Realitatea internationala pe scurt (14 Februarie 2019)

MONITORUL APĂRĂRII și SECURITĂȚII.ro. Rusia avertizează: Planul Ucrainei şi al SUA de organizare a unor exerciţii militare în Marea Neagră este „periculos"

Administraţia Vladimir Putin a catalogat drept "periculos" planul Ucrainei de a efectua exerciţii navale împreună cu Statele Unite în Nord-Vestul Mării Negre, dar Preşedintele Petro Poroşenko a avertizat că va face toate eforturile pentru protejarea rutelor maritime.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat un plan de organizare a exerciţiilor comune cu Statele Unite ("Sea Breeze-2019") în Nord-Vestul Mării Negre. "Este o idee periculoasă, acesta este modul în care percepem acest plan. Vom studia situaţia, dar este o idee periculoasă", a avertizat Grigori Karasin, adjunctul ministrului rus de Externe, citat de agenţia Tass. Însă Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a avertizat că nu va permite Rusiei să blocheze rutele de transport în Marea Neagră. "Ucraina va face toate eforturile pentru garantarea securităţii naţionale de-a lungul culoarelor maritime. Vom dezvolta şi vom consolida Forţele navale ucrainene, vom construi parteneriatul cu NATO. Nu vom permite Rusiei să alunge Ucraina din zona de coastă a Mării Negre", a declarat Petro Poroşenko, citat de Kyiv Post.

Patru din cinci preoţi de la Vatican ar fi homosexuali. Dezvăluirile făcute de un jurnalist francez despre practicele secrete ale bisericii Romano-Catolice

Unii dintre preoţii cu cel mai înalt rang în biserica Romano-Catolică, care au atacat homosexualitatea, sunt ei înşişi homosexuali, potrivit unei cărţi care va fi publicată săptămîna viitoare, transmite The Guardian.

80% din preoţii care lucrează la Vatican sunt homosexuali, chiar dacă nu sunt activi. Acest lucru este sugerat de cartea „In The Closet of the Vatican” („În dulapul Vaticanului”), aceasta urmînd să fie publicată săptămîna viitoare. Cartea are 570 de pagini şi a fost scrisă de jurnalistul francez Frederic Martel, după patru ani de cercetare. Publicaţia este o „relatare fascinantă despre corupţie şi ipocrizie în inima Vaticanului”, potrivit editurii britanice Bloomsbury. „In The Closet of the Vatican” va fi publicată în opt limbi în 20 de ţări începînd cu 20 Februarie, data fiind aleasă intenţionat pentru că este ziua în care începe la Vatican o conferinţă pe tema abuzului sexual. Episcopi din toată lumea sunt aşteptaţi la eveniment.

Marter, un fost consilier pentru Guvernul francez, a făcut 1.500 de interviuri în timpul documentării pentru carte. La interviuri au participat 41 de cardinali, 52 de episcopi şi monseniori, 45 de ambasadori papali şi oficiali diplomatici şi mai mult de 200 de preoţi, potrivit unui raport publicat de siteul catolic The Tablet. Mulţi dintre cei care au vorbit cu Marter povestesc despre un „cod nescris”, una dintre regulile acestuia fiind faptul că şansele ca un preot să fie homosexual depind de cît de homofob este acesta. 

Elveţianul căruia i-a ucis soţia un interlop român candidează. “Sper să moară repede”

Andrea Bertozzi, un poliţist de frontieră elveţian, a trecut în 2002 printr-un adevărat coşmar după ce soţia sa, gravidă, a fost asasinată de un român şi de complicii acestuia. Andrea Bertozzi vrea, la 44 de ani, să se lanseze în politică în Elveţia, candidînd pentru Marele Consiliu din Ticino (Parlamentul cantonului, format din 90 de membri). În 2002, Bertozzi şi-a pierdut soţia în circumstanţe tragice, în urma răzbunării lui Klaus Ingo Opriş. Acesta, împreună cu un cecen, a intrat în locuinţa poliţistului de frontieră din localitatea Ponte Capriasco. I-au tăiat apoi gîtul soţiei elveţianului, Flavia, care era însărcinată cu gemeni.

Opriş voia astfel să se răzbune pentru că Bertozzi nu i-a permis să intre în Elveţia. O să mă întorc ca să te ucid, i-a spus el, după ce poliţistul i-a interzis accesul în ţara cantoanelor. Românul a fost prins la cîteva zile după crimă, în satul maramureşean Cufoaia şi s-a apărat aruncînd toată vina pe cecen. În 2004 a fost condamnat la închisoare pe viaţă

Într-un interviu pentru Tio 20 minuti, Bertozzi, care în continuare lucrează ca poliţist de frontieră, povesteşte cum şi-a refăcut viaţa şi de ce a decis să intre în politică. El susţine că trebuie făcută o distincţie între refugiaţii care cer azil şi cei care migrează din motive economice. A decis să candideze la alegerile legislative din Aprilie, din partea Creştin-Democraţilor din Elveţia (CVP/PDC/PPD), fiindcă “vrea să se pună la dispoziţia comunităţii şi a oamenilor”. Întrebat dacă se mai gîndeşte la cei care au ucis-o pe Flavia, Bertozzi răspunde: “Rareori. Cînd mă gîndesc, sper doar să moară cît mai repede. Nu îi voi ierta niciodată. Nu poţi ierta aşa ceva”. (ProTv.ro)

Sri Lanka dă anunțuri în ziar pentru a recruta călăi

Autoritățile din Sri Lanka au început să dea anunțuri în ziare pentru a găsi candidați pentru mai multe posturi de... călău. Recent, Președintele Maithripala Sirisena a anunțat, în Parlament, că pedepsele cu moartea vor fi reluate, după ce timp de 43 de ani nici o persoană condamnată la moarte nu a mai fost executată, relatează CNN.

Candidații pentru postul de călău trebuie să fie bărbați cu vîrste cuprinse între 18 și 45 de ani, să aibă „un caracter moral excepțional” și „tărie de caracter”, după cum se arată într-un anunț de angajare postat într-un ziar.Pînă de curînd, în Sri Lanka a existat un moratoriu în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, instituit în 1976. Deși infracțiuni precum crimele, violurile sau traficul de droguri sunt adeseori pedepsite cu moartea, sentințele au fost echivalente cu închisoarea pe viață.Ultimul călău din Sri Lanka a ieșit la pensie în 2014 și nu executase nici o persoană cît timp a deținut funcția, scrie Reuters.

Săptămîna trecută, Președintele Sirisena a anunțat că, în două luni, mai multe persoane condamnate la moarte vor fi executate. Este vorba mai ales despre cei condamnați pentru trafic de droguri. Președintele Sirisena, a cărui popularitate a scăzut în ultima vreme, se pregătește pentru alegerile prezidențiale în care va încerca să obțină un nou mandat și încearcă acum să aplice sancțiuni dure, asemănătoare celor impuse de Președintele filipinez Rodrigo Duterte contra traficanților. Sirisena a lăudat războiul sîngeros și brutal al lui Duterte contra drogurilor, numindu-l „un exemplu pentru întreaga lume”. Cel puțin 5.000 de persoane au murit în urma măsurilor controversate luate de Duterte, iar acestea sunt doar cifrele oficiale ale autorităților. Grupurile pentru drepturile omului, dar și opoziția din Filipine susțin că numărul celor uciși este mult mai mare, iar printre victime s-ar număra inclusiv copii și persoane nevinovate.

Studiu științific. NATO a transformat Serbia în poligon de testare

Numărul copiilor cu vîrste între 5 și 9 ani care suferă de boli maligne ale sîngelui și creierului a crescut semnificativ începînd cu anul 1999 (anul bombardării Serbiei de către NATO), aceste cazuri sporind de la an la an, scrie b92.net. Danica Grujicici, șefa Secției de Neuroștiințe a Centrului Clinic din Serbia,  membră a unei comisii create pentru a investiga consecințele bombardamentelor NATO, a declarat că specialiștii au recunoscut că aceste boli sunt mai frecvente, afectează în special persoanele tinere și sunt tot mai agresive. Acest fenomen a fost foarte pronunțat în perioada 2007-2012, în special în ceea ce privește apariția tumorilor cerebrale.

”Știm că poluarea masivă a avut loc în Aprilie 1999. Chiar și reprezentantul ONU pentru Mediu, care se afla aici la vremea respectivă, a spus că a fost un dezastru ecologic, de dimensiuni regionale. Faptul că ceea ce au făcut poate fi considerat genocid reiese din modul în care au atacat toate acele ținte aflate pe hartă. O hartă pe care se găseau diverse instalații și, care, dacă erau distruse de explozie, provocau un dezastru ecologic. Deci au făcut-o în mod deliberat. Au vrut un genocid, transformîndu-ne într-un poligon de testare”, a spus Grujicici. ”Întrebarea este dacă vom afla vreodată cît de mult uraniu sărăcit a folosit. Odată cu trecerea timpului, acest lucru devine din ce în ce mai greu, dar există experți care pot face distincția cu precizie între poluarea istorică și noua poluare. Adică se poate determina cu exactitate cît a fost poluare de la Cernobîl și cît de la bombardamentele NATO”, a explicat aceasta.

Într-un raport din anul 2000 privind uraniul sărăcit, NATO a confirmat utilizarea acestuia atît în ​​Irak cît și în Balcani. Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie a recunoscut ulterior că au existat „dovezi privind utilizarea uraniului sărăcit în proiectilele aruncate de NATO în timpul bombardamentelor din 1999.”

În Martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sîrbe. Rachetele de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina. Unul dintre orașele sîrbe cele mai afectate de raiduri a fost Nis. Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.

Ministrul suedez de Externe: În întreaga lume, democraţia este în declin

Suedia vrea să se concentreze asupra promovării democraţiei în cadrul politicii sale externe în următorii ani în contextul provocărilor de aproape şi de departe, a declarat  ministrul de Externe Margot Wallstrom, relatează dpa, scrieAgerpres.

„În întreaga lume, democraţia este în declin. Astăzi, mai mulţi oameni trăiesc în ţări cu tendinţe autoritare decît în ţări care realizează progrese democratice”, a precizat Wallstrom în declaraţia de politică externă a Guvernului către Parlament. Într-o tentativă de a contracara ameninţările la sistemele politice din Europa şi din lume, Suedia are drept scop „să ia poziţie în favoarea apărătorilor şi instituţiilor democraţiei”, a spus Wallstrom. Guvernul suedez a precizat că, în opinia sa, „democraţia pe deplin funcţională este imposibilă fără drepturile omului”. Uniunea Europeană este cea mai importantă arenă de politică externă pentru Suedia, se menţionează în declaraţie. Wallstrom a avertizat totuşi că „nu mai putem să considerăm de la sine înţeles că toate statele membre UE cred în valorile care sunt fundaţia cooperării europene”.

În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, declaraţia notează că „neparticiparea Suediei la Alianţe militare contribuie la stabilitate şi securitate în Nordul Europei”. Deşi nu încearcă să devină membră a NATO, Suedia va continua să coopereze cu alianţa militară, precum şi bilateral cu alţi parteneri, cum ar fi SUA şi statele vecine. Suedia „nu va rămîne pasivă dacă un alt stat membru UE sau o ţară nordică suferă un dezastru sau un atac”, se mai menţionează în declaraţia de politică externă. Luna trecută, social-democraţii lui Margot Wallstrom au format un Guvern minoritar cu Verzii.

Parlamentul European cere să se renunţe la regula unanimităţii în adoptarea deciziilor la nivelul UE

Plenul Parlamentului European (PE) a adoptat Miercuri, la Strasbourg, o rezoluţie care cere abandonarea regulii unanimităţii în favoarea celei a majorităţii calificate pentru adoptarea anumitor decizii europene, cum ar fi de pildă cele privind politica externă sau migraţia, susţinătorii rezoluţiei considerînd că fiind astfel depăşită opoziţia unor state și se va putea avansa mai rapid în aprofundarea proiectului european, transmite agenţia EFE, scrie Agerpres.

Integrarea partenerilor europeni trebuie sporită pentru ca Uniunea Europeană să avanseze şi să facă faţă provocărilor viitoare, se arată în rezoluţia care a primit în plenul Parlamentului European 407 voturi pentru, 196 împotrivă şi 41 de eurodeputaţi s-au abţinut. ”Trebuie să depăşim regula unanimităţii folosind clauzele-pasarelă ale Tratatului de la Lisabona sau reformînd tratatele pentru a evita blocajele în politica externă, în cea fiscală sau în alte domenii unde este nevoie”, a afirmat la o conferinţă de presă iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul socialist spaniol Ramon Jauregui.

Acesta s-a declarat încîntat de faptul că blocul pro-european din PE a obţinut adoptarea unei rezoluţii care, afirmă el, evidenţiază pericolul naţionalismului şi al retragerii atribuţiilor decizionale către statele naţionale în defavoarea opţiunii integrării europene. ”Migraţia, îmbătrînirea populaţiei, terorismul, securitatea, schimbările climatice, euroscepticismul, intoleranţa şi xenofobia sunt cîteva dintre marile provocări ale UE”, a mai spus eurodeputatul spaniol. În chestiunea migraţiei, rezoluţia pledează pentru instituirea unei politici de azil globale la nivelul UE, estimînd că acesta este un mod de a combate discursurile eurosceptice. În aceeaşi rezoluţie se mai cere ca protecţia mediului să devină o prioritate a UE şi de asemenea să se avanseze către o uniune a pieţelor de capital şi să fie desăvîrşită Uniunea Economică şi Monetară.

Pe de altă parte, PE a reiterat Miercuri că – deşi componenţa acestui organism se va schimba după alegerile europene din luna Mai – va respinge orice candidat la Preşedinţia Comisiei Europene care nu va fi capul de listă al unei grup politic din PE, în virtutea sistemului ”Spitzenkandidat”. Mulţi lideri europeni nu agreează acest sistem, ei considerînd că şefii de stat sau de guvern (reuniţi în Consiliul European) ar trebui să aibă libertatea de a-l propune pe viitorul şef al Executivului european. Deşi, conform Tratatului, Consiliul European este cel care desemnează şeful Comisiei Europene, decizie care trebuie validată prin votul PE.

Agenţia de azil a UE a raportat o scădere a cererilor în ultimul an

Numărul cererilor de azil în Uniunea Europeană a continuat să scadă în 2018 şi în prezent sunt la un nivel fără precedent după anul 2014, a anunţat Oficiul european de sprijin pentru azil (EASO), relatează dpa, potrivit Agerpres.

EASO a menţionat că în 2018 au fost prezentate 634.700 de cereri de azil, în scădere cu 10% faţă de 2017. De asemenea, s-a înregistrat o schimbare şi în ceea ce priveşte originea solicitanţilor de azil. Astfel, procentul sirienilor în totalul solicitanţilor de azil în UE a scăzut de la 25%, în 2015-2016, la 10%, în prezent. Totuşi, Siria rămîne prima ţară de origine a solicitanţilor de azil, fiind urmată de Afganistan şi Irak. În acelaşi timp, procentul solicitanţilor de azil proveniţi din Columbia, Georgia, Iran, Turcia şi Venezuela a crescut. O altă concluzie importantă este că solicitările de azil ale unor cetăţeni ai ţărilor care au regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, printre care Columbia, Georgia şi Venezuela, a urcat la o cincime din total.

Datoria totală a SUA depășește 22.000 de miliarde de dolari

Datoria suverană a Statelor Unite a atins cel mai mare nivel de pînă acum, fiind de 22.000 de miliarde de dolari, anunţă Departamentul american al Trezoreriei, citat de CNBC şi Bloomberg, potrivit mediafax. La începerea mandatului Preşedintelui Donald Trump, în Ianuarie 2017, datoria suverană a SUA era de 19.950 de miliarde de dolari. Datoria externă a Statelor Unite a crescut în ritm accelerat după reducerile de taxe în valoare de 1.500 de miliarde de dolari aprobate de Preşedintele Donald Trump în Decembrie 2017 şi în contextul aprobării de către Congres a majorării bugetului pentru apărare.

Nemții cred că SUA reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa păcii mondiale

O majoritate a germanilor consideră SUA cea mai mare ameninţare la adresa păcii mondiale, relevă un sondaj citat de dpa, potrivit agerpres.

Sondajul pe teme de securitate ale cărui rezultate au fost publicate de Centrul pentru strategie şi leadership a arătat că 56% dintre germani percep Statele Unite drept principala ameninţare, urmate de Coreea de Nord, cu 45%, Turcia, cu 42%, şi Rusia, cu 41%. Totodată, o majoritate clară de 62% dintre respondenţi au fost de părere că ameninţarea cea mai mare pentru stabilitatea lumii o reprezintă comportamentul anumitor şefi de stat, în mai mare măsură decît conflictele militare, variantă aleasă de 52% dintre participanţii la sondaj, şi schimbările climatice, variantă pentru care au optat 43%.

Pe de altă parte, germanii se tem cel mai mult de perspectiva de a necesita asistenţă pe termen lung şi de demenţă, 40% declarîndu-se foarte preocupaţi de aceste aspecte. Puţin peste unul din trei germani sunt îngrijoraţi de ameninţarea sărăciei la bătrîneţe, precum şi de boli cu potenţial fatal cum este cancerul. De asemenea, o majoritate clară vor ca statul să aloce mai mulţi bani pentru sănătate (70%), sprijinul familiei (69%) şi pensii (65%). În ce priveşte Educaţia, 76% dintre germani vor ca şcolile să fie mai bine dotate. Sondajul a mai indicat că aproape unul din trei germani sunt foarte preocupaţi de atacuri teroriste, dar astfel de temeri sunt mult mai puţin răspîndite faţă de nivelul crescut înregistrat în 2016, după o serie de atacuri islamiste în Europa. Studiul a fost realizat de Institutul de cercetare a opiniei publice Allensbach pe un eşantion de 1249 de persoane, între 5 şi 17 Ianuarie.

Berlinul lansează un avertisment de precauție: ‘Jihadiștii nu sunt învinși!’

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a făcut apel la ţările implicate în lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI) să nu-şi slăbească eforturile, relatează dpa, potrivit agerpres.

„Ştim că SI nu este învinsă, ci că şi-a schimbat faţa, abordarea”, a declarat Von der Leyen pentru dpa cu o săptămînă înainte de Conferinţa pentru securitate de la Munchen. Grupul format din 13 naţiuni implicat în coaliţia împotriva Statului Islamic intenţionează să discute cum va acţiona în continuare înainte de startul conferinţei din oraşul din Sudul Germaniei. „Vom discuta în profunzime cum putem preveni şi combate extinderea lentă, trans-regională, a SI prin intermediul unor reţele subterane”, a spus ea.

Numărul actelor antisemite a crescut semnificativ în Germania

Guvernul german a consemnat o creştere accentuată a delictelor antisemite în 2018, cel mai ridicat nivel din Germania în ultimii zece ani, potrivit statisticilor preliminare publicate la cererea unor deputaţi din Parlamentul de la Berlin, potrivit AFP, transmite și agerpres.

Conform dpa, numărul infracţiunilor antisemite a crescut de la 1.504 în 2017 la 1.646 în 2018, o creştere de circa 10% într-un an. Numărul delictelor comise cu violenţă a crescut de la 37 la 62 în aceeaşi perioadă. Cifrele au fost furnizate de Guvernul german ca răspuns la o solicitare a grupului parlamentar al partidului de opoziţie Die Linke (stînga radicală), informează ziarul Tagesspiegel. În cele 62 de incidente antisemite violente, 43 de persoane au fost rănite. Răspunsurile precedente ale Guvernului german au relevat că majoritatea agresorilor proveneau din grupări de extrema dreaptă. Dar numărul de acte antisemite ar putea fi mai mare, nefiind încă definitivate statisticile în cele 16 landuri germane. ‘Lupta împotriva antisemitismului la nivel european ar trebui să devină o prioritate a Preşedinţiei germane a Consiliului UE anul viitor’, a declarat pentru dpa Felix Klein, comisarul Guvernului german pentru combaterea antisemitismului.

Acest anunţ intervine la două zile după ce Guvernul francez a anunţat o creştere cu 74% a actelor antisemite în Franţa în 2018, potrivit francetvinfo. Recrudescenţa antisemitismului în Franţa şi Germania arată clar ‘necesitatea unei strategii de combatere a antisemitismului la nivel european’, a subliniat Felix Klein, menţionînd între altele necesitatea unei directive a UE pentru o combatere mai eficientă a urii pe internet. Cu titlu de exemplu, el a citat German Network Enforcement Act, care cere platformelor de internet să elimine conţinutul vădit necorespunzător în 24 de ore şi într-o săptămînă în cazuri mai puţin clare. ‘Antisemitismul se răspîndeşte ca o otravă, ca fierea. El atacă, întinează spiritele, asasinează’, a afirmat ministrul francez de Interne Christophe Castaner într-o declaraţie făcută la Sainte-Genevieve-des-Bois, unde un arbore plantat în memoria lui Ilan Halimi, un tînăr evreu ucis în 2006, a fost vandalizat. 

SUA își consolidează prezența militară în Polonia

Washingtonul intenţionează să-şi întărească prezenţa militară în Polonia, ţară care se simte ameninţată de Rusia, pe lîngă contingentul actual de 4.000 de trupe desfăşurate aici, a declarat ambasadoarea SUA la Varşovia, citată de France Presse, potrivit agerpres.

Creşterea efectivelor militare ‘va fi semnificativă’, de ordinul mai multor sute, a indicat ambasadoarea Georgette Mosbacher în Financial Times, înainte de începerea unei conferinţe internaţionale Miercuri, care reuneşte circa 60 de ţări la Varşovia. Ea nu a precizat cînd vor fi desfăşurate aceste suplimentări de trupe. Guvernul conservator polonez şi-a intensificat demersurile pe lîngă Washington pentru ca o bază americană să fie instalată pe teritoriul polonez, unde soldaţii americani staţionează deja prin rotaţie în cadrul operaţiunilor NATO, arătîndu-se dispus să aloce cel puţin 2 miliarde de dolari pentru instalarea acestei baze. Cu toate acestea, ministrul adjunct al Apărării american Mark Esper apreciase în Septembrie că Polonia nu este încă pregătită să găzduiască o bază militară americană permanentă, în special din cauza insuficienţei de spaţiu disponibil pentru a permite instruirea adecvată a soldaţilor americani. Potrivit ambasadoarei Moscbacher, Polonia privilegiază desfăşurarea unor unităţi ‘prin rotaţie’ într-o manieră ‘suplă’, mai degrabă decît o bază unde să existe spitale, clădiri de locuit etc.

Polonia, care se simte ameninţată de Rusia, în special după anexarea în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea, consideră că prin instalarea unei baze americane pe teritoriul său ar deveni o ţară inexpugnabilă. La cererea în special a Poloniei şi statelor baltice, NATO a desfăşurat în 2017 în aceste ţări patru batalioane multinaţionale, care staţionează pe flancul estic al Alianţei.