Rusia acuză BBC de terorism. O investigație este deja în curs de desfășurare

Organul de reglementare a comunicaţiilor din Rusia a anunţat Joi că BBC a difuzat un material care propagă ideile unei grupări teroriste şi că investighează pentru a afla dacă postul britanic a încălcat legea, scrie agenția Reuters, citată de News.ro.

Rusia a comunicat luna trecută că a lansat o investigaţie privind BBC ca răspuns la presiunile puse de Londra pentru operaţiunile postului finanţat de Kremlin, RT, în Marea Britanie. Cele două posturi au fost implicate în tensiunile dintre Moscova şi Londra, care au început anul trecut după otrăvirea fostului spion rus Sergei Skripal şi a fiicei sale Yulia în oraşul englez Salisbury. Marea Britanie susţine că serviciile secrete ruse sunt responsabile, lucru negat de Rusia.

„Au loc verificări pentru a aflat dacă site-urile BBC (...) respectă legea din Rusia. Pînă acum au fost descoperite materiale care transmit principiile ideologice ale unei grupări teroriste (citate ale teroristului al-Baghdadi)”, a informat Rusia.

Abu Bakr al-Baghdadi este liderul ISIS, grupare interzisă în Rusia.

„Este în desfăşurare o investigaţie pentru a afla dacă aceste materiale respectă legislaţia din Rusia”, se arată în comunicat.

Cînd a fost anunţată iniţial investigaţia rusă luna trecută, BBC a informat că respectă în totalitate legea.

Canada vrea să primească peste un milion de imigranți

Numărul rezidenților permanenți din Canada va crește cu peste un milion în următorii trei ani, potrivit planurilor anunțate de Parlamentul acestei țări, informează CNN.

Practic, numărul rezidenților permanenți va crește cu 1% din populație totală în fiecare an. Canada a acordat statut de rezident permanent unui număr de 286.000 de persoane în 2017, iar anul acesta se va ajunge la 350.000. Pentru 2020, este avansată cifra de 360.000 de persoane, iar pentru 2021 – 370.000.

„Grație, în mare parte, nou-veniților pe care i-am primit de-a lungul istoriei, Canada a ajuns țara puternică și dinamică de care toți ne bucurăm acum”, a declarat Ahmed Hussen, ministrul pentru Imigrație, refugiați și cetățenie, el însuși imigrant somalez.

Noii rezidenți permanenți ar putea rezolva o parte dintre problemele pe care Canada le are din cauza îmbătrînirii populației și a scăderii ratei natalității.

Anul trecut, Canada a pus capăt loteriei pentru părinții sau bunicii străini care vor să li se alăture copiilor stabiliţi în această ţară. Autorităţile au decis să revină la politica anterioară - „primul venit, primul servit”.

Sistemul fusese modificat în 2017. Guvernul Trudeau a spus atunci să scopul era să facă selecţia mai rapidă şi mai transparentă, însă imigranţii au considerat metoda drept „lipsită de inimă”.

Român condamnat la închisoare pe viață în Marea Britanie, după ce și-a ucis în mod barbar iubita însărcinată

Ioan Cîmpeanu, un român în vîrstă de 44 care trăiește în Marea Britanie, a fost condamnat la închisoare pe viață, după ce anul trecut, în luna Iunie, și-a ucis iubita însărcinată, scrie Huffington Post.

Bărbatul a atacat-o pe Andra Hiltanu cu o pereche de foarfece, pe care i le-a înfipt în gît. A plecat apoi să „o viziteze pe Regină” sau cel puțin asta le-a spus anchetatorilor.

Două ore a așteptat Cîmpeanu pînă cînd să cheme Poliția. Între timp, s-a plimbat cu mașina prin centrul Londrei, pe lîngă Palatul Buckingham, înainte să se întoarcă în apartamentul său din Vestul orașului și să sune la Poliție.

Andra Hiltanu a fost înjunghiată de 40 de ori. La proces, procurorii au arătat că femeia ar fi putut supraviețui atacului și că ar fi agonizat mai bine de 20 de minute înainte să moară.

Cîmpeanu a fost găsit vinovat pentru uciderea iubitei sale, însărcinate în șapte luni. El a fost condamnat la închisoare pe viață și va petrece obligatoriu 26 de ani în spatele gratiilor, înainte să poată cere eliberarea condiționată.

Merkel vorbește în Grecia despre crimele naziste comise în această țară

Germania îşi „asumă complet responsabilitatea crimelor” comise de nazişti în Grecia, a declarat Vineri cancelarul Angela Merkel, în cadrul primei sale vizite la Atena din 2014, transmit AFP, dpa şi Reuters, potrivit agerpres.

Revendicarea de reparaţii financiare din partea Germaniei, în compensaţie pentru crimele comise în timpul ocupaţiei naziste (1941-1944) şi „împrumutul” forţat contractat în 1942, constituie o veche dezbatere în Grecia, reaprinsă de criza datoriei din ultimii ani. Un raport realizat de experţi greci a evaluat mai demult această sumă la 162 miliarde de euro.

Angela Merkel a încercat Vineri să relaxeze climatul dintre cele două ţări după tensiunile din perioada de vîrf a crizei greceşti (2010-2014), Germania fiind asociată, în viziunea grecilor, politicilor de strictă austeritate impuse ţării lor pentru a evita riscul de intrare în incapacitate de plată şi o implozie a zonei euro.

„Ne asumăm complet responsabilitatea crimelor comise de naţional-socialişti în Grecia”. (…) Sprijinul Berlinului faţă de Grecia este „în beneficiul ambelor ţări”, a subliniat Merkel, potrivit traducerii în greacă transmisă în direct la televiziunea publică ERT.

Ulterior, după o scurtă întrevedere cu cancelarul german, Preşedintele grec Prokopis Pavlopoulos a declarat că ţara sa are motive legale de a încerca recuperarea în Justiţie a sumelor pe care consideră că le datorează Germania. „Noi, grecii, considerăm că aceste revendicări sunt încă active legal şi pot fi reglementate pe calea Justiţiei, în forul european competent”, a spus Preşedintele grec.

Oficial, pentru Berlin, subiectul reparaţiilor şi despăgubirilor de război a fost reglat definitiv prin tratate internaţionale, dar unii responsabili sunt mai puţini categorici în acest sens, notează AFP.

În 2014, fostul Preşedinte german Joachim Gauck a cerut public „iertare în numele Germaniei” familiilor victimelor unui masacru comis de Armata germană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în munţii din nordul Greciei.

Joi seara, în cadrul unei întrevederi cu premierul grec Alexis Tsipras, Angela Merkel a lăudat sacrificiile făcute de greci în timpul crizei datoriilor şi curajul de care a dat dovadă guvernul grec în disputa cu Skopje legată de numele Macedonia.

Cancelarul german mai avea prevăzută pentru vineri, înainte de a pleca de la Atena, la începutul după-amiezii, o întrevedere cu liderul opoziţiei de dreapta, Kyriakos Mitsotakis.

Polițiștii spanioli au destructurat o rețea de traficanți de droguri. Mai mulți români și moldoveni au fost arestați

Garda Civilă spaniolă a anunţat vineri confiscarea unei cantităţi record de 2.700 de kilograme de marijuana de contrabandă, într-o operaţiune ce a dus la arestarea a 25 de persoane în diverse zone din ţară, transmite EFE, potrivit agerpres.

Operaţiunea s-a concentrat pe regiunea Catalonia (Nord-Est), agenţii reuşind în cadrul acţiunii destructurarea a două plantaţii de marijuana în două localităţi din zonă.

De asemenea, au fost interceptate camioane care transportau droguri ascunse în obiecte sportive şi decorative, baloţi de lucernă, containere de vin şi bere sau droguri în transporturi de legume cu destinaţia Regatul Unit şi Olanda, a precizat Garda Civilă, într-un comunicat.

Principalii lideri ai organizaţiei erau britanici şi olandezi, iar ceilalţi membri sunt originari din Spania, Brazilia, România, Republica Moldova şi Lituania.

Gruparea utiliza o reţea de companii fictive pentru a da aparenţă legală activităţilor şi se estimează că ar fi putut obţine cîştiguri de aproximativ 30 de milioane de euro.

Investigaţia a început în luna Aprilie a anului trecut după capturarea a 400 kg de marijuana şi a 20 kg de haşiş ascunse într-un camion cu legume care încerca să iasă din Spania cu destinaţia Olanda.

A fost descoperită atunci existenţa unei grupări axate pe cultivarea, prepararea şi distribuţia marijuanei şi haşişului, cu mai multe celule active, a cărei activitate era localizată în diverse puncte din Catalonia şi Ţara Bascilor (nord).

Agenţii au realizat 17 percheziţii la domicilii şi depozite industriale în cadrul cărora au confiscat 160.000 de euro în numerar, dintre care 75.000 îngropaţi în podeaua unui garaj de către un lider al grupării, dar şi articole legate de prepararea drogului în vederea vînzării şi o armă de foc.

Turcia continuă epurarea din rîndul cadrelor militare

Autorităţile turce au ordonat arestarea a peste 100 de militari şi foști studenţi la Academia Militară pentru presupuse legături cu reţeaua condusă de imamul Fethullah Gulen, despre care Ankara susţine că a organizat tentativa de lovitură de stat din Iulie 2016, au informat procurori şi mass-media oficială, transmite Vineri Reuters, potrivit agerpres.

Procuratura din Istanbul a anunţat că a ordonat arestarea a 50 de suspecţi – şase dintre ei ofiţeri şi restul studenţi la Academia Militară exmatriculaţi după puci – în cadrul unei investigaţii privind implicarea cadrelor militare în reţeaua Gulen.

Operaţiunea Poliţiei, desfăşurată în 16 provincii, s-a axat pe apeluri efectuate de pe linii telefonice fixe, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Procurorii din provincia sudică Adana au ordonat arestarea altor 52 de militari, 42 dintre ei activi, într-o operaţiune desfăşurată în 20 de provincii din Turcia, informează agenţia de ştiri Anadolu.

Colonei, maiori, locotenenţi şi alţi ofiţeri sunt vizaţi în legătură cu apeluri telefonice către persoane suspectate de legături cu reţeaua Gulen. Mulţi suspecţi au fost deja reţinuţi, a precizat sursa.

Cel puţin 77.000 de persoane se află în arest preventiv în Turcia, iar aproximativ 150.000 de funcţionari publici, militari şi profesori au fost destituiţi sau suspendaţi din funcţii în represaliile care au urmat tentativei de lovitură de stat din Vara lui 2016.

Organizaţiile pentru drepturile omului şi aliaţii occidentali ai Turciei au criticat Ankara pentru amploarea şi intensitatea acestor represalii, afirmînd că Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a folosit puterea pentru a reduce la tăcere opoziţia. 

Un parlamentar republican din SUA se miră: ‘De cînd este jignitor termenul suprematist alb?’

Un parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA, cunoscut pentru poziţiile sale anti-imigraţie foarte dure, şi-a exprimat uimirea în legătură cu faptul că termenul „suprematist alb” este perceput drept jignitor, înainte de a reveni asupra declaraţiilor sale, care au suscitat critici,informează Vineri AFP, potrivit agerpres.

„Naţionalist alb, suprematist alb, civilizaţie occidentală. De cînd acestea au devenit jignitoare?”, a întrebat Steve King, ales de nouă ori la rînd în Congresul american, ultima dată în Noiembrie 2018. „De ce am stat în bancă la şcoală unde am fost învăţat valoarea istoriei şi a civilizaţiei noastre?”, a continuat congresmanul de Iowa într-un interviu pentru New York Times.

Adept al unei retorici încă şi mai lipsite de complexe decît a lui Donald Trump asupra oricărui subiect ce priveşte imigraţia şi minorităţile, susţinător înfocat al construirii unui zid la frontiera între SUA şi Mexic, Steve King este cunoscut pentru declaraţiile sale polemice. El a afirmat între altele că aproape toţi copiii de migranţi sunt traficanţi de droguri şi a propus, de asemenea, ca migranţii să fie selecţionaţi ca nişte cîini de curse.

La cîteva ore după publicarea articolului şi după un nou val de critici, King a ţinut să-şi precizeze poziţia într-o declaraţie postată pe contul său de Twitter. „Vreau să fiu clar asupra unui punct: resping aceste etichete şi ideologia malefică ce le defineşte”, a notat el cu privire la „naţionaliştii albi” şi „suprematiştii albi”. „De asemenea, eu condamn orice persoană care susţine această ideologie malefică şi fanatică, ce s-a tradus, în versiunea sa cea mai extremă, prin uciderea sistematică a şase milioane de evrei nevinovaţi”.

Cu toate acestea, el s-a definit drept „naţionalist”, precizînd că „problema nu o constituie originea etnică”.