Comisarul european pentru Justiţie îndeamnă România să reconsidere legislaţia în domeniul judiciar

Vera Jourova, comisarul european pentru Justiţie, îndeamnă Guvernul României să reconsidere recentele modificări în legislaţia din domeniul judiciar după ce acestea au provocat ample proteste în ţară, relatează agenţia de ştiri Dpa, citînd publicaţia Die Welt. Legislaţia ameninţă independenţa judecătorilor, limitează autoritatea procurorilor şi subminează încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar, a afirmat Jourova într-un interviu publicat în ediţia de Luni a cotidianului Die Welt.

Comisarul european a adăugat că ar fi "util" ca Guvernul României să refacă aceste planuri. Potrivit agenţiei Dpa, coaliţia guvernamentală a adoptat o serie de legi care limitează puterea DNA şi au demis-o pe procurorul şef al acestei instituţii, Laura Codruţa Kovesi. Kovesi şi DNA joacă un rol cheie recunoscut internaţional în privinţa combaterii corupţiei din România. Schimbările făcute de coaliţia guvernamentală au provocat ample proteste, iar organizatorii acestor acţiuni susţin că legile sunt făcute pentru a servi intereselor politicienilor corupţi.

Un distrugător SUA a intrat în Marea Neagră pentru operaţiuni împreună cu ţările aliate şi partenere

Distrugătorul american USS Carney (DDG-64) a intrat pe data de 12 August în Marea Neagra, urmînd să participe la "operaţiuni de securitate maritimă şi pentru a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune", se arată într-un comunicat al forţelor navale ale SUA.

Distrugătorul american USS Carney (DDG-64) a intrat pe data de 12 August în Marea Neagra, urmînd să participe la "operaţiuni de securitate maritimă şi pentru a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii noştri din regiune", se arată într-un comunicat al forţelor navale ale SUA. "Sosirea (distrugătorului USS) Carney în Marea Neagră demonstrează angajamentul nostru continuu faţă de securitatea şi stabilitatea regiunii. Timpul petrecut aici ne va ajuta să îmbunătăţim interoperabilitatea şi schimbul de informaţii şi experienţă cu ţările partenere", afirmă comandantul Tyson Young, ofiţerul comandant al distrugătorului.

"USS Carney a intrat în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea colectivă a aliaţilor NATO şi partenerilor din zona Mării Negre", se mai precizează în comunicatul emis de biroul de presă al Forţelor Navale SUA din Europa-Africa, Flota a 6-a americană. Forţele navale americane operează în mod regulat în Marea Neagră, respectînd Convenţia de la Montreux, cu privire la statutul strîmtorilor Bosfor şi Dardanele, şi legile internaţionale, se mai menţionează în comunicat.

Distrugătorul USS Carney (DDG-64) face parte din clasa Arleigh Burke, fiind echipat cu sisteme de artilerie, rachete şi torpile şi avînd capacitatea de neutralizare a navelor inamice. USS Carney, care îşi are baza la Rota, Spania, a efectuat mai multe vizite în Marea Neagră, făcînd inclusiv escale în portul Constanţa. În luna Ianuarie 2018, distrugătorul american a participat la exerciţii navale antisubmarin alături de fregata Regele Ferdinand (F-221) şi submarinul turc TCG Batiray (S-349).

Liderii celor două Corei vor participa în luna Septembrie la un summit bilateral la Phenian. Va fi a treia întrevedere dintre Kim Jong-Un şi Moon Jae-in

Administraţiile din Coreea de Sud şi Coreea de Nord au convenit Luni că liderii celor două state vor participa în Septembrie la un summit bilateral la Phenian, informează agenţia de ştiri Yonhap.

Oficiali din cele două Corei au ajuns la un acord în acest sens în urma discuţiilor de Luni de la Panmunjom, un sat aflat în apropierea zonei demilitarizate din Coreea. Momentan nu a fost stabilită o dată exactă cînd ar putea să se desfăşoare întrevederea. În cazul în care acest summit va avea loc, ar fi a treia întrevedere a Preşedintelui Sud-coreean Moon Jae-in cu liderul Nord-coreean Kim Jong-Un, după ce aceştia s-au mai întîlnit în Aprilie şi Mai.

Cu ocazia primului summit, liderii de la Seul şi Phenian au căzut de acord să conlucreze pentru a realiza denuclearizarea "completă" a Peninsulei Coreea. "Coreea de Sud şi de Nord şi-au afirmat obiectivul comun de a realiza o Peninsulă Coreea fără arme nucleare prin denuclearizare completă", se arată în declaraţia comună semnată de liderii celor două Corei la finalul summitului din luna Aprilie.

Tot atunci, Seulul şi Phenianul au anunţat că vor depune eforturi comune pentru demararea unor discuţii cu SUA şi China cu scopul negocierii unui tratat de pace care să pună capăt în mod formal războiului din Coreea, ce s-a încheiat printr-un armistiţiu. Războiul coreean, din perioada 1950-1953, s-a încheiat printr-un armistiţiu, semnat de Coreea de Nord, China şi SUA, reprezentînd forţele ONU. Coreea de Sud nu a fost o semnatară a armistiţiului.

Jucătoarea româncă de tenis Simona Halep, al doilea titlu la Montreal

Învingătoare în faţa lui Sloane Stephens (25 de ani, 3 WTA), scor 7-6, 3-6, 6-4, Simona Halep (26 de ani, 1 WTA) a cucerit, Duminică seară, al 18-lea trofeu al carierei şi al treilea din 2018. La finalul celor două ore şi 39 de minute de luptă fenomenală contra jucătoarei din SUA, Simona a avut un discurs în care a atins toate punctele.

Simona a vorbit frumos despre adversara sa, apoi a avut un mesaj pentru antrenorul ei australian, Darren Cahill, şi întreaga sa echipă: "E un sentiment plăcut să vorbesc din nou din postura de cîştigătoare la Montreal. Simt că am atins cel mai bun nivel al meu aici, chiar dacă nu m-am simţit bine de la început. Mă simţeam foarte obosită, dar am luptat din greu. Felicitări, Sloane, mă faci să joc din ce în ce mai bine. A fost un nou meci grozav, sper că vom juca mult mai multe finale mari împreună. Mereu facem meciuri frumoase!

Am fost puţin nebună pe teren, îmi cer scuze, poate a fost din cauza căldurii. Îmi pare rău, Darren, dar îţi mulţumesc pentru munca pe care o depuneţi cu mine, sper să mai vină şi alte trofee. Mulţumesc organizatorilor, mă simt bine mereu aici în Montreal. Le mulţumesc directorilor turneului, sponsorilor, WTA-ului, faceţi o treabă minunată pentru noi. Aş vrea, de asemenea, să le mulţumesc românilor de acasă, ştiu că vă treziţi mereu şi îmi urmăriţi meciurile", a transmis Simona.

Simona Hale este campioană la Montreal pentru a doua oară în carieră, după ce a învins-o pe Sloane Stephens în finală cu 7-6, 3-6, 6-4. A fost un ultim act fabulos, cu multe răsturnări de situaţie, poate una din cele mai frumoase partide din 2018. Românca obţine al treilea titlu din acest an după Shenzhen şi Roland Garros şi se desprinde la aproape 2.000 de puncte în ierarhia mondială faţă de Caroline Wozniacki.

Germania: Sancţiunile impuse de Donald Trump distrug locuri de muncă şi împiedică evoluţia economică

Peter Altmaier, ministrul german al Economiei, a criticat Duminică sancţiunile impuse de Preşedintele american Donald Trump, spunînd că aceste măsuri distrug locuri de muncă şi împiedică evoluţia economică, iar Uniunea Europeană nu va fi intimidată de asemenea presiuni, relatează Reuters.

„Acest război comercial încetineşte şi distruge creşterea economică. De asemenea, creează noi incertitudini”, a declarat Altmaier, adăgînd că cetăţenii au cel mai mult de suferit, din cauza creşterii preţurilor. „Acordul dintre UE şi SUA ar trebui să fie doar primul pas. Scopul nostru este un comerţ global cu taxe mici, protecţionism puţin şi pieţe deschise”, a adăugat acesta. „Nu vom lăsa autorităţile de la Washington să dicteze cu cine putem face afaceri şi susţinem menţinerea acordului nuclear, care împiedică Iranul să dezvolte armament nuclear”, a menţionat ministrul.

Statele Unite au declanşat un conflict comercial privind taxele vamale asupra importurilor, menite să protejeze locurile de muncă ale americanilor de practicile incorecte ale ţărilor din Europa, Chinei şi alor puteri mondiale. Conflictul a fost amplificat de sancţiunile impuse de Donald Trump Administraţiei de la Teheran, care vizează şi companiile europene care fac afaceri cu Iranul. Uniunea Europeană a impus taxe vamale mai multor bunuri provenite din Statele Unite, după ce acestea au impus taxe pe importurile de oţel şi aluminiu. Donald Trump a ameninţat că va impune taxe şi importurilor auto, dar a ajuns ulterior la un acord cu UE pentru amînarea acestora.

Majoritatea finlandezilor nu doreşte aderarea la NATO

Majoritatea finlandezilor nu ar dori ca Finlanda să adere la NATO, chiar şi după o recomandare prezidenţială pentru a susţine o astfel de acţiune, arată un nou sondaj făcut public Duminică şi comandat de agenţia de ştiri Lannen Media, relatează Xinhua, potrivit agerpres. Potrivit sondajului, o cerere de aderare la NATO ar obţine un sprijin de 35%, dacă ar fi susţinută public de Preşedinte. Jumătate din populaţie se opune.

Susţinătorii finlandezi ai unei aderări la NATO au declarat anterior că sprijinul pentru intrarea în Alianţă va fi substanţial mai mare dacă Preşedintele o va sprijini. Dintre partidele politice finlandeze, doar Coaliţia Naţională (conservatoare) a inclus aderarea la NATO în obiectivele programului său. În ultimele sondaje, susţinerea aderării la NATO a fost de aproximativ 20%, fără ca sprijinul prezidenţial să fie oferit ca opţiune. Comentînd rezultatele, Teija Tiilikainen, directorul Institutului de Afaceri Internaţionale din Helsinki, a declarat că nici un Preşedinte nu poate obţine sprijinul majorităţii pentru toate politicile.

Actuala coaliţie guvernamentală, aflată la putere din 2015, menţionează aderarea la NATO ca o opţiune, dar nu vede nici un motiv pentru a o obţine acum. Finlanda are un „statut îmbunătăţit de partener” cu NATO, dar care nu oferă garanţii de securitate. Finlanda şi-a intensificat cooperarea în domeniul apărării cu Suedia, însă acordul de apărare recent semnat cu Stockholm nu constituie o alianţă. Nici un acord tripartit de apărare recent încheiat între Finlanda, Suedia şi Statele Unite nu reprezintă o alianţă militară.

Preşedintele Sauli Niinistö a declarat că NATO este „o posibilitate deschisă”, dar pentru asta va fi nevoie de un referendum. Principalii politicieni finlandezi au spus că au încredere că Suedia nu va candida singură pentru aderarea la NATO. Rusia a avertizat recent că aderarea Finlandei sau a Suediei la NATO ar provoca „contramăsuri”. În zona bazinului baltic, cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, dar şi Polonia, Germania şi Danemarca sunt membre ale NATO. De asemenea, şi Norvegia face parte din NATO.

Trump: Este minunat că lumea ar putea să boicoteze Harley-Davidson

Preşedintele american, Donald Trump, a declarat că este „minunat” că lumea ar putea să boicoteze Harley-Davidson dacă firma va muta producţia de motociclete în afara SUA, scrie CNN, potrivit news.ro.

„Mulţi posesori de motociclete Harley Davidson plănuiesc să boicoteze compania dacă producţia se va muta în străinătate. Minunat! Majoritatea celorlalte companii vin în direcţia noastră, inclusiv competitorii Harley. O mişcare foarte proastă! SUA vor fi în curînd la acelaşi nivel, chiar mai bine”, a afirmat Trump pe Twitter.

Comentariile lui Trump vin după ce Preşedintele a primit membrii „Bikers for Trump”, o grupare de motociclişti care îl susţin pe Trump, la clubul său de golf din Bedminister, New Jersey, în weekend. Tensiunile dintre Trump şi Harley-Davidson au început cînd Trump a impus taxe pentru importurile de oţel şi aluminiu pentru a încerca să susţină producţia internă. Uniunea Europeană a răspuns prin a promite să crească taxele pentru mai multe bunuri importate din SUA, inclusiv pentru motocicletele Harley.

Harley a comunicat că poate pierde pînă la 100 de milioane de dolari pe an şi a promis că îşi va muta o parte din producţie în afara SUA pentru a evita taxele impuse de UE.

Cum au pierdut oamenii de afaceri ruşi peste trei miliarde de dolari într-o singură zi

Unii dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ruşi au pierdut peste trei miliarde de dolari într-o singură zi, după ce un consilier economic al Preşedintelui Vladimir Putin a propus creşterea taxelor pentru companiile metalurgice şi miniere, relatează Bloomberg.

Andrey Belousov, consilierul economic care a făcut propunerea, a numit 14 companii cu operaţiuni în producţia de oţel, în minerit sau în producţia petrochimică. Dintre acestea, cele mai mari pierderi au fost suferite de Novolipetsk Steel, controlată de Vladimir Sergeyevich Lisin, cu o avere estimată de Forbes la 18,5 miliarde de dolari. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Novolipetsk Steel a suferit pierderi de 832 de milioane de dolari.

A doua cea mai afectată companie a fost MMK, a treia cea mai mare companie producătoare de oţel din Federaţia Rusă, care a suferit pierderi de 446 de milioane de dolari. Pierderi similare, de 440 de milioane de dolari, au fost suferite şi de Severstal, o companie minieră şi producătoare de oţel. Pierderi semnificative au mai fost suferite de compania minieră şi producătoare de oţel Evraz, al cărui pachet majoritar de acţiuni este controlat de Roman Abramovich. Sibur Holding PJSC, compania petrochimică controlată de Leonid Mikhelson, a pierdut 182 de milioane de dolari.

Conform Bloomberg, care citează chiar un document al iniţiatorului ideii, Andrey Belousov, propunerea de creştere a taxelor este menită să strîngă 7,5 miliarde de dolari pe an. De asemenea, vizate ar mai fi şi domeniul chimicalelor şi al fertilizatorilor.