„Casa Albă este un loc de muncă jalnic”, a declarat un personaj important din anturajul lui Trump

Şeful de personal al Casei Albe, John Kelly, a declarat despre această instituţie, unui grup de membri ai Congresului american, că este ‘un loc de muncă jalnic’, în condiţiile în care eforturile sale de a pune capăt luptelor interne şi scurgerilor de informaţii par să fi eşuat, transmite Xinhua, preluînd cotidianul New York Times de Duminică. Remarca lui Kelly este cel mai recent exemplu de informaţii scurse de la Casa Albă care vorbesc despre mediul de lucru negativ din această instituţie sub Preşedinţia lui Donald Trump. ‘Atmosfera de la Casa Albă este una de amorţire şi resemnare’, scrie NYT, notînd că mulţi membri ai personalului se gîndesc să părăsească Administraţia Trump.

John Kelly, un fost general care a fost adus la Casa Albă anul trecut, cu misiunea de a reintroduce ordinea, a înregistrat un succes temporar înainte ca influenţa sa asupra lui Trump să scadă şi autoritatea asupra subordonaţilor să se deterioreze. Presa americană a relatat anul trecut că John Kelly a avut o ieşire nervoasă şi a ameninţat cu demisia, dar a fost calmat de aliaţii săi din Administraţie, printre care secretarul pentru securitate internă, Kirstjen Nielsen. După ce a pierdut sprijinul lui Trump, lui Kelly i-a fost tot mai dificil să disciplineze staff-ul Casei Albe. Potrivit New York Times, unii membri ai personalului îl numesc pe adjunctul lui Kelly, Zachary Fuentes, care i-a preluat o parte din responsabilităţi, ‘preşedinte adjunct’.

Sub Administraţia Trump, Casa Albă a cunoscut o mare fluctuaţie de personal. Printre responsabili de rang înalt care au demisionat ori au fost concediaţi de Preşedinte se numără consilierii pentru securitate naţională Michael Flynn şi H. R. McMaster, şeful de personal Reince Priebus, secretarul de presă Sean Spicer, directorii de comunicare Mike Dubke, Anthony Scaramucci şi Hope Hicks.

Angela Merkel accelerează deportarea solicitanţilor de azil refuzaţi

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a cerut Duminică deportarea mai rapidă a solicitanţilor de azil cărora li se resping cererile, informează DPA, care preia televiziunea ARD. Declaraţia ei a fost făcută în contextul unui caz particular, care a provocat proteste în întreaga ţară: un solicitant de azil în vîrstă de 20 de ani, din Kurdistanul irakian, a fost returnat Sîmbătă în Germania, de unde fugise după ce ucisese prin strangulare o fată în vîrstă de 14 ani. Poliţia din regiunea sa de origine a comunicat că el şi-a recunoscut fapta înainte de a fi extrădat. Cerea de azil a suspectului fusese respinsă de autorităţile germane în 2016, dar – beneficiind de asistenţă juridică – el a reuşit să evite deportarea. „Acest caz arată cît este de important ca persoanele care nu au permis de şedere să primească rapid procedurile instanţelor administrative şi să poată fi trimise rapid acasă”, a spus Merkel. Şi ministrul de Interne, Horst Seehofer, a apreciat, în comentarii publicate Duminică de ziarul Bild, că „politica de azil în Germania trebuie refăcută fundamental. Încă nu avem un manual corespunzător pentru viitor”. Potrivit presei, el urmează să prezinte Marţi un plan cu 63 de puncte pentru rezolvarea problemei; printre alte măsuri propuse, migranţii fără documente ar urma să fie respinşi la frontieră, iar regulile pentru deportare să fie înăsprite. 

Japonia este împotriva unui proiect submarin al Rusiei în insulele Kurile

Japonia a protestat vehement, Luni, împotriva proiectului Rusiei de a trage cabluri de fibră optică între insula rusă Sahalin şi insulele disputate între cele două ţări, informează AFP. „Este extrem de deplorabil ca un asemenea proiect să fie întreprins în cadrul unei ocupaţii ruse care nu are o bază legală”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvînt al Guvernului, Yoshihide Suga. Cotidianul nipon Sankei Shimbun a informat că Rusia prevede să instaleze cabluri între Sahalin şi patru insule. Anexate de Uniunea Sovietică la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Kurilele de Sud (denumite „Teritoriile din Nord” de Japonia) fac oficial parte din regiunea rusă Sahalin, însă sunt revendicate de Japonia. Această dispută împiedică de 70 de ani semnarea unui tratat de pace între cele două ţări.

Sankei preciza că Moscova a prevenit Tokyo în legătură cu acest proiect, care ar urma să fie realizat de societatea chineză Huawei Technologies. „Am protestat pe cale diplomatică pe lîngă Rusia şi China”, a declarat Suga, adăugînd că Japonia „va negocia răbdător cu Rusia”. Disputa nu a fost încă rezolvată, în pofida unei intensificări a contactelor între Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul nipon, Shinzo Abe, în timpul cărora a fost emisă ideea unei folosiri economice în comun a acestor mici insule. Controlul asupra acestor insule le asigură navelor de război şi submarinelor Flotei Ruse din Pacific un acces permanent la Oceanul Pacific, datorită unei strîmtori ale cărei ape nu îngheaţă în timpul Iernii.

Merkel se opune propunerilor lui Macron privind zona euro

Cancelarul german Angela Merkel a declarat Duminică, la postul de televiziune ARD, că se opune uneia dintre ideile majore de reformare a zonei euro lansate de Preşedintele francez Emmanuel Macron, care prevede dotarea acesteia cu un important buget de investiţii, transmite AFP, potrivit agerpres. ‘Nu spun că nu se va obţine nimic din ceea ce vrea’, a afirmat Angela Merkel la televiziunea germană, menţionînd că Preşedintele francez a făcut propuneri ‘despre care ştie de multă vreme că nu sunt cele bune, în opinia mea’. Cancelarul german a insistat în special asupra ideii lui Macron ‘de a se investi 1 sau 2% din PIB din zona euro’, ceea ce înseamnă sute de miliarde de euro. Într-un interviu acordat săptămîna trecută, Merkel a fost de acord cu un buget ‘limitat’ la cîteva zeci de miliarde, în contextul în care Germania se teme în primul rînd de o mutualizare a datoriilor statelor din zona euro.

Parisul şi Berlinul încearcă să finalizeze, la Consiliul de Miniştri franco-german din 19 Iunie, propuneri comune de reformare a zonei euro, înaintea summitului european programat zece zile mai tîrziu. Ele rămîn ‘determinate’ să găsească rapid un compromis privind reforma zonei euro, a declarat Duminică pentru AFP o sursă guvernamentală franceză, după o întrevedere maraton a miniştrilor lor de Finanţe, desfăşurată la Paris. Referindu-se la un alt mare dosar de reforme în perspectiva summitului UE, cancelarul german a subliniat din nou necesitatea unei politici de azil comune şi a împărţirii poverii imigranţilor, avînd în vedere învăţămintele crizei din 2015, o poziţie respinsă de unele state, mai ales de cele central-europene. Cancelarul a subliniat că reformele respective sunt esenţiale, ‘chiar dacă aceasta nu le convine unora dintre cei care au o frontieră externă a UE’. ‘Îmi voi folosi toate forţele în această direcţie, pentru că, altfel, Europa este ameninţată’, a adăugat şefa Guvernului german.

Trump se dezlănţuie împotriva aliaţilor din NATO

Într-o serie de mesaje în reţeaua Twitter, Preşedintele american Donald Trump a acuzat Luni partenerii occidentali ai Statelor Unite de practici comerciale incorecte, transmite Reuters. În urma eşecului summitului G7 din Canada, Trump a tras concluzia: „Comerţul corect trebuie numit acum comerţ prostesc, dacă nu este reciproc”. Într-un alt text scurt, el a susţinut: „Nu e corect faţă de poporul american! Deficit comercial de 800 de miliarde de dolari”. „De ce ar trebui ca eu, ca Preşedinte al Statelor Unite, să permit ţărilor să realizeze excedente comerciale masive, aşa cum au făcut timp de decenii, în timp ce fermierii, muncitorii şi contribuabilii noştri trebuie să plătească un preţ atît de mare şi de inechitabil?”, a întrebat liderul de la Casa Albă.

În continuare, Trump s-a referit la aliaţii Statelor Unite în cadrul NATO: „SUA plătesc aproape întregul cost al NATO – protejînd multe din aceleaşi ţări care ne jecmănesc în comerţ (plătesc doar o fracţiune din cost şi rîd)”. „Uniunea Europeană a avut un surplus de 151 de miliarde de dolari – ar trebui să plătească mai mult pentru armate!”. „Germania plăteşte (lent) 1% din PIB către NATO, în timp ce noi plătim 4% dintr-un PIB mult mai mare. Crede cineva că asta are sens?”. „Protejăm Europa (ceea ce e bine) cu pierderi financiare uriaşe, iar apoi suntem călcaţi în picioare la comerţ. Vine schimbarea!” a insistat el. Preşedintele american şi-a reluat şi atacurile la adresa premierului canadian Justin Trudeau, gazda reuniunii la vîrf a statelor dezvoltate, care s-a încheiat Vineri în Quebec. „Justin se preface jignit cînd i se atrage atenţia!”. Cu o zi înainte, Trump îl caracterizase pe prim-ministrul Canadei ca „foarte necinstit şi slab”.

La rîndul lor, conducătorii guvernelor din G7, printre care Trudeau şi cancelarul german Angela Merkel, au criticat decizia SUA de a-şi retrage sprijinul pentru o declaraţie comună a ţărilor din grup, convenită înainte ca Trump să plece spre Singapore, unde se va întîlni Marţi cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a fost invitat la summitul G7, s-a pronunţat şi el împotriva poziţiei americane: „Cel mai mult mă îngrijorează să văd că ordinea mondială, bazată pe reguli comune, este sfidată nu de suspecţii obişnuiţi, ci, în mod surprinzător, de principalul său arhitect şi garant: SUA”, a citat AFP din declaraţia sa făcută Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă în Canada. 

Iranul va construi sisteme nucleare de propulsie

Iranul a făcut pregătiri pentru construcţia de sisteme nucleare de propulsie, a anunţat Duminică Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei Iraniene pentru Energia Atomică. „Este un proiect uriaş a cărui încheiere va dura ceva timp”, a declarat el agenţiei de presă Tasnim, preluate de Xinhua, potrivit agerpres. „Am început lucrul la pregătirile pentru proiect şi urmărim serios să îl ducem la bun sfîrşit”, a insistat Salehi, care a precizat că sunt angrenaţi mulţi experţi din cadrul organizaţiei pe care o conduce, precum şi o companie. Xinhua menţionează că sistemele nucleare de propulsie sunt utilizate în transportul maritim. 

Austria: Reprezentanții musulmanilor denunță drept ‘calcul politic’ decizia Guvernului de a închide şapte moschei

Principala federaţie musulmană din Austria, IGGÖ, s-a declarat ‘indignată’ Duminică în prima sa reacţie la anunţul făcut de Guvern privind închiderea a şapte moschei şi la ameninţarea cu expulzarea a zeci de imami în numele luptei împotriva „islamului politic”, informează AFP, potrivit agerpres. IGGÖ reproşează coaliţiei de dreapta/extrema-dreaptă condusă de cancelarul Sebastian Kurz că „vrea să discrediteze comunitatea religioasă prin calcul politic”, a precizat preşedintele său, Ibrahim Olgun, într-un comunicat. Olgun consideră că aceste anunţuri nu sunt „potrivite pentru a controla islamul politic, ci conduc în final la o slăbire a structurilor comunităţii musulmane în Austria”. El spune că Guvernul nu a furnizat o „justificare obiectivă” la ordinul de închidere pronunţat împotriva a şapte lăcaşuri de cult, printre care patru din Viena.

Olgun reproşează Guvernului că nu a informat federaţia de aceste măsuri şi că a convocat o conferinţă de presă în ultimul moment, în ultima Vineri a Ramadanului, deşi oficialii austrieci au susţinut că vor să colaboreze cu IGGÖ. „Soluţiile trebuie elaborate cu toţii în jurul mesei, şi nu unilateral şi pe la spatele minorităţii musulmane”, a cerut IGGÖ. Federaţia va derula propriile verificări asupra lăcaşurilor de cult şi persoanelor în cauză şi va cere întîlniri cu oficialii Ministerului Cultelor. Guvernul austriac a anunţat Vineri că a dispus închiderea a şapte lăcaşuri de cult musulmane, care în opinia sa încalcă legea privind islamul din 2015, ce impune „o atitudine pozitivă faţă de stat şi societate” din partea responsabililor moscheilor. Reprezentanţi ai acestor locuri de rugăciune sunt acuzaţi că au făcut afirmaţii prin care predicau un islam radical.

Autorităţile austriece vor să pună sub semnul întrebării autorizaţiile de şedere pentru imami ataşaţi Uniunii Islamice Turce din Austria (ATIB), cea mai puternică asociaţie religioase turcă din ţară, legată de departamentul afacerilor religioase din Turcia (Diyanet).

Trump, acuzat că „a distrus” o mare pare a încrederii între SUA şi Europa printr-o postare pe Twitter

Preşedintele american Donald Trump „a distrus” o mare pare a încrederii între SUA şi Europa prin retragerea a posteriori, printr-o postare pe Twitter, a sprijinului său pentru acordul final al Summitului G7 din Canada, a afirmat Duminică ministrul german de Externe Heiko Maas, relatează AFP. „Puteţi distruge foarte rapid o bună parte a încrederii cu o postare pe Twitter. Asta face cu atît mai important pentru Europa să rămînă unită şi să-şi apere interesele într-un mod şi mai ofensiv”, a scris Maas pe Twittter. „Europa unită este răspunsul la ‘America în primul rînd'”, a adăugat el. În două posturi pe Twitter publicate cînd toţi liderii părăsiseră deja summitul de la La Malbaie (Canada), Preşedintele american s-a desolidarizat, spre surpriza generală, de comunicatul final negociat intens de către statele membre ale G7 (SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia). El şi-a justificat atitudinea invocînd „declaraţii false” ale premierului canadian Justin Trudeau în timpul conferinţei sale de presă finale, unde a considerat „insultătoare” noile taxe vamale aplicate unor produse importate din ţări aliate ale SUA.

Seul: Summitul Trump-Kim va marca începutul unui proces mai lung

Apropiatul summit între Preşedintele american, Donald Trump, şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un doar va marca începutul unui „lung proces”, a declarat Luni Preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae In, potrivit mass-media Sud-coreene citate de dpa, potrivit agerpres. „Relaţia ostilă adînc înrădăcinată şi problema programului nuclear Nord-coreean nu pot fi rezolvate printr-o singură acţiune, în (doar) o întrevedere dintre lideri”, a declarat Moon în timpul întîlnirii sale săptămînale cu principalii săi adjuncţi, informează agenţia de presă Yonhap. Chiar şi după ce va începe dialogul între cei doi lideri, vom avea nevoie de un proces lung care ar putea dura un an, doi ani şi chiar mai mult pentru a rezolva complet problemele, a adăugat Moon. Liderul Sud-coreean şi-a mai exprimat optimismul, afirmînd că are „aşteptări, dar şi speranţe că summitul va fi un succes”. Summitul istoric, care va aduce pentru prima faţă în faţă un Preşedinte american şi un lider Nord-coreean, va viza un acord privitor la denuclearizarea Coreei de Nord în schimbul relaxării sancţiunilor diplomatice şi economice asupra Phenianului.

Summitul Trump-Kim va costa Singapore în jur de 15 milioane dolari

Summitul dintre Preşedintele SUA şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un va costa Singapore în jur de 20 de milioane de dolari singaporezi (15 milioane dolari americani), a anunţat prim-ministrul Lee Hsien Loong, adăugînd că „este un cost pe care suntem dispuşi să îl plătim”, a informat Duminică dpa, potrivit agerpres. Potrivit ziarului Straits Times din Singapore, Lee a spus că costurile legate de securitate reprezintă aproape jumătate din totalul cheltuielilor estimate de Guvernul din Singapore, pe care şi le asumă în întregime. „Aceasta este contribuţia noastră la un efort internaţional care este în interesul nostru profund”, a declarat Lee.

Lee a răspuns la întrebări puse de reporteri Duminică la Centrul Internaţional Media, unde se estimează că 2.000 de membri ai presei internaţionale vor transmite în timpul summitului. Singapore a efectuat pregătiri intense pentru a saluta sosirea lui Kim şi Donald Trump înaintea summitului de Marţi. Potrivit Straits Times, Lee a subliniat importanţa ca întîlnirea să aibă loc conform planurilor, notînd că ea ar putea stabili evoluţiile în Peninsula Coreea pe o nouă traiectorie într-un mod ce ar „favoriza securitatea şi stabilitatea regiunii”. „Ne face publicitate”, a spus Lee. „Faptul ca am fost aleşi ca sit al întîlnirii – nu noi am cerut-o – spune ceva despre relaţiile dintre Singapore cu Statele Unite şi Coreea de Nord”, a subliniat el.