat de către Oficiul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii (UNODC), informează AFP, potrivit agerpres. Aceste venituri – aproape şase miliarde de euro – reprezintă echivalentul a ceea ce SUA sau ţările Uniunii Europene au cheltuit pentru ajutorul umanitar la nivel global în 2016, potrivit UNODC. Agenţia ONU, care publică primul an această compilaţie internaţională de date, insistă totuşi asupra caracterului incomplet al studiului şi al informaţiile despre o activitate care, prin definiţie, este clandestină.

Migranţii şi traficanţii la ajutorul cărora aceştia recurg exploatează 30 de itinerarii în Europa, Africa, America de Nord şi Asia. Fluxul cel mai important – între 735.000 şi 820.000 de persoane în 2016 – vizează America de Nord. Urmează apoi ruta din Africa subsahariană spre Africa de Nord – aproximativ 480. 000 de persoane – şi traseul din Marea Mediterană – cu aproximativ 375. 000 de persoane.

Migraţia în Asia generează, de asemenea, un flux important de treceri ilegale, de ordinul a 550.000 de persoane, cu destinaţia Thailanda în 2010, potrivit studiului, care nu prezintă o estimare actualizată pentru anul 2016.

Acest trafic ilegal de migranţi, care din ‘lipsa altor mijloace’ recurg la reţelele de traficanţi pentru a fugi din ţările lor de origine, ‘urmează aceeaşi dinamică, la fel ca alte pieţe transnaţionale de crimă organizată’, răspunzînd cererii şi ofertei, subliniază studiul. Traficul pe căi terestre, maritime şi aeriene are huburi regionale precum cel din Agadez, în Niger, pe ruta între Africa de Vest şi Africa de Nord, în mai multe oraşe de la frontiera între Etiopia şi Kenya şi în majoritatea marilor capitale. Mulţi migranţi mor pe aceste itinerarii, iar ruta prin Mediterana s-a dovedit a fi cea mai periculoasă, ‘cu aproximativ 50% din numărul total de decese’. Decese sistematice în rîndul migranţilor au fost, de asemenea, semnalate de-a lungul majorităţii rutelor, subliniază studiul, care printre numeroasele pericole menţionează violuri, jafuri, răpiri şi trafic de persoane.

Angela Merkel respinge ideea unei axe formate din Germania, Austria şi Italia împotriva migraţiei ilegale

Cancelarul german Angela Merkel a respins Miercuri ideea unei axe formate din Germania, Austria şi Italia împotriva migraţiei ilegale, propusă de omologul ei austriac, Sebastian Kurz, informează DPA, potrivit agerpres. Merkel a arătat că este nevoie de „multe astfel de forme de cooperare, nu doar de aceasta, dacă dorim să ajungem la o soluţie europeană unanimă pentru migraţia ilegală”. Kurz, care a criticat deschis decizia Germaniei de a-şi deschide frontierele pentru imigranţi în 2015, a propus Miercuri axa respectivă în cadrul unei întîlniri la Berlin cu ministrul german de Interne, Horst Seehofer. „Cred că este important să nu aşteptăm dezastrul, ca în 2015, ci să acţionăm din timp”, a declarat cancelarul austriac, citat de AFP.

Austria va prelua de la Bulgaria Preşedinţia Uniunii Europene în semestrul al doilea al acestui an, iar una din priorităţile anunţate este oprirea fluxurilor de migranţi la frontierele externe ale UE. Seehofer s-a oferit să sprijine eforturile Preşedinţiei austriece. DPA reaminteşte că el s-a confruntat de mai multe ori cu Merkel pe tema migraţiei. Ministrul de Interne reprezintă Uniunea Creştin Socială, ramura din Bavaria a Uniunii Creştin Democrate conduse de cancelar.

Potrivit DPA, Angela Merkel doreşte să evite o decizie unilaterală a Germaniei, care ar submina solidaritatea europeană. Ea susţine adoptarea unui plan european comun, la summitul de luna aceasta al Uniunii Europene. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a apreciat Miercuri, într-un mesaj în reţeaua Twitter preluat de AFP, că această criză a migraţiei periclitează supravieţuirea Uniunii. El consideră că prioritatea este blocarea imigranţilor înainte ca aceştia să plece din Nordul Africii spre Europa.

OIAC confirmă utilizarea gazului sarin şi a clorului în două atacuri în Nordul Siriei în Martie 2017

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a anunţat Miercuri că analizele de laborator au confirmat utilizarea gazului sarin şi a clorului în două atacuri în Nordul Siriei în Martie 2017, relatează Reuters. OIAC a afirmat într-un comunicat că gaz sarin a fost utilizat ca armă chimică la Sud de oraşul Ltamenah, în guvernoratul Hama, pe 24 Martie 2017. De asemenea, FFM, misiunea de anchetă a OIAC, a concluzionat că ‘este foarte probabil să fi fost utilizat clor ca armă chimică la spitalul din Ltamenah şi în împrejurimile sale pe 25 Martie 2017’.

Concluziile legate de atacurile din Ltamenah s-au bazat pe mărturiile martorilor, pe analize epidemiologice şi eşantioane de mediu, a precizat OIAC. Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice investighează de asemenea un presupus atac chimic comis pe data de 7 Aprilie în oraşul sirian Douma, lîngă Damasc, soldat cu moartea a 40 de persoane. OIAC, cu sediul la Haga, este responsabilă cu monitorizarea aplicării Convenţiei pentru interzicerea armelor chimice, intrată în vigoare în 1997 şi care vizează eradicarea armelor chimice din lume. Între altele, organizaţia verifică acuzaţiile de folosire a armelor chimice prin trimiterea de experţi la faţa locului, dar se limitează la stabilirea faptelor, nu şi a responsabilităţilor.

Şase foşti fotbalişti turci riscă pînă la 15 ani de închisoare pentru presupuse legături cu puciul eşuat din 2016

Şase foşti fotbalişti turci, acuzaţi de presupuse legături cu puciul eşuat din Iulie 2016, riscă pînă la 15 ani de închisoare pentru ‘apartenenţă la o organizaţie teroristă’, a informat Miercuri agenţia de presă turcă Anadolu, relatează AFP. Potrivit actului de acuzare, Bekir Irtegün, Zafer Biryol, Ömer Catkiç, Ugur Boral, Ersin Güreler şi Ismail Sengül riscă între 7 ani şi jumătate şi 15 ani de închisoare. Ankara impută lovitura de stat eşuată, în care 250 de persoane au fost ucise în noaptea de 15 spre 16 Iulie 2016, clericului Fethullah Gülen şi susţinătorilor acestuia. Gülen, aflat în autoexil în SUA, neagă ferm orice implicare.

Foştii fotbalişti, dintre care mulţi au jucat la echipa naţională, sunt urmăriţi în cadrul unei anchete vizînd ‘braţul din fotbal’ al lui Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile turce că s-ar fi infiltrat în întreaga societate turcă. Doi dintre ei, Catkiç şi Biryol, se află în prezent în arest preventiv, afirmă Anadolu, care precizează că procesul lor ar trebui să înceapă ‘în zilele următoare’. Mai mult de 50.000 de persoane au fost arestate după tentativa de lovitură de stat din Vara lui 2016 şi peste 140.000 au fost concediate sau suspendate din posturi.

 

Socialmai mult
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02
12.10.18 - 19:01
12.10.18 - 17:36
12.10.18 - 17:35