Trump anunță că ar putea trimite alți 2.000 de soldați americani în Polonia

Preşedintele Donald Trump a evocat posibilitatea de a trimite 2.000 de soldaţi americani suplimentari în Polonia, o iniţiativă care ar putea reaprinde tensiunile cu Moscova. Primindu-l în Biroul Oval pe omologul său polonez Andrzej Duda, Trump a insistat asupra dorinţei sale de a întări prezenţa militară a SUA în această ţară din Europa de Est îngrijorată de acţiunile Rusiei. Întrebat despre proiectele sale concrete, Trump a evocat cifra de 2.000 de soldaţi, precizînd că ei ar fi probabil transferaţi din Germania şi că nu este vorba de a trimite trupe suplimentare în Europa, informează Agerpres. “Decizia nu este finalizată”, a declarat el, anunţînd de asemenea că Polonia a comandat 30 de avioane de vînătoare americane F-35. Aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie pe teritoriul Poloniei în cadrul unor operaţiuni ale NATO.

Donald Trump anunță că se va întîlni cu Vladimir Putin la sfîrșitul lunii

Preşedintele american Donald Trump a declarat că se va întîlni cu omologul său rus Vladimir Putin în marja summitului G20 care va avea loc la sfîrşitul lunii Iunie în Japonia, relatează AFP. “Mă voi întîlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe Preşedintele polonez Andrzej Duda. “Mă voi întîlni cu Preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întîlni cu mulţi lideri”, a adăugat el.

Miliardarul republican a anunţat acelaşi lucru şi în luna Mai, dar Kremlinul a indicat atunci că nu există “un acord” cu privire la o întîlnire bilaterală între cei doi lideri. Ultima lor întrevedere a avut loc la Helsinki, în Iulie 2018. Donald Trump, care a promis că va îmbunătăţi relaţiile dintre SUA şi Rusia, a şocat clasa politică americană prin tonul său conciliant faţă de Vladimir Putin.

O mamă cere ca fostul soț, care i-a ucis cei 5 copii, să fie iertat. ”Ei l-au iubit mult”

O femeie din SUA, mamă a cinci copii care au fost uciși de tatăl lor, a implorat în fața instanței ca acesta să nu fie condamnat la moarte. Amber Kyzer a spus într-o instanță din Carolina de Sud că Tim Jones ”nu le-a arătat deloc milă copiilor mei, dar ei l-au iubit”, relatează BBC News.

Bărbatul de 37 de ani a fost condamnat în luna Mai pentru uciderea celor cinci frați, cu vîrste cuprinse între 1 și 8 ani, în locuința familiei din Lexington, pe data de 28 August 2014. Juriul ia în calcul condamnarea la moarte sau închisoarea pe viață. ”Am auzit prin ce chinuri au trecut copiii mei și cît au îndurat. Ca mamă, i-aș sfîșia fața dacă aș putea”, a spus femeia adresîndu-se juraților. Amber le-a mai spus acestora că toată viața ei a fost împotriva pedepsei cu moartea. ”El nu le-a arătat copiilor milă absolut deloc. Dar copiii mei l-au iubit și în numele lor vorbesc, nu al meu”, a mai declarat Amber Kyzer.

Cei doi s-au căsătorit în 2004, iar după cîteva luni au apărut probleme, pentru că el devenise fanatic religios. Soții au divorțat după cîțiva ani, iar custodia i-a fost acordată lui Tim Jones, bărbatul avînd venituri net superioare. Timp Jones și-a ieșit din fire într-o zi, cînd l-a găsit pe fiul de 4 ani jucîndu-se la o priză. L-a ucis în bătaie, după care a decis să-i stranguleze și pe ceilalți patru copii. Trupurile copiilor, învelite în plastic, au fost abandonate pe un cîmp și descoperite după 9 zile. Bărbatul a pledat nevinovat în fața instanței, invocînd nebunia.

Alianţa eurosceptică a lui Salvini și Le Pen din PE se va numi Identitate şi Democraţie

Grupul de extremă-dreapta din Parlamentul European, numit în prezent ”Europa naţiunilor şi libertăţilor”, devine ”Identitate şi Democraţie” şi va număra 73 de eurodeputaţi, printre care membrii partidului Liga al lui Matteo Salvini şi ai formaţiunii RN condusă de Marine Le Pen, a anunţat unul dintre reprezentanţii săi, relatează AFP, potrivit agerpres. ”Identitate şi Democraţie (ID) va fi în următorii cinci ani numele grupului nostru din Parlamentul European, din care vor face parte de acum cei 22 de eurodeputaţi (apoi 23 după Brexit) francezi” ai Adunării Naţionale (RN), a scris pe Twitter noul eurodeputat RN Thierry Mariani, ales la sfîrşitul lunii Mai.

El a precizat că grupul va număra 73 de membri proveniţi din 9 ţări, fără a oferi totuşi detalii despre delegaţiile naţionale care vor forma acest grup în cadrul Parlamentului European, a căruia sesiune constitutivă este prevăzută pentru 2 Iulie.

Preşedinţia grupului va fi deţinută de italianul Marco Zanni, fost ales al Mişcării 5 Stele care s-a alăturat ”Europei naţiunilor şi libertăţilor” (ENL) la începutul lui 2017, a mai precizat Thierry Mariani într-o altă postare pe Twitter. Cu cei 73 de membri, grupul parlamentar îşi va dubla efectivele comparativ cu situaţia din Legislativul care îşi încheie acum mandatul şi unde ENL numără 36 de membri din 8 ţări. În afară de reprezentanţii RN, ENL poate miza pe cei 28 de aleşi ai Ligii, dar şi pe membrii partidului belgian Vlaams Belang sau ai partidului austriac FPO. Însă nu a reuşit să îi atragă în rîndurile sale pe cei 29 de aleşi ai Partidului Brexit condus de Nigel Farage.

Comisia Europeană consideră că retragerea Marii Britanii fără un acord Brexit rămîne un rezultat posibil

Scenariul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord Brexit este foarte posibil, deşi indezirabil, a avertizat Comisia Europeană, conform agenţiei de presă Reuters, potrivit mediafax. „În contextul continuării incertitudinii în Marea Britanie privind ratificarea Acordului de retragere şi al situaţiei politice interne generale, scenariul producerii unui Brexit fără acord pe 1 Noiembrie rămîne un rezultat posibil, deşi indezirabil’, a transmis Comisia Europeană.

„Comisia Europeană consideră că retragerea Marii Britanii fără un acord rămîne un rezultat posibil, cu toate consecinţele economice negative”, subliniază Executivul Uniunii Europene. „Comisia Europeană va continua să monitorizeze evoluţiile politice şi va analiza dacă va fi necesară o prelungire a măsurilor adoptate”, precizează instituţia.

Uniunea Europeană intenţionează să prelungească accesul în zonele de pescuit şi autorizaţiile pentru transportul feroviar, rutier şi aerian între spaţiul comunitar şi Marea Britanie, dacă Londra acceptă măsuri de reciprocitate. De asemenea, cetăţenii britanicii ar putea călători fără vize, iar cooperarea pentru unele servicii financiare ar putea fi prelungită un an după ieşirea Marii Britanii din UE.

Data de 31 Octombrie trebuie să fie ultimul termen pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a afirmat recent Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. „Cred că amînarea este o mare greşeală. Cred că acesta este ultimul termen. Am stabilit sfîrşitul lunii Octombrie ca ultimul termen, deoarece nu vreau ca noua Comisie Europeană să continue cu acest subiect”, a declarat Macron, subliniind că reluarea negocierilor cu Londra pe tema Brexit ar fi „inacceptabilă”. Uniunea Europeană nu va renegocia proiectul de Acord Brexit elaborat împreună cu Marea Britanie, a reiterat, la rîndul său, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Consiliul European a decis amînarea ieşirii Marii Britanii din UE pînă pe 31 Octombrie 2019. Camera Comunelor a respins de trei ori Acordul negociat de Guvernul Theresa May cu Uniunea Europeană. În cazul în care Acordul ar fi aprobat, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se producă imediat.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. În contextul impasului politic, premierul Theresa May şi-a prezentat, de asemenea, demisia.

Trump, despre acuzaţiile privind un regres al democraţiei în Polonia: Nu îşi doresc să regreseze. Nu vor regresa

Preşedintele american Donald Trump a declarat că nu este îngrijorat în legătură cu acuzaţiile privind un regres al democraţiei în Polonia, relatează DPA, potrivit agerpres. „Nu îşi doresc să regreseze. Nu vor regresa”, a spus Trump în timpul unei întîlniri cu Preşedintele polonez Andrzej Duda la Casa Albă. „Ei ştiu că dacă vor regresa nu o vor mai duce la fel de bine”, a afirmat el, făcînd referire la creşterea economică din Polonia.

Duda i-a oferit o replică jurnalistului care a pus întrebarea: „Cineva v-a păcălit. Nu există nici o problemă cu democraţia în Polonia”.„Asta aud şi eu”, a completat Trump. Cu ocazia aceleiaşi întîlniri, Preşedintele american a evocat posibilitatea de a trimite 2.000 de soldaţi americani suplimentari în Polonia, dar a rămas evaziv în legătură o eventuală bază militară permanentă în această ţară.

Juncker: PPE îl susţine în unanimitate pe Weber. Nu există nici un plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie

Partidul Popular European îl susţine „în unanimitate” pe Manfred Weber pentru şefia Comisiei Europene, a declarat Miercuri în Spania preşedintele în exerciţiu al CE, Jean-Claude Juncker, care a atras atenţia că „nu există niciun plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie”, potrivit agerpres.

„PPE nu susţine nici un candidat, PPE îl susţine în unanimitate pe Manfred Weber. Nu există nici un plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie”, a declarat Juncker presei pe marginea unei reuniuni a grupului PPE din Parlamentul European la San Sebastian. „Sunt ferm în favoarea numirii lui Manfred Weber ca viitor preşedinte al Comisiei. Asta pare normal, dar nimic nu e normal în familiile politice. Vreau să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Eu mai am patru luni (de mandat – n.r.), el are patru luni de concediu, iar apoi va trebui să preia de la mine şi sunt convins că va fi un bun preşedinte al Comisiei”, a mai spus Juncker. La rîndul său, Weber i-a mulţumit lui Juncker pentru activitatea în fruntea Comisiei Europene.

Declaraţiile lui Juncker vin în contextul în care, în ultima perioadă, tot mai mulţi şefi de stat şi de guvern au afirmat că nu îl agreează pe Weber pentru şefia CE, deoarece nu ar avea experienţă în funcţii executive, şi s-a vehiculat faptul că PPE lucrează la un plan B pentru eventualitatea în care va trebui să desemneze un alt reprezentant.

Prima vizită a unui Preşedinte german în ultimii 16 ani în Islanda – Frank-Walter Steinmeier a sosit la Reykjavik

Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a început o vizită de stat de două zile în Islanda Miercuri, aceasta fiind prima vizită întreprinsă în această ţară de un şef de stat german în ultimii 16 ani, relatează agenţia DPA, potrivit agerpres. La debutul sejurului lor în Capitala islandeză, Reykjavik, Steinmeier şi soţia sa Elke Buedenbender au fost întîmpinaţi de către Preşedintele Islandei, Gudni Johannesson. Islanda are în mod tradiţional relaţii strînse cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ale Americii (SUA). Dar, în perspectiva apropiatei ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi a politicilor unilateraliste ale Preşedintelui american Donald Trump, Islanda se orientează acum mai mult către Germania ca partener. Într-un interviu publicat Miercuri în cotidianul Morgunbladid, Steinmeier a afirmat că, în pofida distanţei geografice dintre Germania şi Islanda, ţările sunt foarte apropiate. ”Un parteneriat de încredere ne obligă din punct de vedere politic”, a afirmat Steinmeier. ”Odată cu vizita mea – prima a unui preşedinte german în ultimii 16 ani -, doresc să dau o nouă forţă acestor relaţii”, a mai spus Steinmeier.

Israel: Soția lui Netanyahu a încheiat un acord cu procurorul pentru scăderea unei pedepse

Ministerul de Justiţie din Israel a confirmat Miercuri într-un comunicat că soţia premierului Benjamin Netanyahu, inculpată pentru fraudă şi abuz de încredere, a încheiat un acord cu procurorul pentru o scădere a pedepsei, relatează AFP, potrivit agerpres. Sara Netanyahu a fost inculpată în Iunie 2018 pentru că a folosit pentru mese la restaurant aproape 100.000 de dolari (circa 85.000 de euro) din taxele contribuabililor susţinînd, fals, că nu exista bucătar la reşedinţa oficială a premierului. Procesul său s-a deschis în Octombrie 2018. Ea a încheiat un acord cu procurorul şi a recunoscut că a cheltuit 175.000 de shekeli (circa 44.000 de euro) fără autorizaţie.

Sara Netanyahu a acceptat să ramburseze statului 45.000 de shekeli (11.170 de euro) şi să plătească o amendă de 10.000 de shekeli (2.480 de euro), conform comunicatului. În contrapartidă, acuzaţiile de fraudă cu bugetul statului, care pot atrage o sancţiune severă, vor fi abandonate şi înlocuite cu acuzaţia, mai lejeră, că a profitat de eroarea comisă de o terţă persoană, conform termenilor acordului. Acordul mai trebuie aprobat de Tribunalul din Ierusalim la 16 Iunie.

Conform rechizitoriului, Sara Netanyahu este suspectată că a comandat între Septembrie 2010 şi Martie 2013, pentru ea însăşi, pentru membrii familiei sale şi pentru invitaţi sute de mese în diferite restaurante celebre din Ierusalim. Soţia premierului, în vîrstă de 60 de ani, a negat de-a lungul procedurii că a comis vreo neregulă. Un jurnalist al cotidianului Haaretz a depus un recurs împotriva acestui acord la Curtea Supremă. Ea s-a mai confruntat în trecut şi cu alte acuzaţii. În 2016, un Tribunal din Ierusalim i-a acordat daune unui fost majordom al lui Benjamin Netanyahu care i-a acuzat pe premierul israelian şi pe soţia sa de rele tratamente. Acordul anunţat survine într-un moment în care Benjamin Netanyahu însuşi este ameninţat cu inculparea în trei dosare de corupţie. Deşi partidul său, Likud, a cîştigat alegerile din 9 Aprilie, nu a reuşit formarea unei coaliţii, astfel că au fost convocate alegeri legislative anticipate pentru data de 17 Septembrie.