Directorul Organizaţiei Internaţionale a Muncii cere adoptarea unei Convenţii privind hărţuirea

Directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), Guy Ryder, a cerut agenţiei să adopte o Convenţie privind hărţuirea, întîlnind însă o relativă reţinere din partea reprezentanţilor angajatorilor, potrivit AFP, scrie agerpres. El a făcut acest apel în deschiderea unui congres organizat pentru a marca centenarul ILO. Reprezentanţii Guvernelor, angajatorilor şi angajaţilor au început anul trecut, în plin val #MeToo, negocieri asupra unei Convenţii cu caracter obligatoriu – pentru ţările care o ratifică – privind violenţa şi hărţuirea la locul de muncă. ILO speră să finalizeze acest proces în următoarele zile. „Adoptînd noi norme internaţionale de muncă pentru a pune capăt violenţei şi hărţuirii la locul de muncă, această conferinţă va permite combaterea abuzurilor”, a declarat Ryder.

Companiile vor ca responsabilitatea lor să fie limitată la un cadru precis şi nu foarte larg, a explicat Ryder, citînd în special angajatori îngrijoraţi că vor fi traşi la răspundere dacă vor exista hărţuiri între salariaţi de exemplu pe durata transportului spre locul de muncă. Un proiect provizoriu de rezoluţie face referire la abuzuri care se produc în timpul unor „călătorii sau deplasări profesionale, de formare, evenimente sau activităţi sociale”. Textul defineşte de asemenea „violenţa şi hărţuirea” ca „o serie de comportamente şi practici inacceptabile care urmăresc să producă, să determine sau sunt susceptibile să cauzeze un prejudiciu psihic, psihologic, sexual sau economic”.

Şeful delegaţiei patronale la congresul ILO, Sud-africanul Mthunzi Mdwaba, a declarat că susţine o Convenţie cu caracter obligatoriu, dar a atras atenţia că angajatorii nu vor tolera negocieri acolo unde preocupările lor nu vor fi luate în seamă, acuzînd anumite delegaţii la ILO, fără a le numi, de „răutate inacceptabilă”.

ILO, apărută după Primul Război Mondial, în 1919, este singura creaţie a Tratatului de la Versailles care a supravieţuit celui de-Al Doilea Război Mondial. Zeci de şefi de stat şi de Guvern, printre care Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi premierul rus Dmitri Medvedev, vor lua cuvîntul în timpului congresului care se derulează pînă la 21 Iunie.

Şeful diplomaţiei palestiniene, la Varşovia: Israelul este ”o vacă sfîntă” de care ”nimeni nu se poate atinge”?

Şeful diplomaţiei palestiniene, Riyad Al-Malki, a denunţat, la Varşovia, sprijinul exprimat de ambasadorul american la Ierusalim pentru proiectul israelian de anexare a unei părţi a teritoriilor palestiniene ocupate, şi s-a întrebat dacă Israelul este ”o vacă sfîntă” de care ”nimeni nu se poate atinge”, relatează AFP, potrivit agerpres. Aflat într-o vizită în Polonia, ministrul palestinian a comentat, în faţa presei, declaraţiile ambasadorului David Friedman pentru cotidianul New York Times, potrivit cărora, în anumite circumstanţe, Israelul ar avea ”dreptul de a păstra o parte, dar probabil nu tot” din coloniile sale din Cisiordania ocupată, aşa cum prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis în campania electorală.

”Prin această declaraţie, Friedman încearcă să-l ajute pe Netanyahu să prindă curajul de a lua o astfel de decizie”, sau măcar să facă din aceasta ”un subiect de dezbatere nu doar în Israel, ci şi în SUA şi la nivel internaţional”, a comentat Al-Maliki, insistînd că ar fi vorba despre o încălcare a dreptului internaţional şi a unor rezoluţii ale ONU.

Potrivit responsabilului palestinian, comunitatea internaţională are datoria să reacţioneze, el amintind că Uniunea Europeană a adoptat sancţiuni împotriva unor acţiuni similare – fără a cita însă în mod explicit anexarea Crimeii de către Rusia.

”Trebuie să ne aşteptăm din partea comunităţii internaţionale să adopte sancţiuni dacă Israelul se hazardează să ia o asemenea decizie (…), sau Israelul este ”vaca sfîntă” de care nimeni nu are voie să se atingă?”, a adăugat el. Întrebat cu privire la planul Preşedintelui american pentru Orientul Mijlociu – al cărui conţinut exact nu este cunoscut deocamdată – şi despre summitul din 24-25 Iunie de la Manama, la care va fi dezvăluită componenta economică, Al-Malki a reafirmat că palestinienii nu vor renunţa niciodată la aspiraţiile lor la un stat independent ”în schimbul cîtorva miliarde de dolari”. ”O asemenea conferinţă este condamnată la eşec înainte de a începe”, a conchis ministrul palestinian. În fine, întrebat despre participarea Palestinei la conferinţa ce va urma celei de la Varşovia cu privire la Orientul Mijlociu, prevăzută în 2020 la Washington, el a declarat că aceasta ar trimite o delegaţie dacă invitaţia ar veni exclusiv din partea Poloniei. Însă ”nu avem încredere în Administraţia americană actuală”, a subliniat el.

AIEA se declară îngrijorat de creşterea tensiunilor în jurul programului nuclear iranian

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) s-a declarat  îngrijorată de creşterea tensiunilor în jurul programului nuclear iranian, după ce Teheranul a anunţat luna trecută că nu va mai respecta unele dintre restricţiile impuse de acordul din 2015, informează AFP, potrivit agerpres. ”Sper că vom putea găsi o modalitate de a reduce tensiunile prin dialog”, a declarat într-un discurs directorul general al AIEA, Yukiya Amano, în deschiderea reuniunii trimestriale a Consiliului guvernatorilor acestei agenţii ONU cu sediul la Viena.

Iranul a anunţat la 8 Mai că, după anunţarea noilor sancţiuni americane, nu se mai simte obligat să respecte unele restricţii impuse de acest acord, în special în ceea ce priveşte stocurile sale de apă grea şi de uraniu îmbogăţit. În urmă cu un an, Preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA se retrag din acordul încheiat de marile puteri cu Teheranul şi apoi a reinstituit sancţiuni împotriva Republicii Islamice. La rîndul său Iranul a avertizat că, dacă celelalte ţări semnatare ale acordului nu se vor grăbi să caute modalităţi de minimalizare a efectelor sancţiunilor americane, la începutul lunii Iulie va înceta să mai respecte restricţiile privind nivelul de îmbogăţire a uraniului său, precum şi eventuale modificări ale reactorului său de apă grea din Arak.

Cu două săptămîni în urmă, în ultimul raport al inspectorilor AIEA se arată că stocurile de uraniu şi apă grea din Iran au crescut, dar că erau în acel moment în limitele stabilite de acord. ”Aşa cum am subliniat în mod constant, angajamentele luate de Iran în conformitate cu acordul din 2015 reprezintă un pas important pentru verificarea nucleară” şi, prin urmare, este ”esenţial” ca Iranul să continue să le respecte, a subliniat directorul AIEA.

Fostul Președinte al Pakistanului, Asif Ali Zardari, arestat pentru fapte de corupție

Fostul Președinte al Pakistanului, Asif Ali Zardari, a fost arestat Luni pentru fapte de corupție, a informat un oficial pakistanez, citat de Reuters, potrivit mediafax. Nawazish Ali, purtătorul de cuvînt al NAB (agenția federală pakistaneză responsabilă cu lupta împotriva corupției, n.r.), a confirmat informațiile referitoare la arestarea fostului Președinte, însă a refuzat să ofere și alte detalii despre acest caz. Presa din Pakistan notează că Zardari ar fi fost arestat pentru spălare de bani. Fostul Președinte a negat toate acuzațiile de corupție care i-au fost aduse. Partidul Popular Pakistanez, din care Zardari face parte, a anunțat că toate acuzațiile care i se aduc fostului Președinte sunt motivate politic. Asif Ali Zardari a mai fost arestat în trecut, fiind și la acea dată acuzat de fapte de corupție.

Ministrul rus al Energiei: Preţul barilului de petrol ar putea scădea sub 30 de dolari dacă acordul global nu va fi extins

Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat că nu poate exclude scenariul în care preţul barilului de petrol ar putea scădea sub 30 de dolari dacă nu va fi extins acordul privind reducerea producţiei, încheiat între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alte state din afara cartelului, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Există riscuri mari pe piaţă legate de supraproducţie şi Moscova trebuie să monitorizeze mai mult piaţa petrolului pentru a putea lua în Iulie o decizie echilibrată”, a afirmat Novak după întîlnirea cu ministrul saudit al Energiei, Khalid al-Falih. Oficialul saudit a dat asigurări că s-au luat măsuri pentru a preveni un declin semnificativ al preţului ţiţeiului.

De la 1 Ianuarie, pentru a sprijini creşterea preţurilor, OPEC şi alţi producători de ţiţei (alianţa OPEC+) au decis să reducă producţia cu 1,2 milioane bpd, în perioada 1 Ianuarie – 30 Iunie 2019. La reuniunea de la Viena, din 25-26 Iunie, ar urma să se decidă dacă pactul va fi extins. Dar întîlnirea ar putea fi amînată pînă în 3-4 Iulie, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. O altă sursă din OPEC a declarat: „Discutăm o creştere a producţiei, dacă preţul barilului de ţiţei urcă spre 80 de dolari. Totul depinde de nivelul la care se vor situa preţurile în mai şi iunie”. La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna August a crescut Luni cu 0,30 dolari, la 63,59 dolari.

Cei doi candidaţi la Primăria Istanbulului se vor confrunta în prima dezbatere televizată din ultimele aproape două decenii

Primarul destituit al opoziţiei din Istanbul, Ekrem Imamoglu, şi rivalul său din partea Partidului AK (AKP), Binali Yildirim, se vor confrunta într-o dezbatere televizată la 16 Iunie, au declarat oficiali ai celor două formaţiuni, relatează Reuters, care menţionează că este prima dezbatere de acest fel din Turcia din ultimele aproape două decenii, potrivit agerpres.

Imamoglu, din partea Partidului Republican al Poporului (CHP), a obţinut o victorie strînsă asupra lui Yildirim la alegerile locale de la 31 Martie, ceea ce a fost un şoc dureros pentru Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Însă după mai multe săptămîni în care AKP a depus contestaţii, Comisia Electorală din Turcia a anulat votul din cauza unor presupuse nereguli şi a stabilit reluarea scrutinului la 23 Iunie.

Vorbind cu presa după două zile de negocieri, Preşedintele AKP, Mahir Unal, şi vicepreşedintele CHP, Engin Altay, a spus că cei doi candidaţi vor participa la o dezbatere la data de 16 Iunie, la ora locală 21.00, care va fi transmisă pe toate posturile de televiziune. Moderator va fi un jurnalist al postului de opoziţie Fox TV. Dezbaterea televizată, pe care Imamoglu a propus-o înainte de votul de la 31 Martie, va fi prima de acest fel din Turcia la orice nivel politic de la începutul anilor 2000, cînd AKP-ul condus de Erdogan a ajuns la putere. Cele două partide au convenit asupra unor reguli bazate pe ”principiul obiectivităţii”, între care „timp de vorbire egal şi acelaşi număr de întrebări” în timpul dezbaterii, a spus Altay.

Iranul lansează un avertisment SUA: Cei care au lansat războiul economic să nu se aştepte că pot rămîne în siguranţă

Iranul a denunţat războiul economic dus de SUA împotriva sa şi a afirmat că cei care l-au lansat să nu se aştepte că pot rămîne în siguranţă, informează France Presse, potrivit agerpres. ”Să nu se spere că un război economic împotriva poporului iranian continuă, iar cei care susţin acest război sau l-au declanşat vor rămîne în siguranţă”, a declarat ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif într-o întîlnire cu omologul său german Heiko Maas, aflat într-o vizită la Teheran.

”Noile tensiuni în regiune sunt rezultatul războiului economic împotriva Iranului pe care însuşi (Preşedintele american Donald) Trump a spus că l-a început”, a declarat Zarif, făcînd referire la campania de presiune maximă a SUA împotriva Iranului, în special prin intermediul sancţiunilor economice pe care Washingtonul le-a reinstituit şi le-a intensificat din 2018. ”Singura modalitate de a reduce tensiunea în regiune este de a pune capăt acestui război economic”, a adăugat ministrul iranian în cursul unei conferinţe de presă cu Heiko Maas, în finalul unei întîlniri cu uşile închise de aproape o oră.

”Germania şi Uniunea Europeană pot juca un rol important pentru a reduce aceste tensiuni şi noi le sprijinim în acest rol”, a mai spus şeful diplomaţiei iraniene. ”Este război în Siria şi în Yemen, din fericire nu şi aici”, a afirmat la rîndul său ministrul german de Externe. ”Tensiunile de aici, în această regiune, sunt îngrijorătoare şi ne temem că un eveniment izolat ar putea antrena altele, sfîrşind în violenţă, şi noi dorim să împiedicăm o astfel de evoluţie cu orice preţ”, a adăugat el.

ONU: 2.000.000 de sirieni ar putea fugi din calea războiului în Turcia

Pînă la două milioane de sirieni ar putea ajunge în Turcia dacă luptele se intensifică în Nord-Vestul Siriei, în timp ce finanţările pentru ajutor au scăzut la un nivel periculos, relatează Reuters, potrivit agerpres. Armata siriană susţinută de Rusia a lansat un asalt asupra ultimei fortăreţe majore a rebelilor cu atacuri aeriene şi confruntări pe teren care au forţat deja zeci de mii de sirieni să-şi părăsească locuinţele. „Temerea noastră este dacă această situaţie va continua şi dacă numărul de refugiaţi va continua să crească şi conflictul se va intensifica, am putea vedea chiar sute de mii, un milion, două milioane de sirieni îndreptîndu-se spre graniţele cu Turcia”, a declarat coordonatorul umanitar regional al ONU pentru criza din Siria, Panos Moumtzis.

Atacurile de la sfîrşitul lunii Aprilie, axate mai ales asupra unor zone din Sudul provinciei Idlib şi zone adiacente provinciilor Hama şi Latakia, marchează cel mai intens conflict între Preşedintele Bashar al-Assad şi insurgenţi din Vara anului trecut.

Moumtzis a declarat la Geneva că situaţia se deteriorează şi un acord între Rusia şi Siria pentru dezescaladare nu mai este în vigoare. „Vedem o ofensivă care vizează cu adevărat – sau care are impact asupra – spitale şi şcoli din zone cu civili, unde există populaţie şi aşezări urbane, ceea ce într-adevăr nu ar trebui să se întîmple în conformitate cu dreptul umanitar internaţional”, a subliniat oficialul ONU.

Organizaţiile umanitare au fost încurajate să împartă locaţiile cu părţile aflate în conflict pentru a evita să fie lovite. Dar după atacuri aeriene repetate asupra spitalelor, mulţi angajaţi din domeniul umanitar nu au încredere în astfel de cereri, a explicat Moumtzis. „Este o catastrofă, ceea ce s-a întîmplat (…) de dragul umanităţii, trebuie să existe o intervenţie”, a insistat el. „Acum cîteva luni, am cerut să ne asigurăm că acest scenariu de coşmar nu va avea loc. De fapt, se desfăşoară în faţa noastră, în timp ce vorbim”, a adăugat coordonatorul ONU.

ONU a cerut suma de 3,3 miliarde de dolari pentru a acoperi cheltuielile acţiunilor umanitare în Siria în acest an şi, în pofida unor promisiuni generoase, a primit pînă în prezent numai 500 de milioane de dolari, lăsînd ajutorul umanitar la limita supravieţuirii, a menţionat de asemenea Panos Moumtzis.

Rusia îşi mobilizează aviaţia în contextul exerciţiilor NATO din Marea Neagră

Rusia a trimis pe coasta de Nord-Est a Mării Negre avioane de tipul A-50 de avertizare timpurie, control, comandă şi supraveghere a spaţiului aerian pentru a monitoriza situaţia aeriană în contextul exerciţiilor de amploare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiune, a declarat şeful serviciului de presă al Districtului militar Sud, Vadim Astafiev, citat de RIA Novosti, potrivit agerpres. ”Avioane A-50 (Mainstay, în codificarea NATO) au fost dislocate pe unul din aeroporturile militare operative din regiunea Krasnodar. După realimentare, aparatele A-50 au început să îndeplinească sarcini de monitorizare a situaţiei în zona de frontieră a Federaţiei Ruse pe coasta Mării Negre în Crimeea şi Kuban”, a indicat purtătorul de cuvînt citat, fără să precizeze numărul exact de avioane A-50 mobilizate pentru această misiune.

În spaţiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Negre, avioanele A-50 – supranumite ”radare zburătoare” – sunt însoţite de bombardiere Su-27SM3, a afirmat Vadim Astafiev. Potrivit acestuia, avioanele A-50 vor monitoriza situaţia din zona Mării Negre pe fondul unor exerciţii de amploare ale NATO, care au loc pe teritoriul mai multor state riverane Mării Negre, cu scopul de a fi preîntîmpinate posibile incidente în care ar putea fi implicate nave şi avioane civile, ce ar putea ajunge accidental în zona exerciţiilor desfăşurate de Alianţa Nord-Atlantică.

Ruşii resping pretenţiile Kievului asupra apelor din jurul Crimeii

Moscova a respins competenţa Curţii Permanente de Arbitraj (APC) în cadrul unei dispute cu Kievul asupra apelor din jurul coastelor Crimeii, peninsula anexată de Rusia în 2014, relatează AFP, potrivit agerpres. Statele occidentale, care nu au recunoscut niciodată anexarea Crimeii de către Moscova, acuză Rusia că împiedică deliberat accesul la Marea Azov, folosită atît de Moscova, cît şi de Kiev. Această mare este împărţită între cele două ţări prin Strîmtoarea Kerci, care o separă de Marea Neagră.

Ucraina a deschis în Septembrie 2016 o acţiune în Justiţie împotriva Rusiei la APC, cea mai veche curte de arbitraj din lume, cu sediul la Haga. Kievul a cerut APC „să asigure respectarea drepturilor sale maritime ordonînd Federaţiei Ruse să înceteze acţiunile ilicite din perspectivă internaţională în apele respective”.

„Acest Tribunal nu are competenţa de a decide în privinţa reclamaţiilor Ucrainei”, a declarat ambasadorul itinerant şi agent al delegaţiei ruse, Dmitri Lobach, în cadrul unei audieri în faţa Curţii. „Este clar că revendicările Ucrainei vizează suveranitatea Rusiei asupra Crimeii şi a zonelor sale maritime. În ciuda respectului pe care Rusia îl are pentru Curte, aceasta nu poate stabili care stat este suveran asupra Crimeii”, a adăugat el. „Revendicarea suveranităţii Rusiei în Crimeea nu poate fi în niciun caz calificată drept abuzivă”, a adăugat Lobach.

Tot mai mulţi venezueleni cer azil în UE

Numărul de noi solicitanţi de azil în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 15% faţă de intervalul Ianuarie-Aprilie, anul trecut, în parte din cauza crizei din Venezuela, relatează dpa, potrivit agerpres. În primele patru luni ale acestui an, au fost înregistrate în jur de 206.500 de noi cereri de azil, comparativ cu 179.000 anul anterior, potrivit unor noi cifre publicate pe site-ul web al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO). Numărul de solicitanţi de azil din ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză de călătorie în spaţiul Schengen a crescut, printre aceste ţări fiind Venezuela, Columbia, Albania şi Georgia.

Potrivit unui raport al Funke Media Group, numărul de cetăţeni din Venezuela care au solicitat azil pentru prima dată a crescut cu 121% în primele patru luni ale acestui an, ajungînd la 14.257. Numărul sirienilor care au solicitat azil pentru prima dată a scăzut însă cu 8% , ajungînd la 20.392, în timp ce din Afganistan au fost 14.042 de solicitări, cu 36% mai multe decît în perioada similară a anului trecut.