Întrevederea secolului de la Singapore dintre Trump şi Kim

Donald Trump şi Kim Jong Un au schimbat Marţi o strîngere de mînă istorică, prima dintre un Preşedinte american în exerciţiu şi un lider Nord-coreean,comentează AFP. Această imagine simbolică şi mult timp de neimaginat, după decenii de tensiuni legate de ambiţiile nucleare ale Coreii de Nord, a marcat deschiderea unui summit cu o miză extrem de importantă pentru Asia şi lumea întreagă. Cei doi lideri cu drumuri şi stiluri diferite, pe care îi separă mai mult de 30 de ani, şi-au strîns mîna îndelung în faţa unui şir mare de steaguri ale celor două ţări inamice, într-un hotel de lux de pe insula Sentosa, la Singapore.

„Vom avea o relaţie formidabilă”, a afirmat puţin timp după aceea Donald Trump, aşezat alături de omul forte de la Phenian, declarînd-se convins că întîlnirea va fi un „succes imens”. „Încîntat să vă întîlnesc, domnule Preşedinte”, a afirmat la rîndul său liderul Nord-coreean. „Vechile practici şi prejudecăţi au lucrat împotriva noastră, dar le-am depăşit pe toate şi astăzi suntem aici’, a spus Kim Jong Un. După această scenă observată cu atenţie de milioane de persoane din întreaga lume, ei au avut o discuţie privată, în prezenţa interpreţilor, care a durat aproximativ 50 de minute. Ulterior, Preşedintele Statelor Unite şi liderul Coreii de Nord au demarat o reuniune cu echipele lor, înainte de un dejun de lucru care urmează să încheie summitul lor istoric asupra viitorului arsenalului nuclear al Phenianului.

Kim a evitat să răspundă la întrebările legate de denuclearizare: ‘Mulţi vor crede că este un SF’

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ignorat trei întrebări adresate de către reporteri cu privire la denuclearizare, relatează dpa, potrivit agerpres. În timp ce mergea cu Preşedintele american, Donald Trump, pe o pasarelă în hotelul Capella din Singapore, între întîlniri, Kim a fost întrebat de două ori ”Preşedinte Kim, veţi denucleariza?”, dar el nu a răspuns. A treia întrebare, „Dle Kim, veţi renunţa la armele nucleare”, de asemenea nu a primit răspuns. Kim i-a ignorat pe reporterii care i-au pus întrebările. Acest lucru s-a întîmplat în timpul aceleiaşi comunicări în care Trump a spus că discuţiile celor doi lideri decurg excelent. „Mulţi oameni vor crede că aceasta este un fel de fantezie… dintr-un film de science fiction”, i-a spus, în schimb, Kim Preşedintelui american, potrivit DPA. Remarcile, făcute printr-un interpret, au avut loc la puţin timp după ce Trump şi Kim şi-au strîns mîna pentru prima dată Marţi.

Trump pleacă din Singapore imediat după întîlnirea cu Kim

Preşedintele american, Donald Trump, va părăsi Singapore Marţi seară la sfîrşitul summitului istoric cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un, a anunţat Luni Casa Albă, excluzînd astfel ipoteza vehiculată o perioadă conform căreia întîlnirea va dura două zile, relatează AFP, potrivit agerpres. „La sfîrşitul summitului, Preşedintele Trump va participa la o conferinţă de presă, după care va pleca spre Statele Unite în jurul orei 20.00 (12.00 GMT)”, a precizat Executivul american, adăugînd că discuţiile au avansat „mai repede decît era prevăzut”. Anterior, Trump lăsase deschisă posibilitatea continuării discuţiilor pe parcursul mai multor zile, în funcţie de cum s-ar fi desfăşurat acestea.

Cei doi lideri au început reuniunea lor istorică la ora locală 09.00, aşa cum a fost anunţat, iar cu ei se mai află doar traducătorii, după care participă la o întrevedere bilaterală extinsă şi apoi la un dejun de lucru, a mai precizat Casa Albă, conform Yonhap. Alături de Trump, la întîlnirea extinsă mai participă secretarul de stat Mike Pompeo, şeful de Cabinet John Kelly şi consilierul pe securitate naţională John Bolton. La dejunul de lucru au fost prezenţi secretarul de presă al Casei Albe, Sarah Sanders, ambasadorul SUA în Filipine, Sung Kim, care au purtat discuţii substanţiale cu oficialii Nord-coreeni premergătoare acestui summit, şi Matt Pottinger, director pentru Asia în cadrul Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă.

Erdogan avertizează cu un „război între Cruce și Semilună” după închiderea moscheilor din Austria

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a atacat decizia Austriei privind închiderea iminentă a unor moschei și expulzarea imediată a imamilor finanțați de Ankara. Erdogan afirmă că este o mișcare anti-islamică, promițînd în același timp o reacție. „Mă tem că aceste măsuri luate de premierul austriac conduc lumea spre un război între cruce și semilună", a declarat Erdogan într-un discurs rostit la Istanbul, conform AFP. Guvernul austriac a făcut anunțul Vineri dimineață, la o conferință de presă în cadrul campaniei coaliției de guvernare împotriva ideologiei islamice radicale și a influenței unor țări precum Turcia în comunitatea islamică austriacă, scrie Kronen Zeitung.

Conform presei din Austria, între 40 și 60 de imami, inclusiv familiile lor, ar putea fi expulzați. Imamii sunt acuzați că primesc fonduri din străinătate. S-au lansat anchete oficiale în 11 cazuri. Doi dintre imami au fost deja refuzați  la extinderea permiselor de rezidență. Printre moscheile amenințate cu închiderea se află Moscheea Lupilor Suri de pe Antonsplatz, din cartierul muncitoresc din Favoriten, unde a avut loc scandalul privind reconstituirea bătăliei de la  Gallipoli. Despre celelalte șase moschei, aflate în Viena, Austria Superioară și Carintia, se spune că aici învățăturile salafiste sunt foarte răspîndite. Erdogan a declarat: „Ei spun că vor să-i alunge pe oamenii noștri religioși din Austria. Credeți că nu vom reacționa la așa ceva? Asta înseamnă că va trebui să facem ceva", a adăugat Erdogan, Aproximativ 360.000 de persoane de origine turcă locuiesc în Austria, inclusiv 117.000 de cetățeni turci.

Şeful OMC face apel la încetarea „escaladării” tensiunilor comerciale între SUA și UE

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Roberto Azevędo, a făcut apel la încetarea „escaladării”, în timp ce americanii, de o parte, şi europenii, de cealaltă parte, se ameninţă cu măsuri vamale punitive, transmite AFP.’ „Trebuie să oprim escaladarea tensiunilor, acest proces ‘ochi pentru ochi’ nu este util. Noi sectoare vor fi antrenate în criza care va face rău lumii întregi”, a spus el la finalul unei reuniuni la Berlin cu cancelarul Angela Merkel şi reprezentanţi ai unor instituţii economice şi financiare internaţionale. Uniunea Europeană şi Canada se pregătesc să impună de la 1 Iulie măsuri vamale de retorsiune asupra unor produse americane după decizia Preşedintelui Donald Trump de a impune taxe vamale majorate la importurile de oţel şi aluminiu.

Conflictul comercial a cunoscut o nouă escaladare la summitul G7, Donald Trump retrăgîndu-şi printr-un mesaj pe Twitter sprijinul acordat comunicatului final, ca răspuns la o serie de afirmaţii ale premierului canadian, Justin Trudeau, care a denunţat încă o dată măsurile americane. Ulterior, liderul de la Casa Albă a ameninţat din nou că va majora taxele şi asupra importurilor americane de automobile europene, un sector strategic pentru Germania, încît cancelarul Angela Merkel a spus Duminică seară că doreşte un nou front comun european în cazul în care ameninţările devin realitate. Întrebată Luni despre acest subiect, ea nu a dorit să facă „speculaţii” asupra evoluţiei evenimentelor.

„Tensiunile comerciale tot mai mari ridică riscul unui impact economic major care va afecta cea mai lungă perioadă de creştere de după criza financiară din 2008”, a insistat directorul OMC. „Efectele sistemice ar putea fi foarte dăunătoare pe termen lung pentru economia mondială”, a subliniat el şi a dat ca exemplu că 30% din locurile de muncă din Germania depind de exporturi. Măsurile comerciale americane asupra oţelului şi aluminiului vizează, de asemenea, aliatul japonez, dar şi Mexicul şi China, existînd temerea unui război comercial mondial.

Vizita președintelui Parlamentului ucrainean în Franța a stîrnit critici din partea stîngii radicale

Preşedintele Adunării Naţionale din Franţa, François de Rugy, l-a primit Luni pe preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Andrii Parubii, fapt ce a suscitat critici din partea stîngii radicale, care l-a calificat drept un ‘neonazist antisemit’, a relatat AFP. ‘Iată unde duce un atlantism frenetic’, a scris într-un mesaj pe Twitter Jean-Luc Mélenchon, liderul LFI (stînga radicală), calificîndu-l pe oficialul ucrainean un ‘neonazist antisemit’, scrie agerpres. Deputatul LFI Alexis Corbiere i-a cerut preşedintelui Adunării Naţionale (Camera inferioară a Legislativului francez), al patrulea om în stat, ‘să anuleze această întîlnire’, întrucît ‘Republica franceză nu trebuie să-l onoreze pe acest violent xenofob’.

François de Rugy, care aparţine partidului Preşedintelui Emmanuel Macron, a răspuns într-o postare pe Twitter că ‘este normal ca el să-l primească pe omologul său ucrainean, ales în urma unor alegeri libere’. ‘Diplomaţia parlamentară înseamnă a vorbi cu toţi actorii crizei: vreau să reiau contactele şi cu Duma rusă (Camera inferioară) întrerupte de mai mulţi ani’, a adăugat acesta. În finalul întîlnirii, preşedintele Adunării Naţionale franceze a precizat că ‘schimburile (de idei) s-au referit în special la textele de lege (legea amnistiei şi statutul special pentru Donbas) pe care Parlamentul ucrainean trebuie să le adopte în cadrul soluţionării conflictului din estul Ucrainei’. El a ‘reiterat ataşamentul său şi pe cel al Franţei faţă de dreptul internaţional şi rezolvarea conflictului în cadrul multilateral internaţional’ al aşa-numitului format ‘Normandia’ (Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa), se menţionează într-un comunicat al Camerei inferioare a Legislativului Franţei.

Luni după-amiază, Gérard Larcher, preşedintele Senatului francez, urma de asemenea să se întîlnească cu Parubii, cofondator al partidului naţionalist ucrainean devenit Svoboda. Observînd că ‘el este parlamentar ales în mod democratic în primul rînd ca parlamentar, apoi ca preşedinte al Parlamentului de către colegii săi’, anturajul lui Larcher a afirmat că preşedintele Radei este un ‘interlocutor natural’. Într-un comunicat, senatorii grupului CRCE (majoritar comunist) ‘condamnă ferm primirea făcută lui Andrii Parubii, incompatibilă cu toate valorile pe care se fondează Republica franceză’. Luni, miniştrii de Externe din Rusia, Germania, Franţa şi Ucraina s-au reunit, în cursul serii, la Berlin, într-o încercare de relansare a procesului de pace în Estul Ucrainei.

SUA au sancţionat cinci societăţi ruse şi trei persoane pentru atacuri cibernetice

Statele Unite au sancţionat cinci societăţi ruse şi trei persoane, acuzate că au sprijinit atacuri cibernetice venite din partea Rusiei, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA, relatează AFP, scrie agerpres. Trezoreria SUA a impus sancţiuni financiare împotriva companiei Digital Security şi a două filiale pentru furnizarea de ajutor tehnic şi material Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), care se află deja pe lista sancţiunilor SUA. Institutul de Cercetare ştiinţifică Kwant este, de asemenea, inclus pe lista neagră în calitate de instituţie publică supervizată de FSB.

În plus, compania Divetechnoservices şi trei dintre responsabilii săi au fost sancţionaţi pentru furnizarea de capacităţi submarine agenţiilor guvernamentale ruse care permit monitorizarea şi piratarea comunicaţiilor care trec prin cablurile submarine. ‘Statele Unite sunt angajate într-un efort continuu de a contracara acţiunile răuvoitoare executate la ordinul Rusiei (…) cu scopul sporirii capacităţilor sale de atacuri cibernetice’, a declarat secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin. ‘Entităţile desemnate astăzi au contribuit direct la îmbunătăţirea capabilităţilor Rusiei în domeniul cibernetic şi au pus în pericol securitatea SUA şi a aliaţilor lor’, a mai spus el.

Curtea Supremă americană validează radierea unor cetățeni de pe listele electorale

Curtea Supremă a SUA a decis luni că statele americane pot radia de pe listele electorale o parte importantă a cetăţenilor lor, chiar dacă această practică pare să vizeze cetăţenii cei mai săraci care susţin Partidul Democrat, relatează AFP. Într-o decizie luată de majoritatea formată din cei cinci judecători conservatori, instanţa a dat cîştig de cauză statului Ohio, în care republicanii, la putere, au luat măsuri pentru a radia persoane care nu votează cu regularitate, sub pretextul actualizării listelor şi a luptei împotriva fraudei. Curtea Supremă nu trebuie să judece dacă această practică ‘este modalitatea ideală de a menţine listele electorale actualizate’, a declarat magistratul Samuel Alito, care a redactat hotărîrea judecătorească. ‘Singura întrebare la care noi trebuie să răspundem este dacă se încalcă legea federală. Nu este cazul’, a adăugat el.

Numai în 2015, sute de mii de locuitori au fost privaţi de dreptul de a-şi vota aleşii în Ohio. În practică, oricine nu votează timp de doi ani primeşte de la secţia de votare o cerere de confirmare a adresei. În cazul în care persoana nu răspunde, sau dacă nu continuă să voteze timp de patru ani, ea este radiată de pe liste, presupunîndu-se că nu mai locuieşte acolo. De fapt, astfel sunt marginalizaţi numeroşi militari întorşi din misiune, persoane cu o situaţie economică fluctuantă, în special cele cu program prelungit de muncă. Decizia Curţii Supreme marchează o lovitură „pentru dreptul la vot”, a reacţionat Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU).

În plus faţă de Ohio, şase state americane au adoptat un plan de eliminare de pe listele electorale a alegătorilor ocazionali: Georgia, Montana, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania şi Virginia de Vest. Douăsprezece state, inclusiv New York şi California, plus Capitala federală Washington, s-au opus acestor măsuri. Hotărîrea Curţii Supreme ar putea încuraja şi alte state din SUA să radieze milioane de potenţiali alegători. În general, americanii merg în număr mic la vot. Acest lucru este valabil în special pentru alegerile la jumătate de mandat: participarea la vot este în jur de 40%, ceea ce oferă o şi mai mare greutate fiecărui vot.

Mania lui Trump de a rupe documentele în bucăţi mici, un coșmar pentru arhivari

Preşedintele american Donald Trump are obiceiul de a rupe documentele pe care tocmai le-a citit, făcîndu-i pe arhivarii de la Casa Albă să strîngă bucăţelele de hîrtie – uneori la fel de mici precum cele de confetti – şi să le lipească pentru a reface documentele, informează site-ul american Politico, citat de AFP, potrivit agerpres. ‘Este cel mai nebunesc lucru pe care l-am văzut vreodată. El rupe documentele în bucăţi mici’, declară Solomon Lartey, un fost angajat al Casei Albe, care a fost responsabil cu arhivarea documentelor în primele cinci luni ale Preşedinţiei lui Donald Trump. Legea prevede ca orice document consultat de Preşedintele SUA – scrisori, e-mailuri, buletine – să fie păstrat şi trimis la Arhivele Naţionale.

Politico nu sugerează că miliardarul septuagenar ar proceda în acest fel pentru a face ca documentele să dispară, acreditînd ideea că este vorba mai degrabă de un obicei mai vechi al omului de afaceri, un ‘sistem de arhivare’ în manieră proprie. Dar mania lui Donald Trump de a rupe documentele după ce tocmai le-a citit, ‘uneori în două, dar alteori în bucăţi atît de mici încît arată ca nişte confetti’, complică extrem de mult sarcina arhivarilor de la sosirea sa la Casa Albă, în Ianuarie 2017. Potrivit lui Solomon Lartey, concediat în Martie, angajaţii de la Casa Albă trebuie să recupereze bucăţi de documente din Biroul Oval şi de la reşedinţa privată a Preşedintelui la etaj, pentru a le furniza arhivarilor, care sunt obligaţi să le reconstituie ‘ca pe un puzzle’. Întregul biroul de înregistrare trebuie apoi să lipească fragment cu fragment, a explicat el pentru Politico.

Printre documentele pe care le-a reconstituit: articole de ziare adnotate de Donald Trump, invitaţii şi scrisori ale congresmenilor. Reginal Young, un alt fost angajat al Departamentului de Arhivare de la Casa Albă, concediat în Aprilie, spune că este pentru prima oară în cei 20 de ani de serviciu cînd întîlneşte o astfel de practică. ‘M-am uitat la şeful meu şi i-am spus: Vorbiţi serios? Cîştigăm mai mult de 60.000 de dolari pe an, ar trebui să facem lucruri mult mai mari decît acesta’, a spus el pentru Politico.’Am avut impresia că făceam cea mai ingrată muncă ce mi se putea cere, cu excepţia golirii pubelelor’, mai spune el.