Realitatea internationala pe scurt (10 Septembrie 2018)

Atac cu cuțitul în Paris: Şapte răniţi, dintre care patru grav. Agresorul a fost arestat

Şapte oameni au fost răniţi, dintre care patru grav, Duminică seara la Paris, după ce au fost atacaţi de un bărbat înarmat cu un cuţit şi o bară de fier, transmite Agerpres. Atacatorul a fost arestat. „Nimic nu permite a reţine la acest moment caracterul terorist al acestor agresiuni”, a declarat o sursă apropiată anchetei. Atacatorul a fost reţinut de un echipaj al Brigăzii Anti-Crimă, a precizat o sursă din Poliţie.

Incidentul a avut loc cu puţin timp înainte de ora locală 23:00, în arondismentul 19, din Nordul Parisului, pe cheiul canalului Ourcq. Şapte persoane au fost rănite, dintre care patru grav, printre acestea fiind şi doi turişti englezi. Un martor este de asemenea în stare de şoc. Potrivit unui paznic al unui cinematograf din zonă, care a văzut finalul incidentului, bărbatul atacase deja unii oameni iar acum era urmărit de alţi doi bărbaţi care încercau să-l oprească. „Avea o bară de fier în mînă şi a aruncat-o către urmăritori, după care a scos un cuţit”, a declarat paznicul. Ancheta, pentru tentativă de omor, a fost încredinţată Districtului 2 de Poliţie judiciară. 

SUA vrea să blocheze o anchetă privind presupuse crime de război comise în Afganistan

Statele Unite adoptă o poziție agresivă împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga, amenințînd cu sancțiuni împotriva judecătorilor acesteia dacă ei vor începe o investigație privind presupuse crime de război comise de americani în Afganistan, relatează Reuters.  Consilierul de securitate națională al Președintelui american, John Bolton, a făcut acest anunţ într-un discurs susținut, Luni, la Federalist Society, un grup conservator, la Washington. „Statele Unite vor folosi toate mijloacele necesare pentru a ne proteja cetățenii și pe cei ai aliaților noștri de judecarea injustă de către această instanță ilegitimă", conform unui draft al discursului său, consultat de Reuters. 

Bolton spune, de asemenea, că Departamentul de Stat va anunța închiderea biroului Organizației pentru Eliberarea Palestinei din Washington din cauza îngrijorării privind încercările palestinienilor de a obține deschiderea unei investigații a CPI asupra Israelului. "SUA vor fi mereu alături de Israel, prietenul și aliatul nostru", se mai arată în discursul lui Bolton. Conform textului, Administrația Trump „va răspunde" dacă CPI va începe oficial demersurile pentru deschiderea unei investigații privind presupuse crime de război comise de militari și de membri ai serviciilor secrete americane în timpul războiului din Afganistan. 

Dacă va începe o astfel de anchetă, Administrația Trump va lua în considerare să le interzică judecătorilor și procurorilor să intre în SUA, să sancționeze orice fonduri ar avea aceștia în sistemul financiar american și să îi pună sub inculpare în sistemul de justiție american. 

Biserica Ortodoxă a Rusiei anunță că va întrerupe comuniunea cu Patriarhia Constantinopolului din cauza Ucrainei

Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Rusiei protestează împotriva comunicatului Patriarhiei Constantinopolului prin care anunță numirea a doi ierarhi ca „exarhi” ai săi la Kiev, se arată într-un comunicat de presă. Mișcarea a fost descrisă de către Fanar ca primul pas spre acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei. Rușii arată că decizia s-a luat fără acordul Patriarhului Chiril și al Mitropolitului Onufrie al Kievului și „constituie o violare gravă a canoanelor bisericești care interzic episcopilor unei Biserici locale să intervină în viața internă și treburile altei Biserici”. [...] Este în contradicție totală poziția invariabilă a Patriarhiei Constantinopolului și a Patriarhului Bartolomeu, care l-au recunoscut pe Mitropolitul Onufrie ca singurul canonic lider al Bisericii Ortodoxe în Ucraina”.

Sinodul de la Moscova susține că decizia Constantinopolului „reprezintă o adevărată amenințare la adresa întregii lumi ortodoxe” și că responsabilitatea cade pe „Patriarhul Bartolomeu și pe acele persoane din Biserica Constantinopolului care susțin aceste acțiuni”.

Mitropolitul Ilarion, șeful Departamentului de Relații Externe a Bisericii Rusiei, a spus că „Biserica Rusiei nu va accepta această decizie. Va trebui să întrerupem comuniunea cu Constantinopolul, iar atunci Constantinopolul nu va mai avea dreptul să pretindă leadershipul lumii ortodoxe. Acum Patriarhatul Constantinopolului pozează într-un soi de lider al celor 300 milioane ortodocşi din lume, iar Patriarhul Constantinopolului este perceput ca aproape un papă ortodox. Dar cel puțin jumătate din cei 300 milioane nu îl vor mai recunoaşte nici măcar ca primul în familia bisericilor ortodoxe”.

În Ucraina există, pe lîngă Biserica Ortodoxă din subordinea Moscovei, alte două entități care nu sunt recunoscute de nici o altă Biserică din lume.

Alegeri în Suedia: Blocul de centru-stînga pe primul loc 

Blocul de centru-stînga a obţinut 41% din voturi la alegerile parlamentare desfăşurate Duminică în Suedia, în timp ce alianţa de centru-dreapta a întrunit 40,1% din sufragii, iar partidul naţionalist Democraţii Suedezi 16,9%, arată un sondaj la ieşirea de la urne difuzat de televiziunea TV4, preluată de Reuters, după ce votarea s-a încheiat la ora locală 20.00 (18.00 GMT), potrivit agerpres. Coaliţia de guvernămînt a premierului Stefan Lofven, condusă de social-democraţi, îşi păstrează un mic avans, aşa cum indicau şi sondajele de opinie dinaintea alegerilor. Democraţii Suedezi, formaţiune anti-imigraţie, sunt creditaţi cu 16,3% din voturi, faţă de 12,9% la alegerile precedente.

Rusia afirmă că două avioane americane au lansat bombe cu fosfor în provincia siriană Deir al-Zor

Armata rusă susţine că două avioane americane F-15 au lansat, Sîmbătă, bombe cu fosfor în provincia siriană Deir al-Zor, transmit agenţiile TASS şi RIA, preluate de Reuters. Loviturile au ţintit satul Hadjin, unde au provocat incendii, dar sursele militare ruse nu deţin informaţii despre eventuale victime.

Coaliţia condusă de Angela Merkel este la cel mai scăzut nivel din istorie

Susţinerea pentru coaliţia aflată la guvernare în Germania, din care fac parte blocul conservator condus de Merkel şi social democraţii, a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, conform unui sondaj publicat de Bild, scrie Politico. Susţinerea faţă de Creştin-Democraţi şi Uniunea Creştin-Socială a scăzut cu un procent, pînă la 29%, în timp ce susţinerea pentru Social Democraţi a scăzut cu două procente, pînă la 17%. Partidele au împreună 46% iar acesta este cel mai scăzut nivel de aprobare pentru coaliţia care a fost la putere pentru cea mai mare parte a ultimilor zece ani.

Guvernul condus de Merkel a trecut prin o serie de momente tensionate, din cauza politicilor de imigraţie şi a unor proteste violente ale extremiştilor de dreapta în oraşul Chemnitz. Conform sondajului, care a luat în considerare opiniile a 2.472 de alegători germani între 30 August şi 5 Septembrie, susţinerea faţă de gruparea de extremă-dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a rămas neschimbată la 15%. Susţinerea faţă de partidul de extremă-stînga, Die Linke, a crescut cu un procent, pînă la 10%.

Kabul: Șapte morți și 24 de răniți în urma unui atentat sinucigaş la comemorarea asasinării lui Massoud

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte 24 rănite într-un atentat sinucigaş la Kabul, comis de un kamikaze pe o motocicletă, care şi-a detonat încărcătura în apropiere de un convoi al partizanilor care comemorau asasinarea, în urmă cu 17 ani, a comandantului Massoud, relatează AFP. Atacatorul a vizat un grup de vehicule în centrul oraşului, potrivit unui comunicat al Ministerului afgan de Interne. Deflagraţia puternică a zguduit clădirile din împrejurimi, spărgînd geamurile. Nici o grupare nu a revendicat deocamdată atentatul.

Massoud, un comandant carismatic de etnie tadjică, a opus rezistenţă ocupaţiei sovietice în anii 1990, apoi talibanilor în timpul celor cinci ani de regim al lor, din 1996 pînă în 2001. El a fost asasinat cu două zile înainte de atacurile din 11 Septembrie 2001 din SUA, revendicate de către Al Qaida, care au determinat Washingtonul să lanseze o operaţiune militară în Afganistan, înlăturîndu-i pe talibani de la putere.

Convoaie de oameni înarmaţi, trăgînd focuri de armă în aer pentru a comemora moartea lui Massoud, au terorizat Capitala încă de la începutul zilei, forţîndu-i pe locuitori să stea acasă, notează AFP.

Germania: Doi afgani, arestați pentru uciderea unui tînăr în oraşul Köthen

Poliţia germană a arestat doi cetăţeni afgani după ce un tînăr în vîrstă de 22 de ani a decedat în urma unei altercaţii între două grupuri de bărbaţi în oraşul Köthen, situat în landul Saxonia-Anhalt din Estul Germaniei, a transmis Duminică dpa, potrivit agerpres. Cei doi afgani au fost arestaţi Duminică la primele ore fiind suspectaţi de omucidere. Surse judiciare au declarat pentru dpa că victima este de naţionalitate germană.

Boris Johnson: Am îmbrăcat Constituţia britanică cu o vestă sinucigaşă şi i-am dat detonatorul lui Michel Barnier

Premierul Theresa May a ‘îmbrăcat Constituţia britanică cu o vestă sinucigaşă şi i-a predat Uniunii Europene detonatorul’, atunci cînd a prezentat planul privind ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, a susţinut, Duminică, fostul ministru de externe britanic Boris Johnson, informează Reuters şi AFP. Premierul Theresa May a prezentat, în luna Iulie, un plan convenit după discuţii intense cu membrii Cabinetului său la reşedinţa de la Chequers, în afara Londrei.

Într-un editorial publicat în ediţia Duminicală a cotidianului The Daily Mail, Johnson descrie aşa-numitul ‘plan Chequers’ drept o umilire care ‘ne lasă deschişi în faţa şantajului politic perpetuu’. Boris Johnson este considerat favorit să îi succeadă Theresei May în funcţia de prim-ministru şi a fost unul dintre principalii promotori ai campaniei pro-Brexit la referendumul din Iunie 2016. ”Am îmbrăcat Constituţia britanică cu o vestă sinucigaşă şi i-am dat detonatorul lui Michel Barnier (negociatorul-şef al UE pentru Brexit)”, a scris Johnson.

Guvernul de la Londra a reacţionat la declaraţiile fostului şef al diplomaţiei britanice, ministrul pentru locuinţe James Brokenshire subliniind că Marea Britanie trebuie să se concentreze acum pe aplicarea ‘planului Chequers’ în vederea ieşirii ţării din Uniunea Europeană. ”Noi trebuie doar să ne concentrăm, de fapt, pe avansarea planului Chequers. Acesta este planul care oferă soluţii şi pe el trebuie să ne concentrăm”, a declarat Brokenshire pentru postul de televiziune britanic Sky.

Planul prezentat de Theresa May în Iulie prevede crearea unei zone de liber schimb pentru bunuri şi produse agricole între Marea Britanie şi UE, ceea ce ar menţine, practic, sectorul sub reglementările pieţei unice europene şi ar asigura o frontieră deschisă între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Marea Britanie ar părăsi însă piaţa unică europeană a serviciilor, ce reprezintă 80% din economia sa.

Ministrul de Interne britanic: Cei doi ruşi suspectaţi că l-au otrăvit pe Skripal vor fi arestaţi dacă părăsesc Rusia

Cei doi ruşi care sunt suspectaţi că i-au otrăvit pe fostul spion rus Sergei Skripal şi pe fiica sa vor fi arestaţi în momentul în care părăsesc Rusia, a avertizat ministrul de Interne din Marea Britanie, Sajid Javid, scrie BBC. El a afirmat că cei doi, despre care Regatul Unit a informat că fac parte din serviciile secrete ruse, au acţionat la ordine primite de la cel mai înalt nivel din Moscova, potrivit news.ro.

Javid a numit atacul ca fiind „revoltător şi dezgustător.” El a afirmat că „este clar, fără echivoc, că a fost un atac din partea statului rus – doi cetăţeni ruşi au fost trimişi în Marea Britanie cu scopul de a coordona o tentativă de asasinat.”, adăugînd că „serviciile secrete ruse lucrează îndeaproape cu Kremlinul.” „Dacă vor părăsi vreodată Federaţia Rusă, Marea Britanie şi aliaţii săi îi vor prinde şi îi vor pune sub acuzare”, a precizat Javid.

Săptămîna trecută, Marea Britanie a fost susţinută în Consiliul de Securitate al ONU de către Franţa, SUA, Germania şi Canada care au anunţat că sunt de acord cu concluzia la care au ajuns britanicii privind responsabilitatea statului rus în acest caz. Rusia a negat acuzaţiile Regatului Unit pe care le-a numit ca fiind „minciuni” şi i-a acuzat pe britanici că au creat „o isterie anti-Rusia dezgustătoare.”

Procurorii nu pot cere Rusiei să îi extrădeze pe cei doi deoarece Moscova nu are un acord de extrădare cu Marea Britanie. Totuşi, a fost emis un mandat european de arestare pe numele lor, în caz că vor călători pe teritoriul UE.

 

Socialmai mult
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37