Soros avertizează Europa: Se poate prăbuși asemenea Uniunii Sovietice

Investitorul miliardar şi militantul politic liberal George Soros a lansat un apel către Europa să se “trezească” şi să realizeze “amploarea ameninţării” cu care se confruntă din partea celor pe care el îi consideră inamicii ei, informează Marţi CNBC. Europa “se îndreaptă cu ochii închişi spre neant”, avertizează Soros într-un articol publicat Luni de portalul Project Syndicate, cerîndu-le “popoarelor Europei să se trezească înainte să fie prea tîrziu”, relatează Agerpres.

“Dacă nu se trezesc, Uniunea Europeană va avea soarta Uniunii Sovietice din 1991”, afirmă Soros, într-o aluzie la destrămarea URSS şi căderea comunismului. Uniunea Europeană trece printr-un moment “revoluţionar” al cărui rezultat este “foarte incert”, şi mai rău, nici liderii Europei şi nici cetăţenii de rînd nu apreciază acest lucru, explică miliardarul american de origine ungară. “Actuala conducere aminteşte de politburo (principalul comitet de decizie al Uniunii Sovietice) la căderea URSS, continuă să dea ukazuri (decrete) ca şi cum ar mai avea vreo relevanţă”, consideră Soros.

George Soros a publicat articolul intitulat “Europa, te rog, trezeşte-te!” într-un context în care se apropie alegerile pentru Parlamentul European, la care sunt aşteptate rezultate bune pentru partidele antisistem şi eurosceptice. “Din păcate, forţele antieuropene se vor bucura de un avantaj competitiv la acest scrutin, din mai multe motive, între care sistemul partinic învechit din majoritatea ţărilor europene, imposibilitatea practică de a modifica tratatul şi lipsa instrumentelor legale pentru disciplinarea statelor membre care încalcă principiile fondatoare ale UE”, notează Soros.

Acesta evocă situaţia politică din Germania, unde Uniunea Creştin Democrată a cancelarului Angela Merkel este supusă presiunilor nu doar din partea partenerilor de coaliţie, Uniunea Creştin Socială şi Partidul Social Democrat, ci şi a formaţiunii de extremă dreapta AfD, Alternativa pentru Germania, care a obţinut voturi printr-o abordare eurosceptică şi anti-imigraţie. “Actuala coaliţie de guvernare din Germania nu poate fi la fel de ferm pro-europeană cum ar fi fără ameninţarea AfD pe flancul său drept”, remarcă Soros.

În ce priveşte Brexit, investitorul şi filantropul american este de părere că opinia publică britanică este din ce în ce mai conştientă de “consecinţele grave” ale plecării Marii Britanii din UE, dar “situaţia este atît de complicată încît majoritatea britanicilor vor doar să se termine odată, deşi va fi un eveniment definitoriu pentru Regatul Unit în deceniile următoare”.

Un român condamnat în România și prins în Italia a fugit de sub ochii gardienilor, la Tribunal

Un român de 31 de ani, condamnat la 7 ani de închisoare în România și prins recent în Brescia, Italia, a reușit să fugă Marți dimineața, conform Bresciatoday.it. Marius Marmura a fugit chiar de sub ochii gardienilor de la Tribunalul din Brescia, regiunea Lombardia, cu puțin timp înainte de audiere. Conform autorităților italiene, bărbatul a ieșit afară pentru a fuma o țigară, însă într-un moment de neatenție al gardienilor a reușit să scape. Românul s-a urcat pe capota unei mașini, a escaladat gardul curții Tribunalului, apoi a sărit pe căile ferate aflate în spatele curții. Acum autoritățile din Italia îl caută în toată regiunea.

Un român stabilit în Paris a imobilizat un hoț înarmat care fugise de polițiști

Un român din Dej, care lucrează ca șofer la o firmă din Franța, a reușit să prindă și să imobilizeze un hoț înarmat în Paris, Marți dimineață, relatează Dejeanul.ro. Românul aștepta pe cineva în mașină, la marginea Parisului, însă la un moment dat i-a atras atenția apariția mai multor echipaje de Poliție. El a povestit că mai mulți polițiști au intrat într-o casă unde aveau informații că se află trei hoți. Doi dintre ei au fost prinși și încătușați de polițiști chiar în curtea casei, însă al treilea a reușit să scape, ieșind pe geam. 

„A ieșit pe geam de la etajul doi, a coborît pînă pe trotuar, a smuls din mîna unei polițiste spray-ul lacrimogen cu tot cu mănușa, după care a fugit”, a povestit Adoris pentru Dejeanul.ro.

Tînărul de 28 de ani a reușit să îl prindă pe hoț la cîteva străzi distanță și singur s-a luptat cu el și l-a pus la pămînt. Deși hoțul era înarmat cu un pistol cu bile de cauciuc și a folosit asupra lui Adoris tot spray-ul lacrimogen, acesta a reușit să îl țină imobilizat pînă au sosit polițiștii. „Mi-a dat cu spray în nas, în gură, peste tot. Toată faza a durat aproximativ 15-20 de secunde. Polițiștilor nu le-a venit să creadă că singur am reușit să îl prind și să îl pun la pămînt”, a mai spus Adoris. În cele din urmă, cei trei bărbați de culoare au fost duși de oamenii legii la sediul Poliției. Adoris are 28 de ani, este din Dej, dar de 5 ani s-a stabilit în Franţa şi lucrează ca şofer la o firmă de construcţii.

Legea pentru Armată. Ce nu mai au voie să facă soldații ruși

Un text votat Marţi de către deputaţii ruşi le interzice militarilor să utilizeze smartphone-uri care permit să fie localizaţi prin GPS în timp ce se află în misiune sau să posteze informaţii despre operaţiunile în care sunt angrenaţi. Acest vot a venit după o serie de postări pe reţelele sociale care au confirmat prezenţa militarilor în anumite teatre de conflict, relatează AFP, conform Agerpres. Potrivit acestui amendament la “legea privind statutul militarilor”, adoptat în a doua lectură de Camera inferioară a Parlamentului, Duma de Stat, militarii ruşi “nu au dreptul de a publica pe internet informaţii privind apartenenţa lor la forţele armate ruse şi asupra eventualelor lor misiuni”.

Acest text precizează că militarii “nu au nici dreptul de a comunica aceste informaţii mass-media” şi că interdicţia se extinde la “informaţii privind colegii lor, membrii familiei şi părinţi”. În plus, militarii nu vor mai avea dreptul să aibă la ei cînd se află ”în exerciţiul funcţiunii” aparate electronice “care ar permite, prin intermediul internetului, să difuzeze date foto sau audiovizuale şi locaţia lor”. “Proiectul de lege vizează asigurarea securităţii personalului militar şi apărarea lor de acte ale serviciilor speciale ale altor ţări, precum şi ale organizaţiilor teroriste şi extremiste” ,precizează site-ul oficial al Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului. Testul trebuie să fie adoptat şi într-o a treia lectură şi apoi validat de Senat, în general o formalitate, iar apoi trimis la promulgare Preşedintelui rus Vladimir Putin.

Armata rusă a avut frecvent de suferit în ultimii ani de pe urma interesului militarilor săi pentru reţelele sociale, comentează AFP. Un militar rus a postat, de exemplu, pe Instagram, în 2014, în plin conflict în Estul Ucrainei, două fotografii afişate ca geolocalizare în Ucraina, unde oficial Armata rusă nu a intervenit. La sfîrşitul lui 2017, Ministerul rus al Apărării a început să furnizeze telefoane mobile cu un nivel ridicat de protecţie ofiţerilor săi superiori care au acces la documente sensibile, a anunţat ziarul Izvestia în Februarie 2018.

Rusia acuză Statele Unite că vor să dea o lovitură de stat în Moldova peste 2 săptămîni

Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Marţi SUA că ar încerca să se amestece în afacerile interne ale Republicii Moldova, unde vor avea loc alegeri parlamentare la 24 Februarie. ‘Ingerinţa în afacerile interne ale unor ţări străine a devenit de mult timp stilul de marcă al politicii externe a Washingtonului. Astăzi aceasta se manifestă în mod evident în cazul Venezuelei, unde SUA încearcă practic să dea o lovitură de stat. Din aceeaşi serie face parte şi ocuparea unei părţi a teritoriului Siriei, după încercări nereuşite de a răsturna Guvernul legitim din Damasc. O soartă similară se pare că i se pregăteşte Republicii Moldova’, susţine MAE rus în text.

În mod concret, MAE rus îl critică pe noul ambasador al SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan, care, potrivit diplomaţiei ruse, ‘imediat după preluarea mandatului în Toamna trecută, a început să participe activ la procesele interne ale Republicii Moldova’. Ministerul de Externe rus s-a arătat nemulţumit de faptul că diplomatul american ‘îi susţine public pe unii politicieni şi face recomandări cu privire la desfăşurarea alegerilor parlamentare’.

Americanii ‘intenţionează să evalueze natura democratică a acestor alegeri în funcţie de cine va cîştiga’ la scrutinul din Republica Moldova, mai susţine MAE rus, conform căruia ‘dacă cîştigătorul nu va mulţumi Washingtonul, moldovenii sunt ameninţaţi cu ruperea legăturilor cu Occidentul şi chiar cu repetarea Maidanului ucrainean’. ‘Nu ne-am dori ca Moldova să devină o altă scenă pentru astfel de experimente iresponsabile care au distrus Irakul şi Libia, care au scufundat Siria şi Ucraina în abisul unor conflicte sîngeroase’, afirmă diplomaţia rusă, în condiţiile în care guvernele care s-au succedat în ultimii ani la Chişinău au acuzat în repetate rînduri Rusia de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova.

În acest context, MAE rus declară că speră ca poporul moldovean să poată să aleagă independent, ‘fără sfaturile venite de la Washington’. TASS aminteşte că socialiştii (proruşi) sunt favoriţi în perspectiva alegerilor parlamentare din 24 Februarie din Republica Moldova, conform ultimelor sondaje. Împreună cu ei, încă două forţe sunt creditate cu şanse în viitorul parlament - Partidul Democrat (PD), care controlează în prezent Guvernul, şi Blocul electoral ACUM, format din formaţiunile extraparlamentare de opoziţie - Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Platforma “Demnitate şi Adevăr” (PPDA).

Se pare că indignarea Moscovei a fost suscitată de un recent discurs al ambasadorului Dereck J. Hogan, intitulat ‘Un test crucial - alegerile parlamentare din Republica Moldova şi viitorul relaţiilor cu Statele Unite ale Americii’, în care a calificat scrutinul din 24 Februarie ‘un moment de cotitură’ pentru dezvoltarea R. Moldova, îndemnînd alegătorii să iasă masiv la vot şi ‘să decidă de sine stătător viitorul ţării’.

Vorbind în faţa studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii de Stat din Republica Moldova, ambasadorul Hogan a remarcat că ‘unii actori din afara ţării, la fel ca şi o parte dintre politicienii autohtoni, preferă să se concentreze pe lucruri care dezbină societatea, urmărind să distragă oamenii de la problemele reale cu care se confruntă Moldova’, potrivit postului de radio Europa Liberă.

Coșmarul prin care trec kazahii închiși în lagărele chineze: „Am petrecut 7 zile în Iad”

Aibota Serik, o femeie chineză de origine kazahă, denunță politica Guvernului chinez de a trimite prizonierii în lagăre. Le numesc „centre de pregătire vocațională”, însă cei care au scăpat din ele le compară cu Iadul. În Februarie 2018, tatăl ei, un imam local în Prefectura Tarbagatay din provincia Xinjiang, a fost reținut de Poliție și, de atunci, Aibota Serik nu a mai auzit nimic de el. „Nu știu unde a fost închis. Nu a încălcat nici o lege în China. Nici măcar nu a fost judecat”, a mărturisit ea pentru BBC New.

Jurnaliștii publicației britanice s-au întîlnit cu ea în Almaty, cel mai mare oraș din Kazakhstan. Alături de alți chinezi de origine kazahă, pledează pentru ca Guvernul țării să facă demersuri pentru eliberarea rudelor lor dispărute în „lagăre de reeducare politică.”

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a precizat că deține informații că în jur de un milion de persoane sunt reținute în lagărele din Xinjiang. Majoritatea provin din minorități musulmane precum uigurii și kazahii.

În China, trăiesc peste un milion de kazahi. După prăbușirea Uniunii Sovietice, mii de persoane s-au mutat în zonele bogate în petrol din Kazakhstan, încurajați de politica Guvernului de a atrage etnici kazahi. Într-o situație similară este și Nurbulat Tursunjan-ulu, care s-a mutat în Almaty în 2016. Și-a lăsat, însă, în urmă părinții în vîrstă, din cauză că autoritățile le-au confiscat pașapoartele. Și Bekmurat Nusupkan-ulu are rude în China care se tem să vorbească la telefon sau pe aplicațiile de mesagerie. „Socrul meu m-a vizitat în Februarie 2018. De la mine de acasă, l-a sunat pe fiul său în China să vadă ce face. La scurt timp, fiul său Baurzhan a fost reținut. I s-a spus că a primit apeluri din Kazakhstan de două sau de trei ori și, de aceea, a fost trimis într-un lagăr politic”, a spus el.

Potrivit organizației Human Rights Watch, aceștia sunt reținuți „fără dreptul la un proces: nu sunt nici acuzați, nici judecați. Mai mult, nu li se dă dreptul să contacteze avocați sau membrii ai familiei.”

Orynbek Koksybek este un etnic kazah care a petrecut cîteva luni într-un astfel de lagăr. „Am trăit 7 zile de Iad acolo. Am fost încătușat, iar picioarele mi-au fost legate. M-au aruncat într-o groapă. Mi-am ridicat mîinile și m-am uitat în sus. În acel moment, au aruncat cu apă pe mine. Am țipat. Nu-mi amintesc ce s-a întîmplat apoi. Nu știu cît m-au ținut în groapă, dar era Iarnă și foarte frig afară. Mi-au zis că sunt trădător, din cauză că am dublă cetățenie, că am datorii și dețin pămînt.”

Potrivit acestuia, nici una dintre acuzații nu era reală. O săptămînă mai tîrziu, el a fost dus într-un alt loc, unde a fost obligat să învețe cîntece chineze. Totodată, i-au promis că dacă învață 3.000 de cuvinte, este liber. „În China sunt numite tabere de reeducare, dar dacă vor să educe oamenii, de ce îi încătușează? Rețin kazahi din cauză că sunt musulmani. Vor să ne șteargă de tot etnia”, a mai spus el.

Potrivit BBC News, povestea lui Orynbek Koksybek nu a putut fi verificată din surse independente, însă povestea sa este similară cu multe altele documentate de Human Rights Watch și de alți activiști. Nici Ambasada Chinei în Kazakhstan nu a răspuns solicitării BBC News, însă autoritățile chineze citate de presa de stat vorbesc despre „centre de pregătire vocațională”, al căror scop este să „elimine un mediu care încurajează terorismul și extremismul religios.” Totodată, Guvernul din Kazakhstan spune că orice restricție care se aplică cetățenilor chinezi din China sunt o chestiune internă, astfel că nu doresc să intervină. Vor încerca, însă, să-i ajute pe cei care au cetățenie kazahă, au promis ei.

Germania are nevoie de 260.000 de imigranți pe an, ca să nu  intre în colaps

Pentru ca economia să nu intre în colaps, piața muncii din Germania va avea nevoie de cel puțin 260.000 de imigranți pe an pînă în 2060, iar mulți dintre ei vor trebui să vină din afara Uniunii Europene, arată un studiu publicat Marți de Bertelsmann Institute, transmite agenția DPA, citată de Agerpres.

Potrivit documentului, în prezent sunt aproape 45 de milioane de locuri de muncă în Germania. Însă autorii studiului susțin că populația aptă de muncă a Germaniei se va contracta cu aproximativ 16 milioane de persoane (adică aproximativ o treime), pînă în 2060, din cauza îmbătrînirii populației și natalității reduse. În plus, mai puțini cetățeni din UE vor emigra în Germania, deoarece țările membre din Sudul Europei vor depăși crizele lor economice, iar restul Europei se va apropia economic de Germania pe termen lung, astfel încît stimulentele pentru emigrare se vor reduce.

În consecință, aproximativ 146.000 de imigranți din interiorul UE și aproximativ 114.000 din afara blocului comunitar vor fi necesari pentru a contracara evoluțiile demografice din Germania. Anul trecut, Guvernul german a adoptat o lege a emigrației în speranța că va atrage muncitori calificați din afara UE, în încercarea de a remedia problema deficitului cronic de mînă de lucru calificată. 

SUA vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2, avertizează Pompeo

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat Marţi, la Varşovia, că SUA vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să lege Rusia de Germania, relatează AFP, scrie Agerpres.

Pompeo a subliniat lipsa voinţei de compromis din partea Washingtonului pe această temă, în contextul în care Germania a făcut Marţi un gest de apropiere faţă de SUA, promiţînd să importe din următorii ani gaz natural lichefiat american şi să construiască infrastructura necesară. Potrivit secretarului de stat american, gazoductul a cărui construcţie a început anul trecut „trimite bani” spre Rusia făcînd rău Europei.

„Deşi acest tip de tranzacţie comportă cu siguranţă un aspect comercial, el comportă un risc enorm pentru securitate”, a declarat Pompeo în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz.

„Cred că Preşedintele Trump a fost foarte clar asupra faptului că SUA vor face tot ce le stă în putere pentru ca securitatea europeană să fie pe primul plan în ceea ce priveşte deciziile energetice”, a declarat el, întrebat dacă SUA iau în calcul sancţiuni.

Noul gazoduct ar urma să permită dublarea capacităţilor primului Nord Stream, care transportă gaz de pe coasta baltică a Rusiei pînă în Germania. El este susţinut de Franţa, dar puternic criticat de Olanda şi Polonia.

„Împărtăşim punctul de vedere potrivit căruia proiectul Nord Stream 2 nu serveşte securităţii energetice a Europei, îl considerăm un proiect ratat, chiar prejudiciabil pentru securitatea energetică a continentului”, a declarat Jacek Czaputowicz.

Ucraina este în mod special preocupată de faptul că Nord Stream 2 şi conexiunea prevăzută cu Turkstream i-ar putea permite Rusiei să o elimine ca ţară de tranzit, ceea ce ar putea-o expune la noi incursiuni militare ale Moscovei, notează AFP.

Vizita lui Pompeo are loc în contextul în care secretarul adjunct american al Energiei, Dan Brouillette, a participat în Germania la o conferinţă privind gazul natural lichefiat – o zonă de compromis între aliaţi pentru a reduce dependenţa faţă de Rusia.

Opoziţia venezueleană, din nou în stradă pentru a cere Armatei să deblocheze ajutorul american

Opoziţia venezueleană condusă de Juan Guaido – recunoscut preşedinte interimar al ţării de aproximativ 50 de ţări – a ieşit din nou în stradă, Marţi, pentru a cere Armatei să lase ajutoarele americane să intre pe teritoriul venezuelean, relatează AFP, scrie news.ro.

”Ieşim din nou în stradă pentru a cere intrarea ajutorului umanitar care va salva viaţa a peste 300.000 de venezueleni, aflaţi în prezent în pericol de moarte”, a declarat preşedintele Parlamentului venezuelean, în care opoziţia este majoritară. Este vorba, de asemenea, despre a aduce un omagiu celor aproximativ 40 de persoane – între care numeroşi tineri – ucise de la începutul mişcărilor de protest faţă de Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, la 21 Ianuarie.

Răspunzînd acestei a treia zi de manifestaţii – după cele de la 23 Ianuarie şi 2 Februarie -, şeful socialist al statului urma să participe la un marş al tinerilor de stînga împotriva ”intervenţiei imperialiste” americane în Piaţa Bolivar, în centrul Caracasului. Înfruntarea politică dură între cei doi se concentrează, de mai multe zile, asupra intrării în Venezuela a unui ajutor umanitar. Mai multe tone de alimente şi medicamente provenind din Statele Unite au fost stocate în depozite în Columbia, la frontiera cu Venezuela. Însă militari venezueleni blochează Podul Tienditas, care asigură o legătură între  Cucuta (Columbia) şi Ureña (Venezuela), în statul frontalier Tachira, unde Armata şi-a consolidat prezenţa. Această criză are loc în plin haos economic, în care se află ţara, afectată de penurii de alimente şi medicamente. Peste 2,3 milioane de venezueleni – reprezentînd 7% din populaţia ţării – au fugit din ţară din 2015, potrivit ONU.

Într-o încercare de a sparge unitatea Armatei, o susţinătoare hotărîtă a Guvernului, Juan Guaido a oferit o amnistie militarilor care l-ar dezavua pe Preşedintele Maduro şi i-a avertizat că blocarea livrării ajutoarelor umanitare ar constitui o ”crimă împotriva umanităţii”. ”Ori sunt cu dictatura ori sunt cu poporul”, a avertizat el. Nicolas Maduro, care dezminte existenţa unei ”urgenţe umanitare” în ţară, aruncă responsabilitatea penuriilor pe sancţiunile americane şi pe un ”război economic” purtat de dreapta.

O aliată strategică a Statelor Unite în regiune, Columbia a fost primul punct de sosire a ajutorului american. Brazilia a acceptat Luni să instaleze alt centru de depozitare în statul frontalier Roraima (Nord). Femei îmbrăcate în alb şi medici preconizau să se apropie Marţi de Podul Tienditas. ”Există o nevoie urgentă de ajutor, pentru ca oamenii să înceteze să moară”, a declarat Mirlene Azocar, un gastroenterolog din statul Tachira.

Guvernul a distribuit, în ultimele zile, hrană şi medicamente în această regiune. ”Noi suntem împotriva «gringo» care vor să ne fure ţara”, a declarat pentru AFP Libio Rodríguez, în vîrstă de 66 de ani, un locuitor de la Ureña..

Armata a lansat Duminică manevre cu scopul de a face faţă unei eventuale intervenţii a Statelor Unite – o opţiune pe care Preşedintele Donald trump nu a înlăturat-o.

O conferinţă pe tema ajutorului umanitar, solicitat de Juan Guaido, urmează să aibă loc Joi la sediul Organizaţiei Statelor Americane (OEA), la Washington.

În timp ce Nicolas Maduro a primit susţinerea aliaţilor săi rus, iranian şi chinez, Juan Guaido poate conta pe susţinerea Statelor Unite şi unei mari majorităţi a ţărilor din America Latină şi din Europa.

”Venezuela se află în ochiul ciclonului geopolitic al lumii”, a declarat Maduro, care acuză Statele Unite că vor să-l răstoarne de la putere pentru a acapara cele mai mari zăcăminte de petrol din lume.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a reafirmat Luni că este pregătit să servească drept intermediar în vederea negocierii unei soluţii la criza politică.