Realitatea internationala pe scurt (13 Iunie 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt (13 Iunie 2018)

Preşedintele Siriei învinuiește Occidentul pentru conflictul din Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a apărat implicarea Rusiei în Siria, dar a spus că Moscova „nu dictează termenii nici unei țări”. Assad a susținut că Rusia s-a luptat pentru impunerea legii internaționale, care include principiul suveranității, informează Rador. Liderul sirian a învinovățit Occidentul pentru conflictul din Siria. „Ne luptăm cu teroriștii și teroriștii sunt susținuți de Guvernul britanic, de cel francez și american. Ne luptăm cu ei și avem sprijinul public în Siria să luptăm contra terorismului, de aceea avansăm. Nu putem avansa doar pentru că avem sprijinul Rusiei și Iranului. Acestea nu pot substitui sprijinul popular”, a declarat Assad.

Războiul din Siria, soldat cu peste 350.000 de morți, a izbucnit în Martie 2011, după reprimarea de către regimul sirian a unor manifestații prin care se cereau reforme democratice. După ce a pierdut mult teren în fața rebelilor, puterea lui al-Assad a inversat situația pe teren cu ajutorul intervenției Moscovei, în 2015. Atacuri ale aviației ruse și intervenția unor consilieri militari trimiși de Vladimir Putin au permis forțelor loiale lui al-Assad să dețină controlul a peste 50% din teritoriul țării.

Autorităţile austriece se pregătesc să închidă frontierele pentru migranți

Austria se pregătește pentru o posibilă închidere a frontierei pentru migranți și, în acest sens, la 25 Iunie, va organiza un exercițiu la care vor participa peste 600 de polițiști și militari. La exercițiul care se va organiza la Spielfeld, punct de frontieră cu Slovenia, o parte din unități vor exersa apărarea frontierei, iar unități de Poliție și Armată vor exersa închiderea rapidă a frontierei de stat pentru migrația ilegală.

Ministrul austriac de Interne, Herbert Kickl, a declarat că Austria nu își permite să fie surprinsă de un nou aflux de migranți. De mai multe ori Kickl a subliniat că Austria este pregătită să răspundă noii rute balcanice, numită "ruta geamiilor". Autoritățile austriece afirmă că situația din Albania este critică, deoarece numărul migranților a crescut cu 110% și o situație similară este înregistrată și în Bosnia-Herțegovina. Șeful Poliției Federale, general Franz Lang, care recent a participat la o reuniune cu omologii săi din Balcanii de Vest, a declarat că pe "ruta geamiilor" trec în general bărbați tineri, mulți dintre ei fiind cunoscuți drept "membri ai grupărilor teroriste".

Friedman: Cetățenii au nevoie de un stat național și nu de un imperiu (ca UE) pentru a-și asigura drepturile

„Cetățenii globali” nu există, pentru că viața este lipsită de sens fără datorie, sacrificiu și loialitate și nu poți fi loial la toate și tuturor. Această constatare îi aparține analistului american George Friedman și a fost făcută la festivalul Brain Bar, la Budapesta, săptămîna trecută, potrivit Mandiner. Potrivit lui Friedman, națiunile sunt baza liberalismului, deoarece  liberalismul nu se bazează doar pe democrație, autonomia națională și democrația națiunilor. Națiunile reprezintă cadrul în care drepturile cetățenilor pot fi asigurate, iar dreptul la autonomie se referă la autoguvernarea națiunilor, în loc să fie parți ale imperiilor, susține analistul american.

Friedman a mai spus că tehnocrația și alegerea „experților” care guvernează afectează suveranitatea națională. El a reamintit că atunci cînd Bruxellesul nu a fost mulțumit de rezultatul alegerilor din Italia, din Primăvară, birocrații UE au vrut să submineze noul Guvern. „Dacă nu credeți în națiuni, nu ești un liberal", a subliniat Friedman. Cînd a fost întrebat despre criza migrației, analistul a explicat că nu este problema lui și că ungurii sunt cei care ar trebui să decidă modul în care țara lor reacționează.

Reacţia Chinei la decizia lui Trump privind joaca de-a războiul în Coreea

China a comunicat Miercuri că susţine anunţul făcut în ajun de Preşedintele american Donald Trump, în sensul că SUA vor pune capăt exerciţiilor militare în Peninsula Coreeană, transmite Reuters. Purtătorul de cuvînt al Ministerului chinez de Externe, Geng Shuang, care a făcut aceste precizări în cadrul conferinţei de presă zilnice, a adăugat că declaraţia lui Trump arată că propunerea Chinei privind o „suspendare duală” este una practică. „Suspendarea duală” ar presupune ca pe de o parte Coreea de Nord să suspende testele nucleare şi de rachetă, iar pe de altă parte Coreea de Sud şi SUA să suspende exerciţiile militare, pentru ca părţile să se poată aşeza la masa discuţiilor.

Rusia dezaprobă noul plan de luptă al NATO în Europa

Rusia a precizat, Miercuri, că noul plan al NATO de întărire a pregătirii sale de luptă în Europa va agrava situaţia din domeniul securităţii pe continent şi că Moscova va ţine cont de aceasta în planificarea sa militară, potrivit agenţiei Interfax, citată de Reuters. Oficiali occidentali au comunicat, săptămîna trecută, că SUA îi presează pe aliaţii săi europeni să contribuie cu mai multe batalioane, nave şi avioane ale NATO gata pentru luptă, într-un nou demers de consolidare a măsurilor alianţei de descurajare a oricărui atac din partea Rusiei. Potrivit Interfax, adjunctul ministrului rus de Externe, Alexandr Gruşko, a criticat iniţiativa NATO şi a spus că Moscova va lua toate măsurile necesare pentru garantarea propriei sale securităţi.

Europa occidentală preconizează înfiinţarea unei tabere de migranţi în afara graniţelor UE

Austria lucrează împreună cu cîteva state membre ale Uniunii Europene (UE) asupra înfiinţării unor centre pentru primirea de migranţi în afara Uniunii, „pentru a găzdui şi oferi protecţie, însă nu o viaţă mai bună”, a anunţat, Marţi seara, cancelarul austriac Sebastian Kurz, informează, Miercuri, AFP. Întrebat la televiziunea publică ORF cu privire la existenţa unui asemenea proiect, şeful Guvernului austriac a confirmat că „eforturi sunt în curs pentru a înfiinţa în afara Europei centre de protecţie, unde vom putea găzdui refugiaţi, oferi protecţie, însă nu o viaţă mai bună în Europa Centrală”.

Kurz, conservator care guvernează împreună cu extrema dreaptă, nu a precizat căror oameni le vor fi destinate aceste centre, însă omologul său danez Lars Lokke Rasmusen a declarat, săptămîna trecută, că discută cu anumite ţări, printre care Austria, cu privire la înfiinţarea de „centre comune” destinate migranţilor care nu pot pretinde la azil în UE sau care au fost respinşi. „Este un proiect asupra căruia lucrăm cu un număr mic de state, într-un mod foarte confidenţial (…) pentru a-i spori fezabilitatea”, a adăugat Kurz la ORF. Printre ţările susceptibile să găzduiască aceste centre, în presa austriacă a fost avansat zilele acestea numele Albaniei. „Vom vedea”, a răspuns, Marţi seara, cancelarul austriac.

Coaliţia dreapta/extrema dreaptă la putere în Austria de la sfîrşitul lui 2017 a făcut din punerea în aplicare a unei politici de migraţie restrictive una dintre priorităţile sale. Guvernul doreşte în acelaşi timp să facă Austria mai puţin atractivă pentru solicitanţii de azil şi să sporească expulzările de persoane cărora le-au fost respinse cererile de azil, obiectiv dificil de atins în lipsa unor acorduri de readmisie cu numeroase ţări. În mod colectiv, ţările din UE se află în impas pentru deblocarea reformei sistemului de azil european, împotmolită de doi ani de zile, într-un climat politic împovărat de sosirea la putere a unui Guvern populist în Italia.

Japonia este contrariată de anunţul lui Trump: ‘Exerciţiile militare din Coreea de Sud sunt vitale’

Manevrele militare dintre Statele Unite ale Americii (SUA) şi Coreea de Sud, precum şi prezenţa de trupe americane pe teritoriul Sud-coreean au un rol vital pentru securitatea regională, a declarat, Miercuri, ministrul japonez al Apărării, Itsunori Onodera, după anunţul Preşedintelui Donald Trump privind suspendarea acestor exerciţii, relatează AFP. ”Exerciţiile şi prezenţa militară americană au un rol vital în securitatea din Asia de Est. Sper că pot face ca această constatare să fie împărtăşită de către Japonia şi SUA sau de către Japonia, SUA şi Coreea de Sud”, a declarat Onodera, răspunzînd unei întrebări referitoare la anunţul surpriză al lui Trump.

Donald Trump a anunţat, Marţi, suspendarea exerciţiilor militare comune desfăşurate în mod constant de Armata americană şi de cea Sud-coreeană, anunţ făcut în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea întîlnirii sale istorice cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un la Singapore. ”Vom opri manevrele militare, ceea ce va duce la economisirea de mulţi bani, cu excepţia cazului în care vom constata că viitoarele negocieri nu au loc aşa cum trebuie”, a declarat Trump, calificînd manevrele drept ”foarte provocatoare”. Trump şi-a reafirmat astfel dorinţa de a retrage, la momentul potrivit, soldaţii americani desfăşuraţi în Coreea de Sud, dînd asigurări totodată că aceasta nu face parte din negocierile cu Phenianul. Aproape 30.000 de soldaţi americani sunt staţionaţi permanent în Coreea de Sud.

Reducerea prezenţei militare americane în Asia de Est ar transforma echilibrul forţelor în regiune în condiţiile ascensiunii Chinei, sunt de părere specialişti în probleme de securitate. ”Nu există schimbare în politica noastră, ce constă în a face presiuni” asupra Coreii de Nord, a declarat Onodera, adăugînd că Japonia aşteaptă acţiuni concrete din partea Phenianului referitoare la ambiţiile sale în domeniul armelor nucleare şi al rachetelor, precum şi în problema cetăţenilor japonezi răpiţi de către agenţi Nord-coreeni în anii 1970 şi 1980.

Cei vinovaţi de doborîrea zborului MH17 vor fi judecaţi în Olanda

Deputaţii olandezi au ratificat, Marţi, un acord semnat în 2017 cu Ucraina prin care eventualele proceduri judiciare faţă de responsabilii pentru catastrofa zborului MH17, doborît în 2014 deasupra zonei de conflict din Estul ucrainean, să fie derulate în Olanda, informează AFP. Ministrul olandez de Justiţie de la acea dată, Stef Blok, a semnat acest acord cu omologul său ucrainean Pavlo Petrenko în Iulie 2017, trei ani după catastrofa soldată cu moartea a 298 persoane şi pentru care Olanda şi Australia, principalele ţări de origine a victimelor, au acuzat Rusia. Acordul ratificat Marţi stipulează că eventualii suspecţi vor fi judecaţi de un tribunal olandez, cel mai probabil din Haga.

Textul permite de asemenea un proces prin conexiune video. Pedepsele cu închisoarea vor fi executate în Ucraina dacă persoanele condamnate nu vor putea fi extrădate în Olanda. O echipă de anchetatori internaţionali, condusă de Olanda, a comunicat, luna trecută, că a stabilit că Boeingul companiei Malaysia Airlines, plecat din Amsterdam spre Kuala Lumpur, a fost doborît de o rachetă Buk de concepţie sovietică, lansată de pe o baterie mobilă de apărare antiaeriană adusă din Rusia şi aparţinînd brigăzii 53 antiaeriene a Armatei ruse, cu baza la Kursk. Pe 25 Mai, Olanda şi Australia au imputat deschis Rusiei, acuzată de Ucraina şi occidentali de susţinere militară a rebelilor proruşi din Estul Ucrainei, responsabilitatea pentru această catastrofă. Rusia dezminte categoric orice implicare şi acuză Ucraina. 

George H.W. Bush, cel mai longeviv fost Preşedinte american

Preşedinte al Statelor Unite ale Americii între 1989 şi 1993, George H.W. Bush a devenit Marţi, la împlinirea vîrstei de 94 de ani, cel mai longeviv fost lider american, informează presa locală citată de agenţia EFE, potrivit agerpres. Pe 4 Iunie, el a părăsit spitalul în care a fost internat timp de zece zile pentru hipotensiune şi oboseală. Fostul Preşedinte american, care suferă de un tip de Parkinson care îl obligă să folosească un scaun cu rotile, a mai fost spitalizat în ultimii ani din diferite cauze medicale. Totodată, în Aprilie, el a suferit o grea lovitură o dată cu pierderea soţiei, fosta primă doamnă Barbara Bush, care a decedat la 92 de ani.

Alţi foşti şefi de stat nonagenari în istoria SUA au fost Gerald Ford (Preşedinte între 1974-1977), care a murit la 93 de ani, şi Ronald Reagan (1981-1989), care a decedat, de asemenea, la 93 de ani. În viaţă se mai află Jimmy Carter, Preşedinte între 1977-1981, care va împlini pe 1 Octombrie aceeaşi vîrstă cu George H.W. Bush – 94 de ani.

Povestea familiei Bush este una dintre cele mai relevante din politica americană, ambii fii ai lui George H.W. Bush şi Barbara deţinînd un rol important: George W. Bush a fost Preşedinte al SUA între 2001 şi 2009, iar Jeb Bush a fost guvernator al Floridei (1999-2007) şi candidat la nominalizarea în campania prezidenţială din 2016.

Iranul avertizează Coreea de Nord să nu aibă încredere în Trump

Iranul l-a avertizat pe liderul Nord-coreean Kim Jong-un să nu aibă încredere în Preşedintele american Donald Trump, susţinînd că ar putea să anuleze acordul privind dezarmarea nucleară la cîteva ore, scrie Reuters, conform news.ro. Teheranul a făcut referire la propria experienţă, menţionînd retragerea Washingtonului din acordul nuclear. „Nu ştim cu ce fel de persoană negociază liderul Nord-coreean. Nu este exclus ca Trump să anuleze acordul chiar înainte să ajungă acasă”, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului iranian, Mohammad Bagher Nobakht.

Nobakht a pus la îndoială credibilitatea lui Trump. „Acest om nu reprezintă poporul american şi ei se vor distanţa de el la viitoarele alegeri”, a adăugat el. Trump şi Kim au căzut de acord în cadrul summit-ului din Singapore să colaboreze pentru o dezarmare nucleară a peninsulei coreene iar Washingtonul a oferit garanţii de securitate. Trump a insistat ca orice acord cu Coreea de Nord să includă o dezarmare nucleară ireversibilă şi verificabilă. Israelul, care a lăudat decizia lui Trump privind acordul nuclear cu Iranul, a salutat summit-ul cu Kim: „Este un pas important pentru a dezarma nuclear peninsula coreeană”, a declarat prim-ministrul Benjamin Netanyahu. „Preşedintele Trump are o atitudine fermă şi împotriva încercărilor Iranului de a obţine arme nucleare”, a adăugat el.

Tensiuni în Guvernul Merkel în privinţa migrației

Problema migraţiei continuă să-i dea bătăi de cap Angelei Merkel, care se confruntă cu o nouă dispută în cadrul Guvernului său asupra primirii solicitanţilor de azil chiar în momentul în care cancelarul încearcă să ajungă la un plan de acţiune european, a comentat, Marţi, France Presse. Subiectul, sensibil în Germania de cînd Merkel a deschis în 2015 şi 2016 frontierele pentru peste un milion de migranţi, continuă cu regularitate să zdruncine coaliţia aflată la putere, mulţi din propria sa tabără conservatoare reproşîndu-i generozitatea sa prea mare. Guvernul german a cunoscut noi tensiuni, Luni, sub forma unui profund dezacord între cancelar şi ministrul său de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, care vroia să-i propună o reformă în profunzime şi restrictivă privind primirea solicitanţilor de azil.

În absenţa unui acord cu Angela Merkel, acesta a trebuit să-şi amîne sine die planul şi – potrivit unor media germane – este pregătit să lanseze atacuri împotriva şefei sale. „Marea ciorovăială asupra azilului”, titrează Marţi cotidianul popular Bild. „Seehofer este furios pentru că Angela Merkel nu vrea să respingă pe nimeni de la frontierele noastre”, scrie ziarul cel mai citit în Germania. Principalul punct de fricţiune: întoarcerea de la frontiera germană cerută de Seehofer a migranţilor care nu dispun de acte de identitate spre ţările vecine Germaniei, o idee respinsă categoric de Angela Merkel în numele „întîietăţii dreptului european asupra dreptului naţional”. „Nu trebuie să se acţioneze în mod unilateral”, a spus ea Duminică în cursul unui talk-show.

Horst Seehofer a replicat în faţa apropiaţilor, conform presei germane, că proiectul său trebuie să rămînă „aşa cum este” şi că el va refuza „orice compromis neavenit”.

Dar, dincolo de un conflict între persoane, cancelarul nu poate conta pe sprijinul unanim al familiei sale politice, afectată de ascensiunea extremei drepte care a obţinut un scor istoric la alegerile legislative din Septembrie, capitalizînd neliniştile generate de politica sa în domeniul migraţiei. Membru al CDU, condus de Merkel, şeful landului Saxa, Michael Kretschmer, a apreciat că măsurile preconizate de ministrul de Interne trebuie „aplicate rapid”. „Bineînţeles că ei trebuie întorşi de la frontieră, pentru aceasta există Poliţia la frontiere”, a adăugat el.

Şeful Executivului din Bavaria, Markus Söder, a cerut ca „Berlinul să-l susţină pe Seehofer în loc să-l obstrucţioneze”, în contextul pregătirii conservatorilor bavarezi pentru alegeri regionale dificile în Toamnă, mişcarea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) fiind în plină ascensiune. Într-un final, social-democraţii, aliaţi împotriva voinţei lor cu cancelarul, sunt cei care o sprijină. Potrivit lui Merkel, măsurile ministrului de Interne sunt inacceptabile pentru că ele ar ameninţa libera circulaţie, antrenînd un efect de domino devastator pentru principiul solidarităţii în Europa pe care ea îl apără. Temerea sa este că fiecare ţară ar putea să transmită vecinului misiunea primirii solicitanţilor de azil.

Socialmai mult
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31
16.08.18 - 12:35
16.08.18 - 12:34
16.08.18 - 12:33
15.08.18 - 16:37
15.08.18 - 19:18
15.08.18 - 12:29
15.08.18 - 12:27
15.08.18 - 12:26
15.08.18 - 12:24
14.08.18 - 18:58
14.08.18 - 15:30
14.08.18 - 12:12
14.08.18 - 12:10