Realitatea internationala pe scurt (11 Mai 2018)

Donald Trump: ‘America este respectată din nou’

Donald Trump a afirmat, în timpului unui discurs ţinut în Elkhart, Indiana, că „America este respectată din nou” şi a promis să „ajungă la pace” cu Coreea de Nord, scrie The Independent. El a precizat că relaţia sa cu liderul Nord-coreean Kim Jong-un este „bună”, adăugînd că se va întîlni cu el „pentru a asigura un viitor cu pace şi prosperitate în lume”. „Ceva foarte, foarte bun se va întîmpla”, a afirmat Trump.

Trump a fost însoţit în Indiana de vicepreşedintele Mike Pence, fost guvernator al statului şi mai mulţi republicani importanţi din Indiana. Preşedintele a atacat din nou presa, calificînd informaţiile conform cărora acţiunile lui „vor duce la un război nuclear” ca fiind „ştiri false”. „Ştiţi ce ne va duce la război nuclear şi ştiţi ce ne va duce la alte războaie: slăbiciunea”, a declarat Trump. El a precizat că fostul Preşedinte Barack Obama a cheltuit 1,8 miliarde de dolari pentru ostatici în timp ce foştii prizonieri care au fost eliberaţi de Coreea de Nord „s-au întors acasă gratis”. Cel mai probabil Trump se referă la acordul nuclear cu Iranul, prin care SUA au plătit 1,7 miliarde de dolari Teheranului, dintre care 400 de milioane de dolari au fost pentru a încheia o dispută legală privind o tranzacţie cu arme înainte de revoluţia iraniană din 1979. După această plată, Iranul a anunţat că va elibera patru ostatici americani. Trump şi-a continuat discursul declarînd că omologul său Nord-coreean „a făcut un mare serviciu lui şi ţării sale”.

Erdogan şi Putin sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa retragerii SUA din acordul nuclear cu Iranul

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin au apreciat Joi, în cursul unei convorbiri telefonice, ca ‘eronată’ decizia SUA de a se retrage din acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015, şi au subliniat necesitatea menţinerii acestuia, transmite AFP, citînd surse din cadrul Preşedinţiei de la Ankara, potrivit agerpres. Cei doi preşedinţi ‘au convenit că decizia americană cu privire la acordul nuclear a fost eronată şi au subliniat că acest acord constituie un succes diplomatic care trebuie menţinut’, au indicat sursele. La rîndul său, Kremlinul a informat că cei doi lideri ‘au subliniat că salvgardarea JCPOA (Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune) este foarte importantă pentru securitatea internaţională şi regională, precum şi pentru regimul de neproliferare’. Preşedinţii Putin şi Erdogan ‘şi-au confirmat determinarea’ de a coopera în continuare în acest scop cu celelalte state semnatare ale acordului, se menţionează în comunicatul Kremlinului.

Preşedintele american Donald Trump a decis Marţi, în pofida apelurilor unora dintre aliaţii săi, mai ales europeni, să retragă Statele Unite din acordul semnat în iulie 2015, după ani de negocieri, între Iran şi grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa plus Germania), ce prevede îngheţarea programului nuclear iranian pînă în 2025, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. 

Iranul consideră că Siria are dreptul de a se apăra împotriva Israelului

Iranul şi-a exprimat Vineri sprijinul pentru dreptul Siriei de a se apăra împotriva „agresiunii” Israelului, a relatat televiziunea iraniană de stat, care a acuzat celelalte state că păstrează tăcerea în legătură cu atacurile asupra acestui aliat regional cheie al Teheranului, informează Reuters. „Iranul condamnă ferm atacurile (Israelului) asupra Siriei. Tăcerea comunităţii internaţionale încurajează agresiunea Israelului. Siria are tot dreptul să se apere”, a spus purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Bahram Qasemi, citat de televiziunea de stat.

Israelul a spus că a atacat Joi aproape toată infrastructura militară a Iranului din Siria după ce forţele iraniene din această ţară au lansat pentru prima dată rachete asupra Platoului Golan, controlat de Israel, în cel mai amplu schimb militar dintre cei doi adversari. Confruntarea a venit la două zile după ce Preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea SUA din acordul nuclear multinaţional menit a limita programul nuclear al Iranului. Teheranul şi miliţiile musulmane şiite care îi sunt aliate îl susţin pe Preşedintele sirian Bashar al-Assad. De la Revoluţia Islamică din 1979, Iranul a refuzat să recunoască Israelul. 

Fraudă cu paşapoarte în Ungaria: Washingtonul intenţionează să ridice scutirea de viză 

Washingtonul intenţionează să ridice scutirea de viză de care beneficiază cetăţenii Ungariei după descoperirea unei fraude ce a permis titularilor de paşapoarte ungare să intre în Statele Unite sub identităţi false, au informat Joi mass-media ungare şi americane. Un „defect” în sistemul de atribuire de paşapoarte în Ungaria a condus la „încălcări ale securităţii”, au declarat responsabili americani citaţi într-un articol scris în comun de Washington Post şi Direkt 36, un site ungar de jurnalism de investigaţie, notează AFP.

Peste un milion de persoane au dobîndit cetăţenia ungară începînd din 2011 datorită unui proces de naturalizare accelerat stabilit de Guvernul naţionalist al lui Viktor Orban, la putere din 2010. Majoritatea provin din ţările vecine unde trăieşte o minoritate maghiară de două milioane de persoane, rezultatul unui tratat semnat după Primul Război Mondial ce a retrasat frontierele Ungariei, notează AFP.

Potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA obţinut de Washington Post, „circa 700 de persoane non-maghiare au obţinut în mod fraudulos paşapoarte ungare autentice şi au luat identitatea titularilor originali ai acestor paşapoarte”. 65 dintre ele au intrat în Statele Unite şi au obţinut permisul de şedere fără viză de trei luni acordat cetăţenilor din 38 de ţări. În ciuda cercetărilor Departamentului pentru Securitate Internă de a le descoperi şi deporta, în jur de 30 nu au fost găsite pînă la sfîrşitul lunii Octombrie. Departamentul se teme că criminali, inclusiv terorişti islamişti şi spioni ruşi, ar fi putut cumpăra aceste paşapoarte. Ungaria a fost avertizată că ar putea fi „exclusă” din programul de scutire de viză dacă problema nu este rezolvată.

Epurările din Armata turcă, în plină desfăşurare: 150 de militari au fost arestaţi

Poliţia turcă a arestat 150 de militari suspectaţi de legături cu reţeaua clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de orchestrarea puciului eşuat din Iulie 2016,relatează Vineri Reuters. Agenţia de presă turcă Anadolu precizează că cei arestaţi se numără printre cei 300 de membri ai personalului militar, între care 211 ofiţeri activi, vizaţi de mandate de arestare emise de procurorii din Istanbul. Cu o zi înainte, Poliţia turcă a anunţat arestarea a 80 de suspecţi într-o operaţiune care vizează membri ai forţelor aeriene acuzaţi de legături cu clericul Fethullah Gulen.

Peste 50.000 persoane sunt încarcerate în virtutea decretelor privind starea de urgenţă şi cel puţin 150.000 de persoane au fost concediate sau înlocuite din funcţii după puciul eşuat din Vara lui 2016. Represiunea a fost criticată de aliaţii occidentali ai Turciei, care îl acuză pe Preşedintele Recep Tayyip Erdogan că foloseşte acest puci drept pretext pentru a înăbuşi opoziţia. Ankara susţine, în schimb, că măsurile sunt necesare pentru a combate ameninţările la adresa securităţii naţionale.

Sancţiunile americane împotriva companiilor europene sunt inacceptabile”, ripostează Franţa

Sancţiunile reintroduse de Preşedintele american Donald Trump împotriva companiilor străine prezente în Iran sunt „inacceptabile” şi trebuie să facă obiectul negocierilor cu europenii, a declarat Joi ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian, relatează AFP. „Vrem să le spunem americanilor că sancţiunile pe care le vor lua îi priveşte. Însă noi considerăm că extrateritorialitatea măsurilor de sancţiuni este inacceptabilă”, a declarat Jean-Yves Le Drian într-un interviu publicat pe site-ul cotidianului Le Parisien.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat Marţi retragerea ţării sale din acordul nuclear cu Iranul şi a reintrodus o serie de sancţiuni împotriva companiilor americane şi străine care au relaţii comerciale cu Iranul. „Europenii nu trebuie să plătească pentru retragerea Statelor Unite din acordul la care chiar ele au contribuit”, a insistat şeful diplomaţiei franceze. „Noi, europenii, trebuie să instituim măsurile necesare pentru protejarea intereselor companiilor noastre şi să începem negocieri cu Washingtonul pe această temă”, a adăugat el.

Decizia americană impune companiilor străine termene foarte scurte, între trei şi şase luni, pentru a se retrage din Iran, fiindu-le totodată interzisă încheierea de noi contracte, în caz contrar fiind ameninţate cu sancţiuni din partea SUA. „Europenii vor face totul pentru a proteja interesele companiilor lor şi intenţionează să conducă negocieri serioase” cu Statele Unite, la nivelul Uniunii Europene, a afirmat miercuri Preşedinţia franceză. Discuţiile cu Washingtonul s-ar putea concentra asupra scutirii de sancţiuni şi menţinerii drepturilor companiilor deja existente în Iran. „Acest lucru înseamnă ca europenii să facă progrese în următoarele săptămîni. Acest lucru necesită un nou tip de forţă europeană”, a insistat Jean-Yves Le Drian.

Pedofilia, legalizată. Un tribunal din Finlanda nu a considerat drept viol actul de a întreține relații sexuale cu o fetiță de 10 ani

Cazul unui imigrant de 23 de ani din Finlanda care a întreținut relații sexuale cu o fată de 10 ani a revoltat opinia publică după ce instanța nu a considerat că fapta lui constituie viol. Pentru această agresiune, care s-a întîmplat în apropiere de orașul Tampere din Finlanda, putea primi 10 de închisoare, dar instanța i-a dat făptașului doar 3 ani și o amendă de 3.000 de euro, scrie portalul Știri pentru viață.

Cazul a declanșat dezbateri aprinse. Tuula Tamminen, profesor de Pishiatrie Pediatrică la Universitatea din Tampere, a insistat că un copil nu are suficient discernămînt în astfel de situații. Ministrul Justiției a cerut legi mai stricte pentru infracțiuni sexuale împotriva minorilor, deoarece aceștia sunt mai vulnerabili.

În Noiembrie 2017, deputatul Partidului Național al Coaliției, Kari Tolvanen, a vorbit în favoarea unor sentințe mai lungi pentru astfel de infracțiuni. „Amendamentul va introduce sentințe mai grave pentru infracțiunile sexuale grave împotriva copiilor în general. În opinia mea, aceasta este pe deplin justificată, de exemplu în lumina vulnerabilității unui copil, chiar dacă actul nu respectă pragul de viol", a spus Tolvanen.

În Martie, ministrul francez al Justiției, Antti Hakkanen, a cerut, de asemenea, adoptarea unor legi mai stricte pentru infracțiunile sexuale comise împotriva minorilor. „Copiii ar trebui să fie protejați de violență și agresiune sexuală prin toate mijloacele disponibile", a declarat ministrul.

 

Socialmai mult
23.10.18 - 19:00
23.10.18 - 18:58
23.10.18 - 17:01
23.10.18 - 16:59
23.10.18 - 12:45
23.10.18 - 12:37
22.10.18 - 19:34
22.10.18 - 15:55
22.10.18 - 12:02
21.10.18 - 15:38
20.10.18 - 15:28
19.10.18 - 18:21
19.10.18 - 18:20
19.10.18 - 16:27
19.10.18 - 14:12
19.10.18 - 13:41
19.10.18 - 13:38
19.10.18 - 10:02
18.10.18 - 17:20
18.10.18 - 15:24