Agresiunea criminală a Corectitudinii Politice: H&M lansează o colecție „care nu va mai ține cont de gen”

Retailerul suedez H&M va lansa, în parteneriat cu Eytys, o colecție unisex de încălțăminte și piese vestimentare pentru adulți și copii, cele două branduri punînd accent pe faptul că, în ultimii ani, liniile de demarcație dintre sexe sunt tot mai șterse, informează Ziarul Financiar. „Cu această colaborare ne dorim să prezentăm clientului H&M filosofia noastră, compusă din piese funcționale care nu țin cont de gen. Colecția este despre proporții, conturînd siluete unisex distincte, marcate de lejeritate și  design voluminos. Ideea Eytys este aceea a unui look  emblematic, menit să inspire integritate, atitudine și încredere”, spune Max Schiller, director de creație Eytys. Totodată, reprezentanții H&M precizează că „piesele vestimentare au siluete neutre, fără a putea fi făcută diferența dintre cele pentru femei și cele pentru bărbați”.

„Am admirat faptul că Eytys au o manieră distinctivă proprie, de aceea, inițial, i-am abordat pentru a crea împreună o linie de încălțăminte. Ulterior, după prima noastră întîlnire, ne-am gîndit să creăm o întreagă colecție, pentru a oferi clienților noștri o experiența completă în estetica brand-ului. Cu această colaborare, ne dorim ca iubitorii de modă să aibă acces la un look complet, cu proporții voluminoase și încălțăminte de referință, fără a ține cont de gen”, a declarat Ross Lydon, director de creație al departamentului pentru bărbați H&M. Linia Eytys x H&M va fi disponibilă în magazinele selecționate din întreaga lume, cît și online, începînd cu 24 Ianuarie 2019.

Trump semnează o lege în apărarea creștinilor persecutați

Președintele Donald Trump a semnat o lege care obligă Statele Unite să apere creștinii persecutați și să lupte împotriva violenței fundamentaliștilor. Înconjurat de lideri religioși și avocați ai libertății religioase, Președintele Donald Trump a semnat, Joi, o lege despre care se spune că va „intensifica" eforturile de sprijinire a creștinilor și a altor minorități religioase, victime ale genocidului comis de Statul Islamic în Irak și Siria, scrie Christian Post.

Legea semnată de Trump poartă numele  Syria Genocide Relief and Accountability Act (HR390) și definește drept „genocid” cele suferite de creștini sau alte minorități religioase. Legea autorizează Guvernul să finanțeze organizațiile non-profit, organizațiile caritabile și ONG-urile - inclusiv grupurile bazate pe credință - care se află în Irak și Siria și sunt implicate direct în acordarea ajutoarelor umanitare creștinilor și altor minorități religioase vizate de jihadiștii ISIS.

„Sperăm că, din acest moment, vom putea beneficia de sprijin mai eficient pentru minoritățile religioase care se află în dificultate și, de asemenea, vom putea vedea că se acordă o atenție mai mare adevăratei justiții și tragerii la răspundere pentru ceea ce s-a întîmplat", a spus Bashar Warda, arhiepiscopul catolic de Erbil, Irak, a cărui arhiepiscopie este responsabilă de ajutorarea a mii de creștini  din Kurdistan.

State precum Siria, Irak, China, Eritreea, Arabia Saudită sau Nigeria fac parte din categoria statelor în care persecuția împotriva creștinilor a atins cote alarmante, arată un raport al fundației catolice „Aid to the Church In Need” publicat în Octombrie. Statul Islamic este cunoscut pentru violențele și persecuțiile creștinilor din Siria și Irak, în timp ce în Nigeria grupul radical islamist Boko Haram a declanșat un adevărat genocid împotriva creștinilor. În timpul Administrației Obama, autoritățile nigeriene au făcut de mai multe ori apel către SUA pentru asistență în lupta împotriva acestui grup, dar au fost refuzate.

Un jurnalist a răbufnit după atacul de la Strasbourg: „Ăsta nu e atentat, e o insultă la adresa inteligenței”

Recentul atac de la Strasbourg a venit la fix pentru Președintele Franței, Emmanuel Macron, scrie jurnalistul Patrick Andre de Hillerin în ”Libertatea”. „Chiar dacă serviciile secrete franceze, jenant de incapabile în a preveni atentate mai mult decît împiedicabile, și-au crescut bugetele și numărul de angajați după fiecare dintre aceste acte teroriste, francezii nu și-au cedat drepturile civile așa cum au făcut-o alții.

Chestie de obraz, de tradiție, de încăpățînare. Așa cum a subliniat Macron, în discursu-i lamentabil de Luni: „este vocația noastră, de-a lungul istoriei, să deschidem drumuri neexplorate, pentru noi și pentru lume”. Vocația francezilor pare, mai actual decît oricînd, a fi Libertatea. Fraternitatea. Și Egalitatea. Lucru pe care conducătorii Franței l-au uitat de multă vreme.

De la Vichy încoace. ”Luni seară, în timpul discursului de 13 minute al lui Emmanuel Macron, un singur gînd putea trece prin mintea celor care nu s-au născut ieri și care au mai văzut disperarea Puterii transpirînd prin toți porii: un act terorist în Franța ar salva „situația”! Culmea: previzibil, dar nedorit, actul terorist a venit. La doar o zi după discursul prezidențial. Și nu oriunde, ci tocmai la Strasbourg, în unul dintre rarele momente în care Parlamentul European se reunise acolo. Mai puțin interesate de drama oamenilor uciși sau răniți în atacul de la Tîrgul de Crăciun, televiziunile s-au repezit să obțină reacții de la parlamentarii europeni. Timorați, speriați, sechestrați nu în clădirea PE, ci în restaurante sau hoteluri de lux. TEROARE! La ora la care scriu, nici măcar media franceză nu se aruncă să furnizeze identitatea atacatorului. Dar sunt sigur că, pe lîngă antecedentele penale deja anunțate, se va descoperi că individul va fi purtat, în ultimele săptămîni, o vestă galbenă”

Jurnalistul notează că acesta „ nu este atentat, este o insultă epocală la adresa inteligenței oricărui citoyen!”. „Republica este în pericol. Franța trebuie să se unească. Pe lîngă suta de euro în plus la salariu și pe lîngă scutirile de impozite, acum e nevoie, mai mult decît oricînd, de solidaritate, de uniune națională, de concordie. Renunțați la protestele voastre justificate, dar inutile și deranjante, pentru a fi împreună, din nou, în lupta împotriva Răului. Nu, mă scuzați, dar ața albă din această cusătură inabilă e prea vizibilă. Ăsta nu este atentat, este o insultă epocală la adresa inteligenței oricărui citoyen!”, concluzionează PAH.

Ungaria. A doua zi de proteste la Budapesta împotriva aşa-zisei „legi a sclaviei”

Noi proteste au avut loc, Joi seara, la Budapesta, pentru a doua zi consecutiv, după ce Parlamentul ungar a aprobat o lege care măreşte numărul de ore suplimentare pe care îl pot cere angajatorii şi a fost supranumită „legea sclaviei”, scrie News.ro. Manifestanţii s-au adunat în faţa Parlamentului şi au plecat în marş, blocînd circulaţia pe Podul Margareta. Potrivit Euronews, au avut loc ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine.

Miercuri seara, mii de protestatari s-au adunat în faţa sediului partidului Fidesz condus de premierul Viktor Orban pentru a protesta faţă de aşa-zisa lege a sclaviei, conform hvg.hu. Poliţia a mobilizat forţe importante pentru a încerca să controleze demonstraţiile. Protestul a început spontan în Piaţa Kossuth pentru ca apoi să se mute la sediul Parlamentului. Unii dintre protestatari au încercat să treacă de cordoanele Poliţiei, însă au fost împinşi înapoi.

Aprobarea legilor a provocat o atitudine de sfidare din partea opoziţiei. Parlamentarii de opoziţie au încercat să blocheze podiumul iar unul dintre ei a filmat, transmiţînd în direct pe internet, în timp ce se apropia de premierul Viktor Orban şi îi punea întrebări pe un ton ridicat.

Preşedintele Parlamentului, Laszlo Kover, a declarat că „încercarea opoziţiei de a obstrucţiona este fără precedent în cei 28 de ani de democraţie în Ungaria”. Orban a fost acuzat în repetate rînduri că încearcă să preia controlul instituţiilor independente precum şi de controlarea instituţiilor de media. Conform noii legislaţii, Curtea Supremă din Ungaria nu va avea decizia finală în disputele administrative, care includ practicile electorale şi cazurile de corupţie. Şi în week-end, mii de oameni au protestat faţă de aşa-zisa „lege a sclaviei” şi au cerut creşterea salariilor. Guvernul a anunţat că va permite angajatorilor să fie mai flexibili. „Trebuie să înlăturăm regulile birocratice pentru ca cei care doresc să muncească şi să cîştige mai mult, să poată face acest lucru”, a declarat Orban.

Autorul atacului armat de la Strasbourg, Cherif Chekatt, împuşcat mortal de Poliţie

Autorul atacului armat de Marţi de la Strasbourg a fost împuşcat mortal Joi de Poliţie, relatează AFP şi Reuters, scrie Agerpres. Anterior, în cartierul La Meinau din Strasbourg au fost auzite focuri de armă, în cursul unei operaţiuni a Poliţiei în zonă. Un reporter al Reuters a afirmat că a auzit trei-patru focuri de armă şi un elicopter care survola zona.

Rusoaica arestată în SUA pentru spionaj în favoarea Moscovei, a pledat vinovată în instanţă

Maria Butina, rusoaica arestată în SUA în luna Iulie şi acuzată de spionaj în favoarea Moscovei, a pledat, Joi, vinovată în faţa instanţei de judecată americane, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

În vîrstă de 30 de ani şi venită în SUA ca studentă, Maria Butina a recunoscut acum, în cadrul unei înţelegeri cu procurorii americani, că a încercat să construiască o reţea de influenţă în rîndul politicienilor americani. Ea s-ar fi aflat în contact cu grup de lobby conservator militînd pentru organizaţia pro-arme rusă „Dreptul la arme”, finanţată în parte de Aleksandr Torşin, un bancher apropiat de Preşedintele Vladimir Putin.

Potrivit acuzării, Maria Butina şi Aleksandr Torşin au încercat să creeze „canale neoficiale” de comunicare ce ar fi putut fi „utilizate de Federaţia Rusă pentru a pătrunde în aparatul decizional naţional” al SUA. Anchetatorii americani sunt interesaţi de contactele ei multiple din 2015 cu responsabili ai National Rifle Association (NRA), organizaţie puternică foarte favorabilă Partidului Republican.

Maria Butina a avut şi o relaţie amoroasă cu un militant, Paul Erickson. Acesta din urmă a intrat în anul 2016 în contact cu un membru al echipei de campanie a lui Donald Trump, Rick Dearborn, oferindu-şi ajutorul pentru organizarea unei întîlniri între candidatul republican şi Putin, din cîte se pare prin intermediul lui Torşin.

Cazul ei a stîrnit un mare interes în SUA, dovedit şi de faptul că Joi sala Tribunalului unde ea era judecată a fost plină de ziarişti.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat Marţi, în faţa presei, că şefii serviciilor de informaţii ruse nu ştiu nimic despre această femeie. ‘Ea riscă 15 ani de închisoare. Pentru ce?’, a întrebat Putin. ‘I-am întrebat pe toţi şefii serviciilor noastre de informaţii ce se întîmplă. Nimeni nu ştie nimic despre ea’, a mai spus el.

Liderii europeni au aprobat extinderea cu încă şase luni a sancţiunilor împotriva Rusiei

Şefii de Stat sau de Guvern din ţările UE, reuniţi Joi la Bruxelles, la Consiliul European de Iarnă, au aprobat extinderea cu încă şase luni a sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în anul 2014 şi prelungite de atunci la fiecare şase luni, potrivit Agerpres.

”Decizie: UE prelungeşte, în mod unanim, sancţiunile economice împotriva Rusiei, dată fiind lipsa progreselor în implementarea acordurilor de la Minsk”, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de agenţia EFE. Sancţiunile vizează sectoarele financiar, energetic şi al Apărării, iar UE condiţionează ridicarea lor de aplicarea completă a acordurilor de la Minsk, inclusiv retragerea armamentului greu şi respectarea încetării focului în Estul separatist al Ucrainei.

În plus, Uniunea Europeană a inclus Luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din Estul Ucrainei, fără să adopte însă noi măsuri punitive împotriva Rusiei în contextul incidentului din Marea Neagră, în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state.

Un şofer de autobuz a dus pasageri o săptămînă fără să ştie că are o bombă în vehicul

Incident şocant în Ucraina, unde şoferul unei curse de autocar a descoperit că avea o bombă în compartimentul bagaje. Şoferul autocarului a mers aproape o săptămînă cu o bombă artizanală ascunsă în compartimentul pentru bagaje al vehiculului. Şi-a făcut cursele normale cu pasageri între Odessa şi alte localităţi din Ucraina fără să realizeze că duce o bombă.

Cînd a făcut curăţenie în maşină, a deschis pachetul şi a găsit dispozitivul explozibil  a sunat imediat la Poliţia din Odessa, speriat de moarte. Omul le-a spus poliţiştilor că a primit coletul în care era ascunsă bomba în gara Odessa, de la o persoană care i-a spus că pachetul va fi ridicat în Izmail. Din fericire, şoferul a găsit dispozitivul înainte să ajungă în localitatea respectivă. A recunoscut că l-a deschis din curiozitate. Autorităţile ucrainene spun că bomba putea fi detonată de la distanţă, dar nu au încă nici un suspect.

Franța ar putea legaliza canabisul. Care sunt condiţiile

Un Comitet de experţi a dat undă verde utilizării canabisului în scop medicinal în Franţa. Comitetul de experţi înfiinţat de Agenţia franceză pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) consideră ″pertinentă autorizarea utilizării canabisului în scop terapeutic″ pentru anumiţi pacienţi şi în cazuri specifice, se menţionează într-un aviz publicat Joi de către ANSM, potrivit AFP. Indicaţiile enumerate de către experţi includ ″durerile refractare la terapiile accesibile″, ″anumite forme de epilepsie″, ″tratament de susţinere în oncologie″, ″cazuri paliative″⁣şi contracţiile musculare care îi afectează pe bolnavii de scleroză în plăci.

Comitetul ″doreşte ca monitorizarea pacienţilor trataţi să fie realizată sub forma unui registru naţional pentru a se asigura evaluarea beneficiilor şi riscurilor, ca evaluarea efectelor indezirabile să se facă în mod regulat şi să fie realizată de către reţelele de farmacovigilenţă şi pentru supravegherea adicţiilor, iar cercetarea să fie încurajată″. Acesta se pronunţa în mod clar pentru ″o evoluţie în domeniul legislaţiei″, dar exclude, în acelaşi timp, ″modul de administrare prin fumat″, adică prin fumarea unui joint, avînd în vedere riscurile pe care le presupune pentru sănătate, în special cel cancerigen.

Avizul acestui Comitet constituie o primă etapă în ceea ce priveşte legislaţia în domeniul canabisului terapeutic, dar drumul e încă lung pînă la comercializarea acestei substanţe în scop medical, a precizat ANSM. În a doua fază, acest Comitet de experţi, numit în Septembrie pentru o perioadă de un an, va pune la punct modalităţile de punere în aplicare (lege sau decret), modalităţile posibile de administrare (spray, capsule, picături, supozitoare...), modalitatea de procurare a produselor (reţetă, farmacii...) şi o eventuală decontare prin asigurările sociale.

În Franţa, un singur medicament, Sativex, a obţinut autorizaţia de comercializare, în 2014, pentru tratarea rigidităţii şi spasmelor musculare (″spasticitate″) în cazul sclerozei în plăci, dar nu este comercializat deoarece nu există un acord asupra preţului între laborator şi autorităţile din domeniul sănătăţii. Alte medicamente precum Marinol sunt accesibile doar cu autorizaţie temporară nominală, ceea ce restricţionează în mod considerabil utilizarea. Circa 30 de ţări din lume au autorizat canabisul terapeutic, printre care numeroase state americane, Canada şi 21 de ţări din Uniunea Europeană precum Elveţia, Norvegia, Israel şi Turcia.

„De ce cînd caut «idiot» pe Google îmi apare poza lui Trump?”. Răspunsul CEO-ului Google la întrebările congresmanilor

Directorul executiv al Google, Sundar Pichai, a fost audiat de către congresmanii americani, în contextul acuzaţiilor că grupul aplică cenzura în China şi pe fondul afirmaţiilor unor conservatori că gigantul are preferinţe politice liberale. Printre întrebările legate de subiectul audierii, congresmanii au vrut, la fel ca la audierea lui Mark Zuckerberg, să își lămurească și unele dileme personale legate de cum funcționează Google.

O membră republicană a Camerei Reprezentanților a vrut să știe de ce atunci cînd caută pe Google cuvîntul „idiot”, în imagini, primul rezultat afișat este o fotografie a lui Donald Trump. CEO-ul Google a explicat că motorul de căutare nu intervine asupra rezultatelor afișate în căutări și că acestea apar în funcție de algoritmul după care Google citește paginile web indexate.

„Google are stocate miliarde de copii ale paginilor web în index și luăm cuvintele cheie și le potrivim apoi cu paginile în care ele apar, apoi le ordonăm în funcție de peste 200 de semnale. Lucruri precum relevanța, noutatea, popularitatea sau interesul celorlalți oameni sunt printre aceste criterii. Și, în funcție de asta, noi încercăm să afișăm cele mai bune rezultate pentru căutarea respectivă”, a spus Pichai.

Aceasta nu a fost singura întrebare bizară care i-a fost adresată CEO-ului Google. Un congresman republican a vrut să afle dacă Google îi monitorizează fiecare mișcare și dacă motorul de căutare ar ști atunci cînd el se ridică de pe scaun pentru a se muta în alt loc. Pichai a răspuns însă că acest lucru depinde de mai mulți factori, inclusiv de permisiunile pe care le acorzi Google în legătură cu serviciile de localizare. 

O nouă criză economică mondială. SUA ar urma să intre în recesiune, cel mai tîrziu în 2020

O nouă criză financiară mondială este iminentă. Este concluzia unui studiu realizat de universitatea Duke pentru care au fost consultaţi 500 de directori financiari din întreaga lume.

Peste 80% dintre ei cred că perioada de 10 ani de creştere economică a ajuns la final şi urmează declinul. Dau vina pe volatilitate crescută a piețelor şi pe politică economică ce promovează restricția comerțului între țări, promovată cu agresivitate acum, în special de Administraţia Trump. Acest lucru nu va rămîne însă fără urmări. Economia Statelor Unite ar urma să intre în recesiune, cel mai tîrziu în Vara lui 2020. Deja jumătate de milion de muncitorii americani au fost disponibilizaţi anul acesta, cu 28% mai mulţi decît anul trecut, iar cererea pentru produsele americane ar urma să scadă. Efectele se vor resimţi şi pe celelalte pieţe, în special în Africa, unde aproape toţi directorii financiari consultaţi cred că ţara lor va intra în recesiune anul viitor.