Urgenţă de sănătate publică în New York. Autoritățile au emis ordin de vaccinare obligatorie

Oraşul New York a declarat stare de urgenţă de sănătate publică şi a emis Marţi un ordin pentru vaccinarea obligatorie în urma unei„creşteri accentuate” a numărului de cazuri de rujeolă, relatează DPA.

Ordinul de sănătate publică prevede că vaccinarea contra rujeolei devine obligatorie în cazul locuitorilor din zonele afectate din Brooklyn, iar persoanele care nu se vaccinează sunt pasibile de amendă, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă primarul Bill de Blasio. În zona afectată din Williamsburg, Brooklyn, trăieşte o comunitate de evrei ortodocşi. Biroul primarului oraşului New York a precizat că aceste persoane au fost informate atît în limba engleză cît şi în idiş.

Începînd din luna Octombrie 2018, au fost înregistrate aproximativ 300 de cazuri de rujeolă. În 2017, au fost consemnate doar două cazuri de rujeolă. Instituţia primarului a indicat că în mare parte vina pentru această situaţie aparţine campaniilor internaţionale care discreditează siguranţa vaccinării - aşa-numita mişcare anti-vaccinare, care a cîştigat teren pe teritoriul Statelor Unite.

„Este crucial ca oamenii să înţeleagă faptul că vaccinul contra rujeolei funcţionează - este sigur, este eficient, este testat în timp”, a spus Blasio. Edilul a avertizat, de asemenea, asupra pericolului reprezentat de practica abordată de unii dintre părinţi care îşi expun copiii la rujeolă în încercarea de a le oferi acestora imunitate în faţa acestei boli.

Curtea Constituțională a României a decis că iniţiativa USR „Fără penali în funcţii publice” este constituţională

Judecătorii Curtea Constituțională a României (CCR) au stabilit, Marţi, cu unanimitate de voturi, că iniţiativa legislativă de revizuire a Legii fundamentale, care a fost inițiată de Uniunea Salvați România (USR), „Fără penali în funcţii publice”, respectă prevederile constituţionale.

Curtea a verificat dacă iniţiativa cetăţenească a USR îndeplineşte condiţiile tehnice, respectiv numărul de semnături şi dacă demersul cetăţenesc respectă limitele Constituţiei. După decizia CCR de Marţi, iniţiativa va parcurge procedura parlamentară, ulterior urmînd a fi supusă referendumului de revizuire a Legii fundamentale.

În 21 Septembrie 2018, USR a depus la Parlament a doua tranşă de semnături pentru iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”, peste 780.000, îndeplinind astfel condiţiile impuse de lege pentru declanşarea referendumului, respectiv 500.000 de semnături din 21 de judeţe. Iniţiativa ”Fără Penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, avînd conţinutul: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, pînă la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Constituţia prevede în prezent, la articolul 37, următoarele: „(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, pînă în ziua alegerilor inclusiv, vîrsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vîrsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vîrsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României”.

Victorie pentru Brexit: Parlamentul britanic a aprobat Planul Thresei May de a cere UE o nouă amînare pînă la 30 Iunie

Parlamentarii britanici au aprobat Marţi planul premierului Theresa May de a cere o amînare a Brexitului pînă la 30 Iunie, timp în care va încerca să ajungă la un compromis cu Partidul Laburist de opoziţie pentru validarea acordului de retragere în Camera Comunelor, relatează Reuters, scrie Agerpres. Parlamentarii au aprobat, cu 420 de voturi pentru şi 110 împotrivă, moţiunea Guvernului. Guvernul a fost nevoit să supună la vot decizia după ce Parlamentul britanic a adoptat Luni o lege care îi dă puterea să supervizeze şi să efectueze schimbări în solicitarea Theresei May de a prelungi perioada de negociere a articolului 50 al Tratatului pentru a doua oară.

Discuţiile cu opoziţia laburistă pentru a încerca ieşirea din impasul Brexitului vor fi reluate după summitul UE de Miercuri, a anunţat între timp Guvernul britanic, dînd de înţeles că dialogul nu s-a soldat încă cu un acord, potrivit France Presse. Calificînd drept „constructive” ultimele discuţii din cursul după-amiezii de Marţi, Guvernul a subliniat într-un comunicat că „cele două părţi au convenit să se revadă Joi, după încheierea Consiliului European” consacrat Brexitului. Dialogul cu Partidul Laburist a fost lansat Miercurea trecută, în contextul incapacităţii premierului Theresa May de a obţine votarea acordului de divorţ cu UE de către Parlamentul britanic. „Rămînem total angajaţi să ducem Brexitul la bun sfîrşit, existînd de ambele părţi voinţa de a munci din greu pentru a ne pune de acord asupra unui mod de a progresa, conştienţi de urgenţa evitării organizării de alegeri europene”, a adăugat Guvernul.

Luni, liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a reproşat Guvernului că refuză „să deplaseze liniile roşii iniţiale”. Partidul său este partizanul rămînerii în uniunea vamală europeană – care prevede o politică vamală şi comercială comună – în timp ce Theresa May a afirmat mereu că doreşte ieşirea ţării din uniunea vamală, pentru ca aceasta să poată încheia liber acorduri comerciale cu ţările terţe.

Marea Britanie, la marginea unei noi recesiuni. E mai săracă, în medie, cu 1.000 de euro de persoană

Incertitudinile legate de Brexit au costat economia Marii Britanii aproape 77 de miliarde de euro pînă acum şi perspectivele unei recesiuni iminente. Şi nici măcar nu a început încă totul.

Dorinţa de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a declanşat efecte negative în lanţ: scăderea lirei, creşterea inflaţiei, o erodare masivă a puterii de consum, dar şi o scădere a exporturilor, potrivit raportului S&P la nivel global. Toți acești indicatori au condus la o reducere a PIB-ului cu 3%. Drept urmare, Regatul Unit se află acum la marginea unei noi recesiuni. Datele statistice publicate recent arată că din cauza incertitudinii legate de Brexit avansul economic al Marii Britanii ar putea stagna anul acesta. Pierderea de aproape 77 de miliarde de euro din economia Regatului înseamnă că țara este mai săracă în medie cu peste o mie de euro de persoană, decît ar fi fost în cazul în care votul pentru Brexit nu ar fi avut loc.

Acum discuțiile sunt aprinse cu privire la ce se va întîmpla în cazul controversatului divorț. Theresa May exclude varianta ieşirii din Uniunea Europeană fără un acord, dar şi supunerea la vot pentru a patra oară a înţelegerii cu blocul comunitar. Salvarea ar putea veni din negocierile premierului britanic cu laburiştii din opoziţie, care au început săptămîna trecută şi vor continua intens şi zilele acestea. Cele două părţi trebuie să se pună de acord asupra unui plan privind Brexitul, cu care Theresa May să meargă la summitul extraordinar al Uniunii Europene de Miercuri, în speranţa că va obţine amînarea divorţului pînă la 30 Iunie.

Dacă planul nu va convinge Bruxellesul, Marea Britanie ar urma să părăsească blocul comunitar la sfîrşitul acestei săptămîni, fără nici un acord. Ori acest lucru ar declanşa un haos fără precedent, iar pierderile s-ar putea adînci şi mai mult. Ar fi exact pasul care ar arunca Marea Britanie în recesiune.

Un sătuc din Germania se pregăteşte să devină noul centru geografic al UE, după Brexit

Un sătuc din Germania se pregăteşte să devină noul centru geografic al Uniunii Europene, după retragerea anunţată a Marii Britanii din blocul comunitar, relatează Marţi Reuters, scrie Agerpres.

Drumul din actualul centru – municipalitatea Westerngrund, din Sudul Germaniei – pînă în Gadheim are circa 55 de kilometri şi se parcurge în aproximativ o oră. La intrarea în localitate, o pancartă pe care scrie „Viitorul centru al Europei” îi întîmpină de pe acum cu mîndrie pe vizitatori, iar localnicii au pregătit deja şi stîlpul pe care ar urma să fluture steagul Uniunii Europene. Pentru cei din Westerngrund, pierderea titlului obţinut în 2013, după aderarea Croaţiei la blocul comunitar, va fi în schimb o zi tristă. Locul exact este marcat în prezent cu o placă, o hartă şi un drapel al Uniunii.

Centrul geografic al Uniunii Europene s-a deplasat uşor de-a lungul timpului, dar a rămas în Germania de la extinderea UE de la 15 la 25 de membrii, în 2004.

Gadheim este o localitate prea mică pentru a avea propriul primar şi intră sub jurisdicţia edilului din municipalitatea învecinată, Veitshoechheim. Primarul Juergen Goetz a declarat pentru Reuters că speră că noul titlu va putea atrage mai mulţi turişti în zonă. Localnicii sunt încîntaţi de perspectiva de a deveni centrul Europei şi unul dintre ei chiar i-a propus primarului să-i acorde Theresei May titlul de cetăţean de onoare al Gadheimului. Dar „acest lucru ar fi evident cam greu”, a comentat Goetz. „Desigur că Gadheim are motive să sărbătorească, dar cred că pentru Europa ca întreg nu va fi o zi bună”, a adăugat acesta.

Rusia: Din programele de înarmare au fost deturnate zeci de milioane de euro (Procuratură)

Industria militară şi spaţială din Rusia a fost păgubită cu peste 20 de milioane de euro prin deturnări de fonduri, arată un raport înaintat de Procuratura rusă Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, conform unor informaţii preluate Marţi de AFP de la agenţiile de presă ruse.

Mai mult de 1,6 miliarde de ruble, sumă echivalentă la cursul actual cu 21,9 milioane de euro, au fost deturnate de întreprinderi din concernele Rostec (industria militară) şi Roskosmos (industria aerospaţială). Documentul citat arată că fondurile erau destinate „modernizării capacităţilor de producţie şi creării unor arme dintre cele mai moderne”. Kremlinul a reacţionat Marţi anunţînd că va acorda „mare atenţie” întreprinderilor vizate. Rostec a confirmat implicit ancheta, subliniind că propriile servicii de securitate au semnalat anul trecut „prejudicii interne în valoare de 3,4 miliarde de ruble”, adică aproximativ 46 de milioane de euro. Roskosmos a comunicat că a „contribuit activ” la ancheta Procuraturii şi a luat de la sfîrşitul lui 2018 „măsuri exhaustive pentru a face ordine în industria rachetelor spaţiale”.

AFP menţionează că industria de armament din fosta URSS, falimentară după căderea Uniunii, s-a redresat în ultimii ani, ca urmare a politicii Preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. În aceeaşi perioadă domeniul spaţial a fost implicat şi în alte cazuri de corupţie, în special legate de construcţia noului cosmodrom Vostocinîi.

Autorităţile austriece efectuează percheziţii în întreaga ţară care vizează zeci de persoane suspecte de activităţi neonaziste

Autorităţile austriece au efectuat percheziţii Marţi în întreaga ţară, vizînd 32 de persoane care sunt suspectate de activităţi neonaziste, potrivit Ministerului Justiţiei, relatează dpa, scrie Agerpres. Ministerul a precizat că va furniza noi informaţii în cadrul unei conferinţe de presă din cursul după-amiezii. Coaliţia aflată la guvernare în Austria dintre conservatori şi extrema-dreaptă este în prezent sub presiune pentru a-şi dovedi bunele intenţii în ceea ce priveşte combaterea extremismului de dreapta, notează agenţia de ştiri germană.

După recentele dezvăluiri potrivit cărora atacatorul de la moscheea din Christchurch, Noua Zeelandă, a donat bani unei Mişcări identitare anti-imigraţie din Austria, media şi opoziţia au analizat legăturile dintre aceasta şi partidul de extremă dreapta la putere, Partidul Libertăţii (FPO). În plus, agenţiile europene de informaţii şi-au redus relaţiile cu instituţia similară din Austria – Biroul pentru protecţia constituţiei şi contraterorism -, după ce procurorii au dispus efectuarea unei razii la acest birou în urmă cu un an pentru a investiga presupusele nereguli.

Fostul Preşedinte Sud-african spune tot ce știe despre banii lui Gaddafi

Fostul Preşedinte Sud-african Jacob Zuma a dezminţit, Marţi, că ar fi ascuns vreo 30 de milioane de dolari aparţinînd fostului lider libian Muammar Gaddafi în reşedinţa sa de la ţară, relatează dpa, potrivit agerpres. „Ah! Sunt dator cu milioane la avocaţi (…). Şi acum aud că aveam în păstrare la mine bani de la răposatul meu frate Gaddafi”, a transmis pe Twitter fostul şef de stat, implicat în numeroase scandaluri de corupţie.

În weekend, cotidianul Sunday Times din Africa de Sud a publicat o anchetă conform căreia autorităţile militare libiene i-au cerut actualului Preşedinte Sud-african Cyril Ramaphosa asistenţă în vederea recuperării milioanelor lui Gaddafi, despre care se crede că sunt acum în eSwatini, fostul Swaziland. „Unde sunt banii, pentru că Majestatea Sa nu ştie nimic de ei?” – a mai transmis Zuma pe aceeaşi reţea socială, referindu-se la regele eSwatini, care potrivit cotidianului citat i-a confirmat recent lui Ramaphosa existenţa banilor.

Înainte de a fi înlăturat de la putere şi asasinat în 2011, liderul libian a avut o strînsă relaţie cu Africa de Sud, iar Zuma i-a oferit „fratelui” său adăpost, a relatat ziarul Sud-african. În schimb, Gaddafi l-a rugat să „pună bine” suma de circa 30 de milioane de dolari, ce ar fi urmat să fie folosiţi dacă ar fi ajuns în faţa Curţii Penale Internaţionale. După ce a păstrat o vreme banii în reşedinţa sa de lux din Nklanda, o zonă rurală din Estul ţării – de altfel una din nenumăratele surse de probleme cu legea ale lui Zuma, după ce s-a aflat că a folosit bani publici pentru a o moderniza -, fostul şef de stat i-a predat regelui Mswati din eSwatini, pentru a avea grijă în continuare de ei, susţine ziarul.

Ministrul Sud-african pentru relaţii internaţionale, Lindiwe Sisulu, a respins aceste informaţii. „E o poveste care circulă de foarte mulţi ani, că libienii şi-ar fi adus banii aici”, a comentat ea în faţa presei. „Nu sunt bani în Swaziland. Nu sunt bani despre care să ştim”, a adăugat ministrul.

Mai multe persoane au fost rănite în urma unor ciocniri într-o tabără de migranţi din Nordul Parisului

Mai multe persoane au fost rănite, dintre care una grav, şi alte 17 au fost arestate la sfîrşitul săptămînii trecute, într-o serie de ciocniri nocturne între migranţi în Nordul Parisului, unde se află o tabără insalubră în continuă extindere, au indicat surse concordante citate Marţi de AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a intervenit în urma unei dispute în care s-au folosit şi cuţite, în noaptea de Vineri spre Sîmbătă. Trei indivizi au fost reţinuţi atunci. Două ore mai tîrziu, circa 50 de persoane, între care afgani şi eritreeni, au fost implicate într-o altercaţie, determinînd o nouă intervenţie a forţelor de ordine, care au recurs la gaze lacrimogene. Douăzeci şi şapte de oameni au fost răniţi. În noaptea următoare, circa 50 de afgani şi eritreeni s-au luat din nou la harţă şi au aruncat cu pietre în direcţia Poliţiei, care a ripostat cu dispozitive tip flashball (gloanţe de cauciuc). Opt indivizi au fost arestaţi preventiv, a indicat o sursă din Poliţie. Ceva mai tîrziu a izbucnit un nou scandal cu doi răniţi, dintre care unul grav, iar un ultim conflict a avut loc Duminică.

Un responsabil al organizaţiei Medecins du Monde, care dispune de o clinică mobilă în zonă, a declarat pentru France Presse că Luni personalul clinicii a acordat îngrijiri unui număr important de răniţi în urma acestor ciocniri. „Am mai întîlnit astfel de probleme şi în alte părţi, dar niciodată de o asemenea amploare. Cu cît condiţiile se degradează mai tare, cu atît lupta pentru supravieţuire devine mai aprigă”, a remarcat Pierre Henry, director general al asociaţiei France Terre D’Asile.

Joia trecută, peste 300 de persoane au fost evacuate din această tabără deosebit de insalubră instalată pe o şosea din apropierea staţiei de metrou Porte de la Chapelle din Nordul Capitalei franceze, nu departe de aşa-zisa „colină a crack-ului”, unde se strîng toxicomanii. Cîteva sute de alţi migranţi nu au putut fi însă preluaţi de autorităţi şi au rămas în corturile instalate direct pe asfalt, la nivelul ţevilor de eşapament ale maşinilor care trec. Între 900 şi 1800 de migranţi au fost recenzaţi în toate taberele existente în Paris.