Partidul lui Netanyahu se clasează pe primul loc după scrutinul din Israel. Benny Gantz și-a recunoscut înfrîngerea 

Partidul Likud, al premierului în funcţie Benjamin Netanyahu, se clasează pe primul loc în urma scrutinului legislativ din Israel, surclasînd coaliţia Albastru & Alb (Kahol Lavan), a lui Benny Gantz, fost şef al Statului Major al Armatei israeliene, potrivit rezultatelor parţiale anunţate după numărarea a 93% din voturi, informează cotidianul Haaretz. Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a 93% din voturi, Partidul Likud are 36 de locuri, în timp ce coaliţia Albastru & Alb (Kahol Lavan) obţine 35 de locuri din totalul de 120 din Knesset, Parlamentul unicameral al Israelului.

Benny Gantz, şi-a recunoscut Miercuri înfrîngerea în cadrul unei conferinţe de presă de la Tel Aviv, relatează AFP."Noi respectăm decizia poporului", a declarat şeful listei centriste Albastru-Alb care spera să poată forma o coaliţie şi să-i urmeze lui Netanyahu în fruntea Guvernului. După ce a declarat în ajun că a cîştigat, Gantz, înconjurat de partenerii săi din fruntea listei, a apreciat că lista sa a "prezentat o alternativă la putere".

Obţinînd un nou mandat, al cincilea, Benjamin Netanyahu îl va devansa în Iulie pe David Ben-Gurion, fondatorul statului Israel, devenind premierul care a condus naţiunea cel mai mult timp. Cu toate acestea, imaginea lui Benjamin Netanyahu este afectată de un amplu scandal de corupţie.

Un român din Italia și-a ținut fiul legat în lanțuri timp de două zile, fără mîncare și apă

Un român de 38 de ani stabilit în Italia, la Ladispoli, a fost arestat pentru sechestrare de persoane și rele tratamente aplicate minorilor, victima fiind propriul fiu. Românul este acuzat că și-a ținut fiul legat în lanțuri timp de două zile, timp în care nu i-a dat mîncare și apă. Bărbatul a vrut astfel să-și pedepsească fiul care a fugit de acasă după ce s-au certat, relatează secoloditalia.it.

Copilul a fost salvat de intervenția vecinilor. Mai exact, o femeie care și-a dat seama că ceva cumplit se petrecea în casa românilor a sunat la carabinieri. Echipajul sosit la fața locului l-a găsit pe copil cu lanțuri la mîini și glezne, legat de un pat. Băiatul era într-o stare psihică foarte proastă, înfometat și deshidratat și a fost dus la spital pentru îngrijiri medicale. Tatăl lui a fost arestat. Carabinierii au declarat pentru sursa citată că bărbatul are antecedente penale, fără a preciza faptele comise.

Marea Britanie ar urma să rămînă fără comisar european, pentru prima dată în ultimii 46 de ani

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va cere Marii Britanii să renunțe la postul de comisar european pe care îl deține la momentul actual Julian King, însărcinat cu uniunea securității, relatează The Guardian. Ar fi pentru prima dată din 1973 cînd Marea Britanie rămîne fără un comisar european în echipa care numără 21 de comisari, fiecare responsabil pentru un portofoliu. Potrivit publicației britanice, Comisia Europeană susține poziția Franței în această chestiune. „Comisia va cere acest lucru, este logic. Un comisar european din partea Marii Britanii nu va putea ocupa postul, dacă este vorba despre un mandat pe termen scurt”, a declarat un oficial european pentru The Guardian.

Pierderea portofoliului pentru comisarul european britanic este văzută drept prețul pe care Regatul Unit trebuie să îl plătească pentru întîrzierea și confuzia din jurul Brexitului. Guvernul britanic va fi nevoit să accepte pierderea locului pentru comisarul european și, în plus, este puțin probabil ca premierul Theresa May să poată contesta termenii impuși de Uniunea Europeană pentru extinderea termenului limită pentru Brexit. Este de așteptat ca liderii UE să respingă cererea Theresei May pentru amînarea Brexitului pînă pe 30 Iunie, însă în același timp există diferențe de opinii între liderii statelor membre. Pe de o parte, unii dintre ei susțin o amînare a Brexitului pînă pe 31 Decembrie 2019, în timp ce alții cred că o amînare pînă la finalul lui Martie 2020 este mai realistă. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ar fi în favoarea unei amînări a ieșirii Marii Britanii din UE pînă la finalul lunii Martie. Însă Franța refuză să mai facă orice concesie pentru Regatul Unit, afirmînd că nu ar trebui să fie permis ca Marea Britanie să ia „ostatic” blocul european.

Erdogan anunță că peste 30.000 de presupuşi pucişti sunt în detenție

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat Miercuri că 30.559 de persoane se află în închisoare pentru presupusa lor implicare în tentativa de lovitură de stat din 15 Iulie 2016, relatează DPA, potrivit Agerpres. Ankara susţine că în spatele puciului eşuat din Iulie 2016 s-a aflat clericul Fethullah Gulen – care trăieşte în exil în SUA – şi mişcarea sa, considerată organizaţie teroristă de Guvernul turc. Gulen a respins constant că ar fi avut vreun rol în evenimentele respective.

”Guvernul va munci cu stăruinţă pînă cînd ne vom elibera ţara de acest flagel”, a declarat Erdogan la Ankara, referindu-se la mişcarea gulenistă. Adresîndu-se din faţa sediului forţelor speciale de securitate, care a fost atacat în noaptea de 15 spre 16 Iulie 2016, şeful statului turc a adăugat că autorităţile sunt încă departe de a ”curăţa” total instituţiile publice de ”banda de trădători”. El a precizat că 20.226 de persoane au fost condamnate pentru acuzaţii legate de tentativa de lovitură de stat. În cursul zilei de Marţi, autorităţile turce au emis mandate de arestare pe numele a 442 de suspecţi, din zece provincii. Dintre aceştia, 263 au fost arestaţi, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Recep Tayyip Erdogan a mai afirmat că după puciul eşuat de la jumătatea lui Iulie 2016, soldat cu aproximativ 250 de morţi şi 2.000 de răniţi, au fost concediate peste 31.000 de persoane din rîndul Poliţiei, 15.000 din Armată şi 4.000 din sistemul judiciar.

UE va aplica măsuri de retorsiune la taxele vamale anunțate de americani

Uniunea Europeană va adopta la rîndul său taxe vamale produselor americane, dacă Statele Unite impun astfel de taxe produselor europene, aşa cum a anunţat Preşedintele Donald Trump, a avertizat comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, citată de AFP, potrivit agerpres.

Trump a scris Marţi un mesaj pe contul său de Twitter în care ameninţa UE cu aplicarea de taxe vamale asupra unor produse în valoare de 11 miliarde de dolari, dacă europenii nu elimină subvenţiile pentru Airbus.

Într-o conferinţă de presă la Tokyo, alături de ministrul japonez de Externe Taro Kono, Malmstrom a declarat că implementarea unei taxări reciproce de către SUA şi UE „ar fi o escaladare foarte regretabilă în relaţiile noastre comerciale”. Ea a insistat că Uniunea Europeană este dispusă să negocieze întregul subiect cu Statele Unite.

Preşedintele american a argumentat că impactul subvenţiilor europene asupra SUA a fost recunoscut de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). O sursă din cadrul Comisiei Europene a replicat încă de Marţi, conform AFP, că UE va aplica rapid măsuri de retorsiune.

AFP reaminteşte că între Airbus şi Boeing există de 14 ani un conflict, în care cele două companii producătoare de aeronave sunt susţinute de UE şi, respectiv, de SUA şi se acuză reciproc, la OMC, de primirea de ajutoare neconforme cu reglementările.

Ungaria păstrează neschimbată legislația din învățămînt pentru a bloca revenirea universității lui Soros

Ungaria nu va relaxa legislaţia privind instituţiile de învăţămînt superior internaţionale, în pofida presiunilor venite din partea Uniunii Europene şi a propunerii germane de mediere în disputa privind universitatea fondată la Budapesta de miliardarul american George Soros, a afirmat purtătorul de cuvînt al Guvernului ungar, citat de agenţia Reuters, potrivit agerpres. „Nu există nici o schimbare în viziunea noastră. Nu vom modifica legile şi reglementările care guvernează învăţămîntul superior din Ungaria. Lucrăm în continuare pe aceeaşi bază”, a declarat Zoltan Kovacs pentru Reuters.

Oficialul ungar a făcut aceste precizări în contextul disputei legate de soarta Universităţii Central Europene (CEU) înfiinţată de Soros şi care a anunţat că îşi va muta din Septembrie o parte din operaţiuni în Austria, întrucît noile legi ungare îi interzic să emită diplome americane.

Premierul ungar Viktor Orban, ale cărui poziţii naţionaliste au dus la o întreagă serie de divergenţe cu Uniunea Europeană, a fost acuzat de îngrădirea libertăţii academice din cauza unor amendamente adoptate în 2017 despre care CEU a susţinut că o obligă să plece din Ungaria. Această dispută a fost unul din principalele motive care au determinat Partidul Popular European (PPE) să suspende temporar Fidesz, partidul lui Orban, chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Totuşi, la iniţiativa lui Manfred Weber, candidatul PPE la şefia Comisiei Europene, Guvernul din landul german Bavaria şi Universitatea Tehnică din Munchen s-au oferit să vină în ajutorul liderului ungar, propunînd o colaborare în urma căreia CEU ar putea emite din nou diplome internaţionale. Participarea bavareză la sistemul de învăţămînt superior din Ungaria este un „pas care creşte încrederea”, i-a explicat un responsabil guvernamental ungar unui membru al opoziţiei din Parlamentul de la Budapesta.

Balazs Orban, secretarul de stat la Cabinetul premierului, a asigurat că Guvernul este „gata să examineze posibilitatea emiterii de diplome recunoscute în SUA şi în Germania, ca şi în Ungaria”, dar a reiterat că toate universităţile trebuie să se supună legilor din Ungaria şi că participarea bavareză, deşi binevenită, nu ar duce la modificări ale legislaţiei.

1.000 de hondurieni pleacă într-o nouă caravană spre porțile Statelor Unite

Aproximativ 1.000 de hondurieni s-au strîns Marţi seara în oraşul San Pedro Sular, în Nordul Hondurasului, cu obiectivul de a forma o nouă caravană în drum spre ”visul american”, au indicat autorităţile, citate de AFP, potrivit agerpres. ”Sunt peste 800, aproape o mie”, a declarat un responsabil al Poliţiei. Crucea Roşie îi evaluează de asemenea la peste 800 de persoane şi unii şi-au început deja periplul în vehicule aglomerate.

Caravana, constituită după un apel lansat pe reţelele sociale, a luat prin surprindere autorităţile, care, împreună cu unii experţi, sperau că acest apel nu va avea de fapt ecou, cum s-a întîmplat deja de mai multe ori din Februarie.

Începînd din 13 Octombrie 2018, data plecării primei caravane cu circa 2.000 de persoane, alte trei convoaie similare de migranţi au plecat către SUA, în căutare de locuri de muncă sau care fug din cauza terorii din partea narcotraficanţilor. Acest aflux de migranţi, la care se adaugă salvadorieni, guatemalezi şi mexicani, îl exasperează pe Preşedintele american Donald Trump, care a desfăşurat efective militare la frontiera cu Mexicul pentru a împiedica pătrunderea lor pe teritoriul SUA.

Trump caută să întărească politica americană în materie de migraţie şi numărul migranţilor ilegali reţinuţi este în creştere puternică la frontiera cu Mexicul. El s-a deplasat Vinerea trecută la frontiera cu Mexicul, unde doreşte să construiască un zid pentru a opri afluxul de migranţi, una dintre principalele sale promisiuni din campania pentru 2016. 

Turcia ar putea devansa data de primire a rachetelor rusești

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că Ankara ar putea devansa data de livrare a sistemului rusesc de apărare aerian şi antirachetă S-400, prevăzută pentru Iulie, în pofida obiecţiilor puternice din partea Washingtonului, relatează AFP, potrivit agerpres.

”Sistemul de apărare S-400 ar urma să fie livrat în Iulie, dar această dată ar putea fi devansată”, a declarat Erdogan jurnaliştilor prezenţi la bordul avionului care îl aducea Luni seara dintr-o vizită întreprinsă la Moscova. ”Această măsură pe care noi am luat-o pentru securitatea ţării noastre nu vizează o terţă ţară şi nu cedează drepturile noastre suverane unor terţe ţări”, a adăugat el, potrivit unor declaraţii publicate în presă miercuri. Erdogan a fost Luni la Moscova pentru convorbiri cu omologul său rus Vladimir Putin, îndeosebi pentru livrarea sistemului S-400.

Washingtonul a somat Ankara să aleagă între sistemul rus de apărare şi avionul american de vînătoare F-35, pe care Turcia doreşte de asemenea să-l achiziţioneze în număr de 100 de exemplare. SUA au suspendat la începutul lui Aprilie livrările de echipamente la sol legate de F-35, un aparat conceput pentru a comunica în timp real cu sistemele militare ale NATO, inclusiv cele de apărare antirachetă.

SUA se tem de fapt că tehnologia cu care sunt dotate bateriile S-400 ar putea fi folosită la colectarea de date tehnologice despre avioanele militare ale NATO, din care face parte şi Turcia, şi că Rusia ar putea să aibă astfel acces la ele. Washingtonul îi propune îndeosebi Ankarei rachete americane Patriot ca soluţie alternativă la sistemele S-400, dar şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu, care a fost săptămîna trecută în SUA, a afirmat că acest acord nu este încă garantat. Exprimîndu-se într-un interviu la canalul privat de televiziune NTV, el a adăugat: ”Nu avem nevoie decît de un S-400, vom avea nevoie de alte sisteme de apărare”. ”Dacă SUA nu vor să vîndă sisteme Patriot, mîine am putea lua un al doilea S-400, sau un alt sistem de apărare”, a declarat ministrul turc.

Erdogan cere anularea alegerilor din Istanbul

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că autorităţile electorale ar trebui să anuleze scrutinul local cîştigat de opoziţie la Istanbul, argumentînd că neregulile fac ca votul să fie ilegitim, relatează AFP, potrivit agerpres. „Colegii noştri au stabilit toate acestea (presupusele neregulile – n.r.). Bineînţeles, aceasta aruncă un văl (asupra rezultatului alegerilor – n.r.). Dacă există o abordare sinceră, ar trebui să se ajungă la o anulare” a scrutinului, a afirmat Erdogan, citat de cotidienele proguvernamentale Sabah şi Hürriyet. Aceste declaraţii accentuează presiunea asupra Înaltei Comisii Electorale (YSK), în contextul în care partidul lui Erdogan, AKP (islamo-conservator), a anunţat Marţi că va cere organizarea de noi alegeri la Istanbul.

Conform rezultatelor provizorii ale scrutinului municipal care a avut loc la 31 Martie în Turcia, Erdogan a suferit două înfrîngeri la Ankara şi Istanbul, principalele două oraşe din ţară care au fost în ultimii 25 de ani controlate de AKP şi de predecesorii săi islamişti. Refuzînd să recunoască înfrîngerea la Istanbul, Erdogan a denunţat „neregulile” masive şi care, în opinia sa, au fost comise în mod „organizat”.

AKP susţine că unele birouri de vot au minimalizat numărul de voturi primite de candidatul său trimiţînd date trunchiate autorităţilor electorale şi că într-un district, Büyükçekmece, mai multe mii de persoane au fost înscrise necorespunzător în registrele electorale. Partidul prezidenţial a depus săptămîna trecută mai multe sesizări la YSK ce au condus la o renumărare parţială, în majoritate dintre cele circa 300.000 de voturi contabilizate drept nule în ziua scrutinului.

În contextul în care renumărarea este aproape încheiată, candidatul opoziţiei, Ekrem Imamoglu, îşi menţinea Marţi seară un avans de 14.000 de voturi în faţa adversarului său de la AKP, fostul premier Binali Yildirim.

„Obiecţiile vor continua pînă cînd YSK va lua decizia finală”, a declarat Erdogan, citat de presă. „YSK îşi va anunţa decizia. Chiar dacă nu va exista decît un singur vot diferenţă, cînd decizia va fi luată, vom spune: ‘Foarte bine, dorinţele voastre sunt ordine'”, a mai spus el. 

Statistică alarmantă în România: Un milion de tineri nu sunt nici angajaţi, nici la şcoală, deşi există o criză acută pe piaţa muncii

Gabriel Bratu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual, susţine că în prezent sunt un milion de tineri români care nu sunt nici la şcoală, nu sunt nici angajaţi. „Nu sunt nicăieri”, a precizat Bratu, în cadrul Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii. „Toate domeniile se confruntă cu lipsa forţei de lucru. Investiţia în forţă de muncă este cea mai importantă. Una adecvat calificată. Noi suntem interfaţa între companii şi şcoală. Partea de practică, cu tutori de practică: de la companii în sistem dual avem 2.300 de ore de practică, la stat 200 de ore. Asta înseamnă că începînd cu anul 2, aproape că lucrează în companii. Bursa minimă este de 200 de lei, atît cît oferă şi statul român. Sunt companii care alocă 1.500 lei bursă. Cum îi oprim să nu plece? Prin facilităţile oferite încă din practică: transport, cazare, masă, nu doar bursă. Odată finalizate studiile, încheie contractul de practica şi îl începe pe cel de muncă”, a declarat, Miercuri, Gabriel Bratu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual, în cadrul Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii, organizată de HORA.

Potrivit sursei citate, în prezent sunt un milion de tineri, cu vîrste cuprinse între 16 şi 21 de ani care nu sunt nici angajaţi, dar nici la şcoală.  „Ieri, Autoritatea Naţională a încheiat un acord cu Institutul de Cercetare al Academiei Române. De acolo aflu că tineri între 16 şi 21 de ani nu sunt nicăieri: nici angajaţi, nici la şcoală. Şi sunt un milion. Avem resursă. Important este să ne promovăm, să îi convingem pe părinţi că la final de clasa a 8-a, cu bursă şi garanţia unui loc de muncă, există şansă”, precizează Bratu.

Pachete de droguri au ajuns şi pe litoralul bulgar al Mării Negre

Autorităţile din Bulgaria au descoperit 150 de pachete susceptibile a conţine droguri cu o concentraţie foarte ridicată (peste 90%) în urma verificărilor plajelor de pe litoralul Mării Negre, anunţă reprezentanţii Poliţiei Române.

Reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) au anunţat, Miercuri, că după ce i-au informat pe omologii bulgari de cantităţile de droguri găsite pe plajele româneşti, agenţii bulgari au început şi ei verificarea litoralului Mării Negre. Astfel, autorităţile din Bulgaria au descoperit 150 de pachete susceptibile a conţine droguri cu o concentraţie foarte ridicată (peste 90%), anunţă Poliţia Română. În continuare, operaţiunea este în desfăşurare, fiind ridicate, pînă la acest moment, 310 astfel de colete, atît în România, cît şi în Bulgaria.