Populaţia Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milion de locuitori. Românii sunt cei mai mulţi stranieri în Peninsulă

Populaţia Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milion de locuitori într-un interval de cinci ani, odată cu scăderea natalităţii şi creşterea emigraţiei, ce nu au fost compensate de sosirile de cetăţeni străini, a comunicat Institutul naţional de statistică (Istat), transmite AFP, potrivit agerpres. Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează românii (1,208 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000), toţi aceştia formînd aproape jumătate din numărul total al străinilor.

”La 31 Decembrie 2019, populaţia rezidentă în Italia era de 60.244.639 de persoane, cu aproape 189.000 mai puţin decît la începutul anului. Faţă de aceeaşi dată din 2014, ea s-a redus cu 551.000 persoane, confirmînd menţinerea scăderii demografice care a caracterizat aceşti ultimi cinci ani’” scrie Istat. Acesta anunţă un nou record negativ de naşteri, după cel din 2018: doar 420.170, cu circa 19.000 mai puţine în interval de un an. Numărul persoanelor decedate l-a depăşit cu 214.000 pe cel al nou-născuţilor în 2019. ”Populaţia italiană este caracterizată de o îmbătrînire demografică accentuată, iar sosirile de străini, care o vor încetini, nu pot decît să atenueze scăderea demografică”, menţionează Istat.

Conform statisticilor, Italia găzduieşte pe teritoriul său cetăţeni de 194 de naţionalităţi, dintre care 50 cu cel puţin 10.000 de rezidenţi.

China impune sancțiuni împotriva unor oficiali americani

China a anunţat măsuri de retorsiune împotriva unor oficiali americani, printre care doi senatori şi un membru al Camerei Reprezentanţilor, în urma sancţiunilor aplicate de Washington împotriva unor responsabili chinezi acuzaţi că au orchestrat represiunea contra musulmanilor uiguri din Xinjiang, transmit Reuters şi AFP. Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe de la Beijing, Hua Chunying, a anunţat ceea ce a numit ”sancţiuni de reciprocitate” împotriva senatorilor Ted Cruz şi Marco Rubio, a lui Chris Smith, membru în Camera Reprezentanţilor, a ambasadorului american pentru libertate religioasă în lume, Sam Brownback, şi a Comisiei executive a Congresului cu privire la China. Comisia respectivă monitorizează evoluţia drepturilor omului şi a statului de drept în China şi prezintă un raport anual Preşedintelui american şi Congresului SUA.

Washingtonul, precum şi experţi şi organizaţi de apărare a drepturilor omului, acuză Beijingul că a internat pînă la un milion de musulmani, mai ales etnici uiguri, în centre de detenţie din Xinjiang în numele luptei antiteroriste. China neagă această cifră şi afirmă că persoanele respective sunt aduse în centre de formare profesională, pentru a le ajuta să-şi găsească un loc de muncă şi a le îndepărta de tentaţia extremismului.

Donald Trump s-a gîndit să vîndă Puerto Rico, după ce insula a fost devastată de Uraganul Maria

Preşedintele Trump luase în calcul ideea de a vinde Puerto Rico în 2017, după ce insula fusese devastată de Uraganul Maria, a spus fostul secretar de Interne american, pentru The New York Times, în timpul unui interviu, scrie CNN.

„Ideile iniţiale ale Preşedintelui erau mai degrabă ale unui om de business“, a spus Elaine Duke, care era secretar de stat în Departamentul de Interne cînd insula a fost lovită de dezastrul natural, în Septembrie 2017. „Putem să obţinem electricitate din altă parte? Putem să vindem insula? Adică, să scăpăm de acest activ“, ar fi spus Trump, potrivit spuselor lui Elaine Duke. Totuşi, ea a mai spus că ideea de a vinde Puerto Rico nu a fost niciodată luată în considerare sau discutată în mod serios după ce Trump a pus-o în ecuaţie.

Președintele are o istorie controversată cu teritoriul american. Trump i-a criticat pe oficialii locali datorită gestionării de către aceștia a miliardelor de dolari din fondul de ajutor creat de Guvernul federal, Trump acuzîndu-i pe liderii insulei de cheltuirea banilor și în alte scopuri, nu doar pentru reconstrucție. Donald Trump a negat constant că Administraţia sa a avut vreo vină pentru cele 3.000 de vieţi pierdute din cauza uraganului. 

Un vas prăfuit descoperit în casa unei bătrîne din Europa s-a vîndut cu 9 milioane de dolari

Un vas chinezesc, cumpărat în 1954 cu 56 de dolari, a fost vîndut Sîmbătă de către de licitații Sotheby's cu 9 milioane de dolari, informează CNN. Vasul a fost descoperit în casa de la țară a unei bătrîne de 80 de ani.

Descris de casa de licitații drept "o capodoperă pierdută", vasul din secolul 18 a petrecut ultimii 50 de ani în casa izolată din Europa a unei bătrîne, înconjurat de cîini și pisici. Vasul neobișnuit a fost făcut special pentru Împăratul chinez Qianlong, care a condus țara peste 60 de ani. "Este un miracol faptul că acest vas extrem de fragil a supraviețuit jumătate de secol într-o casă înconjurat de nenumărate animale", a declarat Nicholas Chow, președintele Sotheby's Asia.

Obiectul rar a fost descoperit de consultantul de artă Johan Bosch van Rosenthal. Sotheby's nu a specificat în ce țară din Europa Centrală a fost găsit vasul. Proprietara, o femeie de aproximativ 80 de ani, ar fi moștenit obiectul. Consultantul a povestit cum a găsit vasul acoperit de praf după ce bătrîna l-a invitat să-i evalueze colecția. Arhivele au dezvăluit că vasul a mai trecut prin casa de licitație Sotheby's în 1954, cînd a fost vîndut cu 56 de dolari, echivalentul a 1.500 de dolari în ziua de astăzi. Ulterior, vasul a fost revîndut în același ani cu 101 dolari.

Un francez acuzat că a molestat sute de minore din Indonezia a fost găsit în celulă cu gîtul rupt

Un francez acuzat că a molestat sute de minori a murit în Indonezia, după ce ar fi încercat să se sinucidă în celulă, a anunțat Poliția din Jakarta, citată de CNN.

Francois Camille Abello a fost găsit inconștient în celula sa de la un centru de detenție din Jakarta, Joia trecută, potrivit purtătorului de cuvînt Yusri Yunus. Abello a fost pronunțat mort Duminică noapte, după trei zile de tratament. Francezul a fost arestat luna trecută, într-un hotel din Jakarta. Poliția a anunțat că l-a găsit în cameră alături de două fete minore. Pe computerul lui au fost găsite clipuri video în care acesta apărea alături de peste 300 de minore, cu vîrste cuprinse între 10 și 17 ani.

Umar Shahab, un oficial al spitalului din Jakarta unde a fost dus Abello, a declarat Luni că francezul a suferit o fractură de gît și nu a mai putut respira. Purtătorul de cuvînt al Poliției a spus că gardienii au fost interogați, iar celula a fost examinată în cadrul investigației privind moartea sa. Potrivit Poliției, Francois Camille Abello profita de copiii fără adăpost, cărora le oferea bani pentru a-i atrage în camera de sa de hotel unde le făcea avansuri. Cei care îl refuzau erau bătuți. Dacă ar fi fost găsit vinovat, Abello risca închisoare pe viața, castrarea chimică sau chiar pedeapsa cu moartea.

Punctele de care este nevoie pentru a putea imigra în UK

Regatul Unit a stabilit mai multe detalii ale sistemului de imigrare bazat pe un punctaj, anunţat în Februarie. Reuters prezintă un rezumat al reglementărilor aplicabile după Brexit. Angajaţii din Uniunea Europeană vor fi evaluaţi după aceleaşi criterii ca şi cei din afara Uniunii. Numărul celor care pot intra în Regatul Unit pentru a lucra nu va fi limitat. Va exista o „rată de acceptare” a salariului specifică pentru fiecare profesie şi o rată minimă generală de 25.600 de lire anual, însă se pot califica pentru imigrare şi cei care cîştigă sub acest minim, dacă sunt înalt calificaţi sau dacă doresc să lucreze în sectoare cu deficit de forţă de muncă.

Solicitanţii trebuie să aibă o ofertă de angajare de la un garant autorizat, pentru un loc de muncă unde sunt necesare anumite calificări şi să fie vorbitori de engleză. Ei trebuie, de asemenea, să obţină puncte suplimentare după alte trei criterii: nivelul de studii, raportul dintre salariu şi „rata de acceptare” pentru domeniul respectiv şi penuria de forţă de muncă în acelaşi domeniu. Pentru imigrare este nevoie de cel puţin 70 de puncte, care se pot obţine după cum urmează, obligatoriu: 20 de puncte pentru oferta de angajare, 20 pentru locul de muncă la nivelul calificării, 10 pentru cunoştinţele de engleză corespunzătoare; salariu: peste „rata de acceptare” sau peste 26.600 de lire anual (valoarea cea mai mare din cele două) – 20 de puncte, cu 10% sub acest minim – 10 puncte, cu 10-20% sub minim – 0 puncte;
alte criterii: 20 de puncte pentru domeniul cu deficit de forţă de muncă, 10 puncte pentru doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă, 20 de puncte pentru doctorat în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii relevant pentru locul de muncă, 10 puncte pentru cei consideraţi „nou intraţi” pe piaţa forţei de muncă.

Într-un document de politică guvernamentală se arată că s-ar putea adăuga ulterior noi criterii, cum ar fi vîrsta sau experienţa. Există şi căi alternative de obţinere a vizei cu drept de muncă: viză specială pentru profesioniştii din domeniul medical, care beneficiază de procesare mai rapidă şi la tarif mai scăzut, sau viză pe doi ani pentru studenţii străini care termină o facultate sau un masterat şi pe trei ani pentru cei care obţin un doctorat.

Germania şi Luxemburg critică decizia Turciei de a transforma în moschee fosta bazilică Sfînta Sofia

Germania şi Luxemburg au criticat, Luni, decizia unei instanţe din Turcia de a transforma Hagia Sophia, monument înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în moschee, transmite DPA, potrivit agerpres. Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a declarat că decizia Turciei de a reveni la statutul de moschee pentru Hagia Sophia, care din 1935 şi pînă în prezent a funcţionat ca muzeu, reprezintă un pas înapoi făcut de Ankara în relaţiile sale cu Uniunea Europeană, dar şi în ceea ce priveşte poziţia Turciei în lume. „Este o lovitură împotriva Alianţei Civilizaţiilor”, a susţinut el.

Organizaţia Alianţa Civilizaţiilor, susţinută de ONU, a fost înfiinţată în 2005 la iniţiativa fostului premier spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi a liderului politic turc Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premier, în prezent preşedinte al Turciei, pentru a sprijini dialogul intercultural şi inter-religios. Obiectivul acestei organizaţii a fost de a aduce laolaltă Orientul şi Occidentul. „Prin acest gest, Turcia a şters cu buretele paşii făcuţi (în cadrul Alianţei Civilizaţiilor)”, a mai susţinut Asselborn, Luni, înainte de o întrunire a miniştrilor de Externe din cadrul UE.

Criticile autorităţilor germane au fost mai nuanţate, purtătorul de cuvînt al Guvernului, Steffen Seibert, limitîndu-se să precizeze că Berlinul „a luat la cunoştinţă cu regret” decizia instanţei turce. „Hagia Sophia are o semnificaţie istorică şi culturală uriaşă şi este un simbol atît pentru creştinism cît şi pentru islam, şi considerăm că dialogul dintre aceste două religii este extrem de valoros”, a declarat Steffen Seibert pentru presă. Statutul de muzeu le permitea oamenilor, indiferent de religie, să viziteze liberi acest sit special, a adăugat el. Nu în ultimul rînd, purtătorul de cuvînt a precizat că Guvernul de la Berlin aşteaptă acum pentru a vedea cum va fi implementată decizia instanţei de revenire la statutul de moschee pentru Hagia Sophia.

64 de germani sunt anchetaţi pentru postări de incitare la ură în legătură cu asasinarea unui politician

Autorităţile germane au identificat 64 de suspecţi care au postat mesaje online de incitare la ură împotriva politicianului creştin-democrat Walter Luebcke, asasinat în Iunie 2019 de un simpatizant neonazist, informează dpa, potrivit agerpres. Nouă dintre suspecţi sunt anchetaţi în Hessa de Parchetul din Frankfurt pentru combaterea infracţiunilor pe internet (ZIT), a declarat pentru dpa Ministerul Justiţiei din acest land. Ceilalţi 55 de suspecţi sunt anchetaţi de procurori locali din 14 landuri germane.

Ei sunt acuzaţi că au postat pe social media afirmaţii despre politician care ar putea duce la inculparea lor pentru incitare publică la comiterea de crime, rebeliune, aprobarea unor crime şi denigrarea memoriei celui decedat.

Suspectul Stephan Ernst este acuzat de asasinarea lui Walter Lübcke, ales local şi membru al Uniunii Creştin-Democrate, găsit mort pe 2 Iunie 2019 pe terasa casei sale din Kassel, landul Hessa. Victima fusese împuşcată în cap şi zăcea într-o baie de sînge. Ernst pare să fi fost motivat de ură din cauza sprijinului exprimat de victimă în favoarea primirii de refugiaţi. Asasinatul a provocat un şoc în Germania, unde violenţele de extremă dreapta devin tot mai frecvente.

Bazele americane din Japonia sunt focare de contaminări cu SARS-CoV-2

Japonia şi SUA fac schimb de informaţii despre contaminările cu noul coronavirus la bazele militare americane, după ce un focar de epidemie a provocat furia populaţiei în cea mai sudică prefectură, Okinawa, a declarat un înalt responsabil japonez, citat de Reuters. Un total de 62 de persoane – 39 de puşcaşi marini de la baza aeriană Futenma, 22 la Baza Hansen şi unu la Baza Kinser au fost testaţi pozitiv pentru coronavirus între 5 şi 7 Iulie, a confirmat Okinawa.

Okinawa găzduieşte cea mai mare parte a forţelor militare americane în Japonia, a cărei alianţă cu Washingtonul este esenţială pentru securitatea sa. Mulţi locuitori de aici asociază bazele cu probleme mergînd de la crime la accidente şi doresc ca puşcaşii marini americani să-şi reducă prezenţa sau să plece cu totul din zonă. Pe pagina sa de Facebook pentru bazele din Pacific, Corpul Puşcaşilor Marini a indicat că sunt interzise activităţile în afara bazelor pentru toate facilităţile din Okinawa, cu excepţia nevoilor esenţiale, cum ar fi vizitele medicale, cu aprobarea comandantului.

Turkmenistan, după ce a interzis cuvîntul „coronavirus”, le cere acum oamenilor să poarte măști ca să se ferească de „praf”

Autorităţile din Turkmenistan le-au recomandat Luni locuitorilor să poarte mască împotriva prafului şi să respecte o distanţă socială, insistînd în acelaşi timp că această ţară din Asia Centrală rămîne ferită de pandemia de coronavirus, relatează AFP.

Anunţul a fost făcut după venirea în ţară, săptămîna trecută, a unei delegaţii a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), însărcinată cu evaluarea reacţiei autorităţilor la epidemie în această ţară, una dintre cele mai închise din lume. Guvernul repetă permanent că Turkmenistanul nu a fost lovit de noul coronavirus, în ciuda unor cazuri de pneumonii raportate de media străine, informează Agerpres.

Într-un comunicat publicat Luni de agenţia de presă publică, Ministerul Sănătăţii turkmen a făcut apel la populaţie să poarte măşti din cauza "concentrărilor puternice de praf" din aer. Autorităţile au făcut de asemenea apel la locuitori să respecte o distanţă socială de un metru, fără a oferit totuşi explicaţii. Şoferii turkmeni de autobuz şi taxi sunt obligaţi încă de săptămîna trecută să poarte mască în timpul serviciului. În ultimele luni, mii de persoane au luat parte în Turkmenistan la mari adunări publice, fără a purta mască sau mănuşi.

Luna trecută, diplomaţia turkmenă a calificat drept ”informaţii false” un mesaj al Ambasadei SUA la Aşgabat care le atrăgea atenţia cetăţenilor săi asupra unor posibile cazuri de bolnavi de COVID-19 în această ţară. La finalul lunii Martie, autoritățile din Turkmenistan au interzis cuvîntul ”coronavirus”, încercînd să blocheze toate informațiile despre pandemie.