Un om al străzii a găsit pe stradă o pungă cu 17.000 de dolari. Ce a făcut cu banii

Ce faci dacă găseşti chiar în prag de Crăciun o pungă cu 17.000 de dolari? Consideri banii un cadou venit din Cer sau îi predai Poliţiei?

Un om fără adăpost din Washington a ales a doua variantă - cea corectă - deşi mică avere l-ar fi ajutat să înceapă o viaţă nouă. Kevin aştepta să se deschidă cantina socială, unde mănîncă adesea, iar în faţa uşii a zărit o pungă care i-a stîrnit interesul. A luat-o şi, spre marea lui uimire, a descoperit că este plină cu bancnote. În total, 17.000 de dolari.

Anita Miller, managerul cantinei sociale: “S-a aplecat, a luat punga, s-a uitat în ea şi şi-a dat seama imediat că e vorba de o groază de bani. A aşteptat ca angajata noastră să sosească la şapte şi jumătate dimineaţa. I-a dat punga spunîndu-i că cineva a lăsat-o acolo pentru noi.”

Angajaţii au predat banii Poliţiei. Cum în 90 de zile nu i-a revendicat nimeni, cantina socială a primit acceptul să-i păstreze. Şi îi va folosi ca să extindă bucătăria şi sala de mese - pentru a putea hrăni mai mulţi nevoiaşi.

Anita Miller, managera cantinei sociale: “A fost o decizie dificilă pentru el, întrucît banii i-ar fi prins tare bine. El ştie că nu e bine să iei lucrul altcuiva, asta înseamnă să furi şi el nu face aşa ceva.”

Situația riscantă în care s-a aflat o femeie după ce a descoperit că a fost jefuită

O femeie în vîrstă a fost lovită cu mașina și era cît pe ce să fie călcată, în parcarea unui Fast Food din Florida. Totul după ce a vrut să-i ceară socoteală unui individ care îi furase portofelul, cu mai puțin de un minut înainte. În imaginile de la camerele de supraveghere se vede un bărbat care iese în grabă din local și se urcă în mașina parcată chiar în față. Imediat îl urmează o femeie care deschide portiera din dreptul șoferului. Cel de la volan pornește, însă, în marșarier, iar ușa deschisă o trîntește la pămînt pe curajoasa, dar imprudenta doamnă păgubită. Foarte puțin a lipsit chiar să treacă cu roata din față peste ea. Poliția spune că suspectul a fost reținut ulterior, dar şi că victima a scăpat doar cu o sperietură și cîteva contuzii.

Rusia a urcat pe poziţia a doua în clasamentul ţărilor producătoare de arme

Rusia a urcat în 2017 pe poziţia a doua în clasamentul ţărilor producătoare de arme, după Statele Unite ale Americii, ocupînd astfel locul ocupat mult timp de Marea Britanie. Asta arată raportul Institutului de cercetări privind pacea internaţională de la Stockholm (SIPRI), făcut public Luni şi citat de agenţiile internaţionale de presă, relatează Agerpres.

Industria de armament rusă a reprezentat în 2017 9,5% din vînzările primilor 100 cei mai mari producători mondiali, cu o cifră de afaceri de 37,7 miliarde de dolari (33 miliarde de euro), adică o creştere de 8,5% faţă de 2016, se arată în raport. ″Întreprinderile ruse înregistrează din 2011 o creştere semnificativă a vînzărilor de arme”, a precizat într-un comunicat cercetătorul Siemon Wezeman, potrivit căruia acest avans a mers în paralel cu creşterea cheltuielilor Rusiei în ce priveşte achiziţiile de arme pentru modernizarea forţelor sale armate.

Locul al doilea în acest clasament era ocupat din 2002 de Marea Britanie, care a trecut acum pe poziţia a treia, cu 9% din producţia mondială. Franţa a rămas pe locul al patrulea, cu 5,3%. În ce priveşte liderul clasamentului, SUA, producătorii americani au reprezentat în 2017 57% din vînzări, cu 42 de companii în top 100 şi o cifră de afaceri cumulată de 226,6 miliarde de dolari. “Companiile americane beneficiază direct de cererea constantă de arme din partea Ministerului american al Apărării”, a explicat Aude Fleurant, directoarea programului de cercetări privind armamentul şi cheltuielile militare.

La distanţă de primul producător mondial, care este Lockheed Martin din SUA, cu o cifră de afaceri de 44,9 miliarde de dolari, compania rusă Almaz-Antey, prima firmă rusă din clasament, se află abia pe locul 10, cu o cifră de afaceri de 8,6 miliarde de dolari, în creştere cu 17% faţă de 2016. Este însă prima dată cînd o companie din Rusia ajunge între primele 10. Alte nouă grupuri de armament ruse figurează în clasamentul primilor 100 de producători de pe glob. Raportul mai notează că vînzările întreprinderilor turce au crescut cu 24% în 2017, ceea ce “reflectă ambiţiile Ankarei de a-şi dezvolta propria industrie de armament pentru a răspunde cererii crescînde de arme şi pentru a scădea dependenţa ţării de furnizori externi”. De menţionat că studiul nu ia în calcul cazul Chinei, pentru care nu există date disponibile, după cum precizează SIPRI.

Cel mai mare ucigaș în serie din Rusia. Capcana prin care a ucis 78 de persoane

Un fost poliţist rus, care fusese deja condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a 22 de femei, a fost declarat vinovat, Luni, de alte 56 de crime.  Curtea regională din Irkuţk, în Siberia, l-a declarat pe Mihail Popkov vinovat de uciderea a 56 de femei în perioada 1992-2007, a anunţat biroul procurorului într-un comunicat citat de agenţia Interfax, relatează Agerpres. Cu 78 de crime în total, Mihail Popkov “bate cu mult recordul” altor doi cei mai cunoscuţi ucigaşi în serie din Rusia.

Mihail Popkov avea “o nevoie patologică de a ucide oameni”, se spune în text. De asemenea, el a fost declarat vinovat de violarea a zece dintre victimele sale. El a fost condamnat la o a doua pedeapsă de închisoare pe viaţă. Popkov fusese condamnat prima dată în 2015, pentru uciderea şi violarea a 22 de femei. Apoi, el a mărturisit 59 de crime suplimentare, însă Poliţia nu a putut demonstra adevărul spuselor sale decît în trei dintre acestea.

El îşi ucidea victimele după ce le invita să facă un tur noaptea, uneori într-o maşină a Poliţiei, în afara orelor sale de lucru, lîngă oraşul Angarsk. În calitate de poliţist, Mihail Popkov participase chiar la anchete asupra unora dintre crimele lui, pentru a deturna suspiciunile, au dezvăluit colegii săi. În final, el a fost arestat în 2012 la Vladivostok, Extremul Orient rus, fiind identificat după o anchetă la scară mare, ce a presupus inclusiv analize ADN din partea locuitorilor ale căror maşini corespundeau urmelor de pneuri lăsate la locurile crimei.

Printre alţi ucigaşi în serie ruşi, Andrei Cikatilo a fost executat în 1994 pentru uciderea a 53 de adolescenţi şi copii în perioada sovietică. În 2007, un alt ucigaş în serie, Aleksandr Piciuşkin, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a 48 de persoane la Moscova.

Profesoară de chimie, arestată după ce a tăiat în clasă părul elevilor, în timp ce urla imnul Americii

O profesoară de chimie din California a fost dată afară și este cercetată pentru mai multe capete de acuzare, după ce un clip în care femeia tundea cu forța un elev, în timp ce cînta imnul Americii, a devenit viral pe rețelele de socializare, scrie CNN. Margaret Gieszinger, în vîrstă de 52 de ani, fostă profesoară la University Preparatory High School din Visalia, este pusă sub șase capete de acuzare, printre care privarea de libertate, cruzime împotriva copiilor, vătămare corporală și agresiune. Profesoara riscă acum pînă la trei ani și jumătate de închisoare, dacă va fi găsită vinovată pentru toate acuzațiile.

Clipul filmat în sala de clasă a fost postat inițial pe rețeaua Reddit. În imagini, profesoara cheamă un elev în fața clasei, îl obligă să se așeze pe un scaun, apoi începe să îi taie părul, în timp ce cîntă o versiune greșită a imnului Americii. După ce îl tunde cu forța pe copil, profesoara cere să vină în față un alt elev, amenințînd că dacă nimeni nu se oferă, va alege ea pe cineva. Ea se plimbă apoi cîntînd prin clasă, cu foarfecele în mînă, și încearcă să taie părul unei eleve, însă aceasta ripostează și îi spune să înceteze, apoi fuge din sala de clasă, împreună cu colegii săi.

„Nu îi venea să creadă că se întîmplă așa ceva. Nu a știut ce să facă, efectiv. Era complet îngrozit”, a declarat avocatul primului elev tuns cu forța de profesoară. Un elev a povestit presei că profesoara de chimie a venit la prima oră cu foarfecele și i-a anunțat pe copii că este ziua de tunsori. Elevii spun că profesoara nu este la prima abatere și s-a mai comportat ciudat și în trecut. Profesoara a fost eliberată, Vineri seara, din arest, după ce a plătit o cauțiune de 100.000 de dolari. Ea nu are voie acum să se apropie la mai puțin de 90 de metri de liceu. Soțul profesoarei a sărit în apărarea ei și a declarat că acesteia nu îi stă în fire să facă astfel de gesturi: „Nu e deloc genul ei, ea nu este așa. Nu știu ce s-a întîmplat cu ea în ziua respectivă. Nu am nici cea mai mică idee de ce a făcut asta”.

Oficialii UE resping o renegociere cu May. Premierul britanic a cerut acest lucru după ce a amînat votul din Parlament

După ce premierul britanic Theresa May a anunţat o amînare a votului în Parlament pentru acordul privind Brexitul şi l-a trimis pe consilierul său Olly Robbins la sediul Comisiei Europene pentru noi discuţii, purtătorul de cuvînt al preşedintelui Comisiei, Jean Claude Juncker, a respins posibilitatea unor concesii, scrie The Guardian. „Poziţia noastră rămîne aceeaşi: nu vom renegocia acordul care se află pe masă acum şi care a fost aprobat de consiliul UE pe 25 Noiembrie, aşa că este clar, după cum a spus chiar preşedintele, că acesta este acordul şi este singurul acord posibil”, a declarat purtătorul de cuvînt.Mai multe surse din UE au informat că Robbins a fost trimis la Bruxelles pentru a încerca să convingă oficialii europeni să promită că soluţia de rezervă privind graniţa din Irlanda de Nord, care ar menţine Marea Britanie în uniunea vamală pe o perioadă nedefinită, nu va fi aplicată niciodată.

Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, care a vorbit cu May Duminică, a declarat că o astfel de clarificare a intenţiilor UE ar fi posibilă, dar a subliniat că o astfel de ofertă nu ar avea substanţă. „Deja am oferit multe concesii pe parcurs. Am ajuns la această soluţie de rezervă din cauza tuturor liniilor roşii trasate de Marea Britanie”, a afirmat el.„Acesta este un acord care are susţinerea tuturor celor 28 de state membre. Nu este posibil să rediscutăm un aspect al acordului fără să deschidem discuţiile despre toate celelalte”, a adăugat Varadkar. El a precizat: „Nu am o problemă cu comunicate care clarifică ce este în acordul de retragere, dar nici o clarificare nu poate contrazice ce se află în acord”.

Un diplomat UE implicat în negocieri a afirmat că există o confuzie generală privind decizia lui May: „Soluţia de rezervă este soluţia de rezervă – ce asigurări legale poţi avea că nu ai folosi-o?” Alţii au descris întoarcerea lui Robbins la Bruxelles ca fiind „disperată”, în timp ce surse importante din UE au sugerat că eventuale clarificări ar fi „ca un nor de praf” în faţa unui tratat de 585 de pagini. Michel Barnier, negociatorul şef al UE privind Brexitul, a declarat deja că UE nu are nici o intenţie să activeze soluţia de urgenţă, dar că ea trebuie să facă parte din acord ca măsură de siguranţă. Guy Verhofstadt, coordonatorul Parlamentului European privind Brexitul, şi-a arătat şi el nemulţumirea faţă de May. „Nu pot să mai urmăresc ce se întîmplă. După doi ani de negocieri, Guvernul conservator doreşte amînarea votului. Doar ţineţi minte că nu vom dezamăgi poporul irlandez. Această amînare va mări incertitudinile pentru oameni şi companii. Este timpul să se hotărască!”, a scris el pe Twitter.

Ministrul de Externe al Olandei, Stef Blok, a declarat: „Bineînţeles că vom analiza orice propunere. Dar ştim cît de dificil este să ajungi la un acord. Aşa că dacă vor fi discuţii, nu va fi uşor”. Josep Borrell, ministrul de Externe al Spaniei, a afirmat la rîndul lui: „Cred că este un acord bun, cred că este cel mai bun acord şi ar fi bine să fie aprobat, dar cu siguranţă totul depinde de ei”, făcînd referire la parlamentarii britanici.

Peru a aprobat prin referendum interdicţia ca parlamentarii actuali să mai candideze la următoarele alegeri

Peruanii au aprobat, Duminică, prin referendum, interzicerea realegerii membrilor actualului Congres (Parlament unicameral), una din cele patru reforme constituţionale anticorupţie propuse de Preşedintele Martin Vizcarra, relatează AFP, citată de Agerpres.Conform rezultatelor oficiale provizorii după numărarea a 55,69% din buletine, peruanii au votat în proporţie de 78,34% pentru această interdicţie. Cei 130 de membri actuali ai Parlamentului nu vor mai putea să candideze pentru reînnoirea mandatului, prevăzut să expire la 28 Iulie 2021. Alte două reforme, privind modul de desemnare a judecătorilor şi finanţarea partidelor politice, au fost de asemenea aprobate, conform acestor rezultate provizorii. În schimb, alegătorii au refuzat să restabilească un sistem bicameral, propunere iniţial susţinută de Preşedintele Vizcarra, care a apoi a dat înapoi, pentru a nu-i fi reduse puterilor prezidenţiale.

Acest referendum „marchează începutul unei schimbări pe care o dorim pentru Peru şi pentru toţi peruanii", a declarat Vizcarra la sfîrşitul scrutinului. Rezultatele vin să întărească legitimitatea lui Vizcarra, un inginer de 55 de ani aproape necunoscut în momentul în care i-a succedat în funcţie lui Pedro Pablo Kuczynski. Acesta din urmă, la putere din 2016, a demisionat la sfîrşitul lui Martie, acuzat că a minţit asupra legăturilor sale cu gigantul brazilian BTP Odebrecht, companie aflată în centrul unui vast scandal de corupţie care a vizat o parte din clasa politică din America Latină.
Ultimii patru Preşedinţi ai ţării se află în colimatorul Justiţiei peruane în acest scandal: în afară de Kuczynski, este vorba de Alejandro Toledo (2001-2006), Alan Garcia (1985-1990, 2006-2011) şi Ollanta Humala (2011-2016). Toţi au negat că ar fi primit bani de la Odebrecht.

Reacția Kremlinului după ce Rusia a fost acuzată de amestec în manifestaţiile „vestelor galbene” în Franţa

Acuzaţii potrivit cărora Rusia a amplificat manifestaţiile „vestelor galbene” în Franţa reprezintă o calomnie, a apreciat un purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenția Reuters, citată de News.ro. „Noi nu ne-am amestecat şi nu ne amestecăm în afaceri interne ale unor ţări terţe şi nici în Franţa”, a declarat Peskov.

Potrivit ziarului britanic The Times, cîteva sute de conturi cu legături cu Rusia au căutat, pe reţele de socializare, să amplifice manifestaţiile „vestelor galbene” în ultima perioadă. Această reţea de conturi a pus în circulaţie mesaje pe Twitter care insistă asupra violenţelor şi haosului, potrivit ziarului, care citează o analiză efectuată de New Knowledge, o întreprindere cu activitate în domeniul securităţii cibernetice. Potrivit New Knowledge, scrie The Times, aceste conturi au răspîndit informaţii false, folosind fotografii cu manifestanţi răniţi la alte evenimente, cu scopul de a acredita ideea unor brutalităţi ale Poliţiei.

1.939 persoane arestate Sîmbătă în Franța. Pe de altă parte, aproximativ 136.000 de persoane au participat Sîmbătă, în Franţa, la manifestaţii legate de mişcarea „vestelor galbene”, la care au fost efectuate, în întreaga ţară, 1.939 de reţineri, care au condus la 1.709 plasări în arest preventiv, potrivit unui bilanţ consolidat difuzat Duminică de Ministerul francez de Interne. Ca număr de manifestanţi, acesta este echivalentul manifestaţiilor de la 1 Decembrie, precizează Ministerul, care a anunţat pe Twitter că au fost rănite 264 de persoane - între care 39 sunt poliţişti şi jandarmi.

În total, 120.000 de poliţişti, jandarmi şi pompieri au fost mobilizaţi să înfrunte această zi de mare risc, potrivit Ministerului. La Paris, la manifestaţii cu legătură cu mişcarea vestelor galbene au participat aproximativ 10.000 de persoane, iar 1.082 de persoane au fost reţinute, potrivit Prefecturii Poliţiei, care a anunţat Sîmbătă 71 de răniţi, dintre care şapte în rîndul forţelor de ordine. Potrivit ministrului francez al Justiţiei, Nicole Belloubet, Parchetul Parisului a fost nevoit să gestioneze 1.000 de arestări preventive, dintre care 900 ale unor persoane majore, iar 100 ale unor minori. Parchetul Parisului a precizat că 396 dintre aceste arestări preventive au fost ridicate, în 284 de cazuri s-au clasat procedurile, în patru cazuri s-a desesizat iar unele ridicări au la bază motive medicale.

Procurorul Parisului Rémy Heitz anunţat, Duminică după-amiază, că peste 120 de persoane au fost deferite Parchetului  său, unde numărul magistraţilor de serviciu a crescut Duminică la 25, în locul celor cinci, cîţi sunt de obicei, pentru a face faţă acestui aflux. Numărul grefierilor a fost dublat, iar al celor şedinţelor în vederea prezentării imediate la Tribunalul Parisului urma să crească la zece Luni şi Marţi, în loc de patru, cîte sunt de obicei. Potrivit lui Rémy Heitz, un anumit număr de reţinuţi cu domiciliul în departamente limitrofe urmau să fie trimişi la Tribunale la Nanterre, Bobigny şi Créteil.

Doi foști profesori de chimie, arestați pentru producerea de amfetamine într-un laborator secret

Doi foști profesori de chimie din Rusia au fost arestați și puși sub acuzare pentru producere și trafic de stupefiante. Potrivit procurorilor, cei doi foști profesori, folosindu-se de „cunoștințele lor speciale”, ar fi preparat într-un laborator din apropiere de Sankt Petersburg doze mari de amfetamină, relatează The Moscow Times.Nu este clar dacă cei doi s-au inspirat din serialul american Breaking Bad, deși cazul se potrivește celui din film, în care un profesor de chimie se transformă într-un vînzător de droguri.

Serialul american a cucerit audiențele în Rusia și a creat un „cult” al admiratorilor. În 2013, un tînăr de 20 de ani din Moscova și-a schimbat numele în Geizen „Jesse Pinkman” Bergovich, după unul dintre personaje (Jesse Pinkman). Profesorii sunt suspectați că ar fi vîndut, între Mai 2017 și Februarie 2018, 1,3 kilograme de amfetamine, conform Procuraturii din Sankt Petersburg.

Fostă Miss Kentucky, arestată pentru că i-a trimis fotografii cu ea goală unui adolescent de 15 ani

O profesoară din SUA, fostă Miss Kentucky, a fost arestată și este acuzată că i-a trimis poze nud unui elev în vîrstă de 15 ani, relatează CNN. Ramsey Bearse, în vîrstă de 28 de ani, preda la Școala Andrew Jackson din Charleston. Fotografiile indecente au fost descoperite în telefonul adolescentului de către părinții lui, care au alertat Poliția. Ei le-au povestit polițiștilor că adolescentul a învățat la școala Andrew Jackson în clasele 6-8, timp în care Bearse preda la unitatea de învățămînt. Ramsey Bearse a recunoscut că i-a trimis tînărului cel puțin 4 fotografii cu ea topless, pe Snapchat, din August și pînă în Octombrie. Ea este acuzată de distribuirea de materiale obscene către un minor.Fosta Miss Kentucky a fost suspendată de la școală, după ce a fost arestată. Ea a fost eliberată ulterior, după ce a plătit o cauțiune de 10.000 de dolari. Ramsey Bearse a fost încoronată Miss Kentucky în 2014. 

Turcia: O studentă la jurnalism, în arest pentru insulte aduse Preşedintelui Erdogan pe Facebook

O studentă la Jurnalism din Turcia a fost menţinută în arest pentru insulte aduse Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan pe Facebook, a declarat Luni avocatul femeii, relatează dpa, potrivit Agerpres. Vineri, un Tribunal din provincia Trabzon a dispus ca Berivan Bila, o studentă la Jurnalism în vîrstă de 24 de ani de la Universitatea Tehnică Karadeniz, să rămînă în arest în aşteptarea procesului după ce a fost reţinută cu o zi mai devreme. Curtea a menţionat în hotărîrea sa postările ‘ofensatoare’ de pe Facebook împotriva Preşedintelui, potrivit documentelor instanţei consultate de dpa. Instanţa s-a arătat extrem de îngrijorată de o postare de pe 10 Ianuarie, în care Berivan Bila spunea că mass-media a devenit ‘un servitor al dictatorului’.

Berivan Bila a respins Vineri acuzaţiile instanţei de judecată, afirmînd că a criticat Guvernul şi nu l-a vizat în mod special pe Erdogan. Bila, membră a grupului de studenţi de stînga Kolektif, a publicat un articol în Iulie 2017 în care a criticat detenţia jurnaliştilor, fără a menţiona numele lui pe Erdogan. Avocatul femeii a afirmat că a făcut apel Luni la decizia Curţii din Trabzon de a o menţine în arest pe studentă. Instanţa dispune de şapte zile lucrătoare pentru a-şi face cunoscută decizia.

Majoritatea cetăţenilor din statele lumii, defavorabilă imigraţiei şi emigraţiei

O majoritate importantă de persoane la nivel global dorește ca ţările lor să nu mai primească migranţi şi, în acelaşi timp, să nu fie o sursă de emigraţie, indică un sondaj realizat de Pew Research Center şi publicat Luni, transmite dpa, scrie Agerpres. Conform sondajului, mai puţin de o treime dintre respondenţi, în toate cele 27 de state incluse în anchetă, au declarat că ţara lor ar trebui să permită venirea mai multor imigranţi.

În Europa, majoritatea respondenţilor din Grecia (82%), Ungaria (72%), Italia (71%) şi Germania (58%) au declarat că ţările lor ar trebui să reducă imigraţia sau chiar să nu o mai permită deloc. Toate cele patru au fost ţări importante de tranzit sau de destinaţie pentru migranţi în ultimii ani. În pofida unei scăderi dramatice a numărului de sosiri în Europa după 2015-2016, migraţia rămîne o temă sensibilă din punct de vedere politic. Potrivit aceluiaşi sondaj, 89% dintre respondenţii din Grecia şi 88% din cei din Spania (cele mai ridicate procente din anchetă) s-au declarat îngrijoraţi de numărul celor care pleacă pentru a munci într-o altă ţară.

În Mexic, una din ţările cu cei mai mulţi cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor, 79% dintre intervievaţi s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie. Singurele două state cu un declin semnificativ al celor îngrijoraţi de emigraţie sunt Germania (de la 64% în 2002 la 33% în 2018) şi Canada (de la 55% în 2002 la 37% în 2018). Rezultatele sondajului, realizat în Primăvara acestui an, au fost publicat în aceeaşi zi în care statele lumii s-au reunit la Marrakech, în Maroc, pentru a adopta pactul global cu privire la migraţii. De la reuniune au absentat o serie de ţări, printre care SUA, Ungaria, Australia şi Israel. Potrivit statisticilor ONU, în 2017 numărul migranţilor a fost de 258 milioane la nivel global.

Pompeo: ‘Relaţia specială’ dintre SUA şi Marea Britanie va continua în cazul unui ‘Brexit dur’

Secretarul de stat ale SUA, Mike Pompeo, a dat asigurări că ‘relaţia specială’ între ţara sa şi Marea Britanie ‘va continua’ în cazul unui ‘Brexit dur’, transmite AFP, potrivit Agerpres. Pompeo a fost întrebat la un post de radio cu privire la ipoteza unui ‘Brexit dur’ şi la posibilitatea ca Washingtonul să încheie rapid un acord de liber schimb cu Londra pentru a facilita această tranziţie. ‘Există o îndelungată istorie de colaborare foarte strînsă între ţările noastre, pe toate fronturile relaţiei noastre, iar comerţul face parte, cu siguranţă, dintre ele’, a răspuns secretarul de stat. ‘Dacă va fi un Brexit dur, sunt foarte optimist în privinţa faptului că Statele Unite şi Marea Britanie vor continua să aibă o relaţie specială. Este important pentru ei, dar este foarte important şi pentru noi’, a subliniat Pompeo.

Preşedintele american Donald Trump a criticat, la sfîrşitul lui Noiembrie, acordul încheiat de Theresa May cu Bruxelles, considerîndu-l un obstacol în calea schimburilor comerciale între SUA şi Marea Britanie. La rîndul lor, susţinătorii Brexit-ului mizează pe încheierea unui acord de liber schimb cu Statele Unite în scurt timp după ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Peste 120 de intelectuali şi oameni politici din şaisprezece ţări lansează un apel pentru transformarea în profunzime a instituţiilor şi politicilor europene

Un colectiv de peste 120 de intelectuali, cercetători şi responsabili politici din şaisprezece ţări, condus de economistul francez Thomas Piketty, a lansat un apel pentru „transformarea în profunzime a instituţiilor şi politicilor europene”, într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde, citat de AFP, potrivit Agerpres. „După Brexit şi după alegerea unor Guverne antieuropene la conducerea mai multor ţări membre, nu mai este posibil să continuăm ca pînă acum”, îşi exprimă îngrijorarea semnatarii articolului, în contextul apropierii alegerilor europene din luna Mai.

Pentru a permite „o refondare politică, socială şi de mediu a Europei”, colectivul propune crearea unei „Adunări Europene suverane” care să dispună de un buget de patru ori mai mare decît actualul buget al UE. Semnatarii propun ca acest buget să fie fixat la 4% din PIB şi ca el să fie finanţat din „patru mari taxe europene”: o taxă asupra veniturilor marilor companii, una asupra marilor venituri, una asupra averilor şi o alta asupra emisiilor de carbon.

Colectivul sugerează ca acest buget să servească în special pentru finanţarea „cercetării”, a „unui ambiţios program de investiţii pentru a transforma modul nostru de creştere” sau chiar a „primirii de migranţi”, permiţîndu-le astfel statelor membre „să reducă taxele regresive care apasă asupra salariilor sau consumului”. Condus de Thomas Piketty, colectivul este format din peste 120 de intelectuali, cercetători şi responsabili politici, printre care istoricul francez Pierre Rosanvallon, deputatul german Fabio De Masi, fostul premier italian Massimo d’Alema sau politologul francez Frédérique Matonti.

Dreapta şi extrema-dreaptă franceză denunţă aprobarea Pactului global privind migraţia

Partidul francez de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN) şi cel de dreapta, Republicanii (LR), au denunţat aprobarea Pactului global privind migraţia de către Franţa şi cele aproximativ 150 de ţări reunite Luni la Marrakech (Maroc), relatează AFP, potrivit Agerpres. Acest pact fără caracter obligatoriu identifică principiile şi drepturile deja existente (apărarea drepturilor omului, a copiilor) şi formulează 23 de obiective pentru a ajuta ţările să facă faţă migraţiilor, facilitînd informarea, integrarea migranţilor şi schimbul de expertiză.

Franţa a fost reprezentată la Marrakech de secretarul de stat pentru Afaceri Externe, Jean-Baptiste Lemoyne. ‘Din nou, francezii sunt ţinuţi deoparte de o decizie care va schimba pentru totdeauna imaginea ţării noastre. Pentru Guvernul nostru, poporul este o cantitate neglijabilă’, a scrie pe Twitter Marine Le Pen, şefa Adunării Naţionale (fostul Front Naţional). ‘Mobilizarea împotriva acestei ticăloşii imigraţioniste care este Pactul de la Marrakech trebuie să continue: ceea ce au făcut oligarhii aroganţi, poporul francez poate să desfacă!’, a adăugat ea.

Pactul privind migraţia a făcut obiectul a numeroase informaţii false pe reţelele de socializare franceze, în special pe grupurile de Facebook ale ‘vestelor galbene’ care au protestat împotriva politicii sociale şi fiscale a Preşedintelui Emmanuel Macron timp de trei săptămîni. Membrii partidului de dreapta, Republicanii (LR), au reacţionat de asemenea Luni după aprobarea pactului. ‘Acest pact a fost prezentat ca neavînd caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Rămîne un text care promovează un apel pentru migraţie şi multiculturalism’, a denunţat purtătorul de cuvînt al partidului de dreapta, Lydia Guirous. ‘Este intolerabil ca Franţa să se angajeze neîncetat pe acest subiect într-un moment în care francezii, în special prin mobilizarea vestelor galbene, cer să fie auziţi şi vocea lor să fie auzită mai departe’, a adăugat ea.

Rusia scapă de sancţiunile UE. Bruxellesul îi pedepseşte însă pe liderii separatiştilor din Estul Ucrainei

Uniunea Europeană a inclus Luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din Estul Ucrainei, fără să aibă însă în vedere noi măsuri punitive împotriva Rusiei, în contextul incidentului din Marea Neagră, în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor, transmite agenţia Reuters, potrivit agerpres. În schimb, miniştrii europeni de Externe, reuniţi la Bruxelles, au anunţat că vor oferi mai multă asistenţă Ucrainei. Potrivit şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, ei au discutat cu ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, ”ultimele evoluţii din Marea Azov, dar şi, în principal, sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru poporul ucrainean, pentru integritatea teritorială a ţării”.

Pe lista de sancţiuni a UE au fost acum adăugaţi nouă reprezentanţi locali din provinciile ucrainene separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk, pentru rolul lor în scrutinul organizat acolo luna trecută de separatiştii pro-ruşi. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state. ”Prin acţiunile lor, ei au subminat şi mai mult integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, afirmă blocul comunitar, care ”consideră aceste ”alegeri” drept ilegale şi ilegitime şi nu le recunoaşte”.

Printre cei adăugaţi de UE pe respectiva listă se numără Leonid Pasecinik, numit în Noiembrie lider al rebelilor din Lugansk. ”Omologul” său din Doneţk, Denis Puşilin, se află pe aceeaşi listă din 2014, fiind şi unul dintre liderii rebeliunii pro-ruse. Kievul a cerut Uniunii Europene să instituie noi sancţiuni împotriva Rusiei în urma incidentului din Marea Neagră. Însă divizatul bloc comunitar nu va acţiona în curînd, sau probabil chiar deloc, notează Reuters. Totuşi, cei 28 de şefi de stat sau de Guvern ai ţărilor UE, care se reunesc Joi şi Vineri la Consiliul European la Bruxelles, ar urma să decidă prelungirea sancţiunilor deja impuse Rusiei în sectoarele bancar, al apărării şi energiei, sancţiuni instituite după anexarea Crimeii şi reînnoite la fiecare şase luni.