Realitatea internationala pe scurt (1 Noiembrie 2018)

Avertismentul lui Putin pentru Biserica Ortodoxă. “Vor fi consecinţe grave”

Liderul de la Kremlin a reacţionat după recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene, care a provocat o schismă între Moscova şi Constantinopol.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat, Miercuri, asupra ‘consecinţelor grave’ ale sciziunii între Bisericile Ortodoxe, după decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, şi a declarat că Rusia va apăra cu fermitate drepturile şi interesele conaţionalilor din afara ţării în condiţiile tensiunii tot mai mari pe plan internaţional, relatează AFP şi TASS. ‘Aş dori să subliniez un lucru: politizarea unui domeniu atît de sensibil sfîrşeşte întotdeauna cu cele mai grave consecinţe, în primul rînd pentru cei care fac asta’, a declarat Putin în cadrul unui forum ce a reunit reprezentanţi ai diasporei ruse la Moscova.

Este prima oară cînd şeful statului rus se pronunţă în cazul acestei crize religioase apărute după ce Patriarhia Ecumenică şi-a anunţat decizia de a autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei, iar Patriarhia Moscovei a rupt legăturile cu Patriarhia Ecumenică în urma acestei decizii. Preşedintele Putin a denunţat ‘încercările de a rupe legăturile dintre Biserica Rusă şi credincioşii săi din străinătate’. ‘Datoria noastră comună - mai presus de toate în faţa oamenilor - este de a păstra unitatea spirituală şi istorică a ortodocşilor’, a subliniat Preşedintele rus.

Patriarhia Constantinopolului a decis la jumătatea lunii Octombrie să recunoască o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, punînd astfel capăt celor 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei, decizie care pune problema viitorului milioanelor de credincioşi din această ţară, unde Biserica Rusă se bucură încă de o influenţă considerabilă. Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a refuzat să recunoască această decizie, catalogînd Patriarhia Constantinopolului drept ‘schismatică’. Indignată, Biserica Rusă, care revendică numărul cel mai mare de credincioşi în lumea ortodoxă, a anunţat ruperea tuturor legăturilor sale cu Constantinopolul, cea mai veche Patriarhie. Biserica subordonată Patriarhiei Moscovei dispune în Ucraina de numărul cel mai mare de parohii (peste 12.000), dar Patriarhia Kievului are totuşi cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor, citat de AFP.

‘Vom apăra cu fermitate drepturile şi interesele dumneavoastră, vom folosi toate mecanismele bilaterale şi internaţionale existente pentru aceasta, vom continua să ajutăm Fondul de sprijin şi de apărare a drepturile conaţionalilor care trăiesc în străinătate’, a declarat Vladimir Putin, adresîndu-se participanţilor la cel de-al VI-lea Congres al diasporei ruse, care şi-a deschis lucrările Miercuri la Moscova, potrivit TASS. Referitor la încălcarea drepturilor populaţiei rusofone, Putin a declarat că în ‘Ucraina se întîmpla aceasta (...); se întîmplă şi în ţările baltice şi într-o serie de alte state unde se rescrie istoria, se duce o luptă cu monumentele şi cu limba rusă’, denunţînd manifestările de rusofobie şi alte forme de extremism agresiv.

Guvernul italian oferă teren agricol familiilor cu trei copii

Guvernul italian vrea să încurajeze natalitatea prin oferirea de teren agricol părinţilor care vor avea un al treilea copil în următorii ani, informează mass-media din peninsulă, citată de AFP. Măsura, concepută de Liga (partid de extrem dreapta) şi înscrisă în proiectul de buget pe 2019, prevede oferirea unei concesiuni pe 20 de ani, pentru un teren agricol aflat în proprietatea statului, familiilor care se vor mări între 2019 şi 2021, relatează Agerpres. “Spunem că italienii fac puţini copii. Trebuie inversată această tendinţă. Ministerul Agriculturii vrea să îşi aducă contribuţia prin favorizarea zonelor rurale, unde oamenii mai au copii”, a explicat presei ministrul italian al Agriculturii, Gian Marco Centinaio, reprezentant al Ligii.

Rata natalităţii în Italia este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar Liga a făcut “un cal de bătaie” din acest subiect, promiţînd în campania electorală că va relansa economia pentru a stimula dorinţa italienilor de a avea copii. Ministrul Familiei, Lorenzo Fontana, la rîndul său reprezentant al Ligii, şi-a exprimat sprijinul pentru măsura anunţată de colegul său de la Agricultură, precizînd însă că ea vizează doar cuplurile căsătorite şi instalate de cel puţin 10 ani în Italia. Potrivit Coldiretti, principalul sindicat al fermierilor italieni, statul posedă încă aproape jumătate de milion de hectare de teren cultivabil, cu o valoare estimată la aproape 10 miliarde euro. Însă cotidianul Corriere della Sera subliniază că această valoare este doar una teoretică, în condiţiile în care statul şi-a vîndut deja cele mai bune terenuri. “Au mai rămas doar terenurile de pe fundul sacului”, susţine publicaţia menţionată.

Cel mai sadic criminal din Germania a dezvăluit motivul pentru care și-a ucis victimele

Cel mai sadic criminal în serie din istoria postbelică a Germaniei şi-a recunoscut faptele. În faţa judecătorilor, bărbatul, fost asistent medical, a mărturisit că a ucis 100 de pacienţi pe care îi avea în grijă. A vorbit şi despre motivele care l-au împins să comită aceste crime teribile: plictiseala sau dorinţa de a-şi impresiona colegii cu manevrele de resuscitare făcute pacienţilor. Acesta este cel de-al treilea proces care se deschide pe numele său. Bărbatul are deja o condamnare pe viaţă pentru două dintre crimele pe care le-a comis.

Fostul asistent medical, în vîrstă de 41 de ani, nu a îndrăznit să dea ochii cu judecătorii şi acuzatorii. A intrat în sala de judecată ascunzîndu-şi privirea cu un dosar. Acuzaţiile care i se aduc sunt înfiorătoare - a ucis zeci de pacienţi pe care îi avea în grijă. Melanie Bitter, purtător de cuvînt, Tribunal: Niels Hoegel este acuzat de 100 de crime. Credem că a abuzat de poziţia sa profesională pentru a le administra pacienţilor săi medicamente care nu le erau prescrise pentru a-şi exersa manevrele de resuscitare. Scopul său, potrivit procurorului, era de a se face remarcat profesional în astfel de situaţii. Timp de 6 ani, nimeni nu şi-a dat seama de ce se întîmplă. A fost prins în 2005 cînd injecta un medicament neprescris unuia dintre pacienţi. Deja 130 de oameni muriseră sub supravegherea sa. Criminalul care și-a recunoscut acum faptele a fost condamnat, în 2008, la 7 ani de închisoare pentru tentativă de omor şi, în 2015, într-un alt proces, a primit închisoare pe viaţă după ce a fost găsit vinovat pentru două omucideri şi două tentative de omor.

Un celebru gangster, care a inspirat mai multe filme la Hollywood, a fost ucis în bătaie în închisoare

Un temut gangster din Boston, James „Whitey” Bulger, a cărui viață a inspirat mai multe filme la Hollywood, a fost găsit mort într-o închisoare federală de maximă securitate din Virginia de Vest, la scurt timp după ce fusese transferat dintr-un penitenciar din Florida. Gangsterul avea 89 de ani și din cîte se pare a fost ucis în bătaie de către ceilalți deținuți. 

Viața lui Bulger, care în 2013 a fost condamnat pentru 11 crime, a stat la baza mai multor scenarii de film.  El fusese prins în California în 2011, după ce a fost dat în urmărire timp de 16 ani. Bulger a fost liderul bandei Winter Hill din South Boston. Activitatea acestei bande a fost subiect al filmului „Black Mass” cu Johnny Depp, dar a stat și la baza filmului „The Departed” (Cîrtița), care a cîștigat în 2007 patru premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film.

Moartea lui Bulger a intervenit în aceeași zi în care a fost transferat la închisoarea Hazelton, unde sunt închiși 1.385 de deținuți. Unul dintre aceștia, care are legături cu mafia, este anchetat pentru uciderea lui Bulger, au relatat surse citate de Boston Globe. Bulger a fost bătut cu bestialitate de unul sau mai mulți deținuți, la scurt timp după ce a ajuns în închisoare, au declarat surse din rîndul Poliției, citate de CBS.  Autoritatea care se ocupă de închisori în SUA a refuzat să spună săptămîna trecută de ce Bulger - care era condamnat pe viață - a fost mutat din penitenciarul din Florida.  Însă, potrivit The Boston Globe, Bulger fusese transferat la închisoarea din Florida de la o altă închisoare din Arizona, în 2014, după ce o relație pe care ar fi avut-o cu o femeie psiholog care îl consilia a atras atenția conducerii închisorii. 

Bulger s-a născut în 1929 și era unul dintre cei șase copii ai unei familii irlandezo-americane. Crescut în cartierul South Boston, un cartier al irlandezilor catolici, a intrat de tînăr în banda The Shamrocks, începînd cu furturi de mașini și ajungînd apoi să jefuiască bănci. I s-a spus „Whitey” din cauza părului blond. A ajuns să pună bazele unui adevărat imperiu care se ocupa de cămătărie, jocuri de noroc, extorcări, trafic cu droguri și crime. La un moment dat a încercat să furnizeze arme grupării paramilitare Armata Republicană Irlandeză din Irlanda de Nord.

În cele din urmă, a fost arestat și condamnat pentru jaf armat și deturnare și trimis la celebra închisoare Alcatraz din San Francisco. Se pare că i-a plăcut așa de mult acolo încît, ulterior, cînd era dat în urmărire generală, a venit și a vizitat Alcatraz ca turist.

Culmea e că fratele lui Bulger, William, a fost un influent politician democrat, care a devenit președinte al Senatului din statul Massachusetts în 1978, iar ulterior președintele Universității Massachusetts.

A fost dat în urmărire generală din 1995 și a fost prins abia în 2011, în California. Se ascundea la prietena lui, Catherine Greig. A fost condamnat în 2013 pentru o serie de infracțiuni, inclusiv participare la 11 crime comise în anii 70 și 80 pe întreg teritoriul SUA. Guvernul american a fost nevoit să plătească victimelor sale despăgubiri de peste 20 de milioane de dolari, pe motiv că el a comis aceste crime în timp ce era sub monitorizare federală. Potrivit FBI, Bulger a fost informatorul lor secret din 1975, deși gangsterul a negat asta întotdeauna. În 2015, un grup de studenți care avea un proiect la istorie i-a trimis o scrisoare în închisoare, iar gangsterul le-a răspuns. Se pare că își regreta trecutul: „Viața mea a fost irosită și mi-am petrecut-o prostește”, le-a scris el, potrivit BBC News.

Datorii de miliarde, favoruri pentru multinaționale și o Europă făcută bucăți. Așa a scufundat Juncker UE

Datoriile se moștenesc. Iar cele pe care Jean-Claude Juncker le va lăsa drept moștenire Uniunii Europene după încheierea mandatului său sunt enorme. Atît din punct de vedere economic și politic. Primele, așa după cum a scris ziarul italian L'Espresso, se ridică la aproximativ un trilion de euro pe an. Pentru că, împreună cu țara lui, Luxemburg, considerată capitala evaziunii fiscale de pe continentul european, bugetul UE și al celor 28 de state membre sunt dezastruoase.

Un munte al impozitelor neplătite, multinaționale care fac profituri de miliarde încercînd să nu plătească impozite, dar și cu contribuția statelor membre UE care concurează între ele în a găsi cel mai bun loc pentru a-și muta capitalul. În acest joc sîngeros pentru profitul multinaționalelor, Jean Claude Juncker, cu Marele său Ducat, a jucat un rol-cheie. Ca fost premier al Luxemburgului timp de cîțiva ani, puterea pe care a avut-o l-a ajutat să transforme mica țară din Benelux într-un adevărat paradis fiscal în Uniunea Europeană. Atît de mult încît ancheta LuxLeaks din 2014, cînd Juncker a fost înscăunat la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei Europene, a arătat, pe baza a 28.000 de documente confidențiale, cum  343 de companii multinaționale au înființat structuri financiare complexe pentru a „optimiza" costurile cu taxele, adică pentru a plăti cît mai puține taxe posibil.

Luxemburg este doar vîrful aisbergului unui sistem foarte profund de evitare a impozitelor.  Un sistem ramificat care implica nu numai Marele Ducat al lui Juncker, ci și Belgia, Olanda, Irlanda și Malta. Potrivit UE, această concurență neloială costă anual mii de miliarde de euro în taxe neplătite. Dar, din cîte se vede, președintele Comisiei s-a arătat mult mai interesat să spună altora cum să gestioneze datoriile publice, decît să atace frontal această înșelătorie pe față împotriva multor state membre UE și a cetățenilor lor.

Tabloul conturat în presă în urma acestor investigații  privind  evaziunea fiscală la scară largă practicată în Luxemburg în timpul mandatelor sale de premier este unul al manevrelor politice, presiunilor asupra Guvernelor suverane, acordurilor privind modul de evitare a reformelor fiscale în Europa și constrîngerile legate de secretul acordurilor între state și giganții industriali și comerciali. Imagine care arată, dacă mai era nevoie, inoportunitatea numirii lui Juncker ca președinte al Comisiei.

Peste toate astea s-a adăugat și scandalul de la începutul anului, al unui așa-zis „stat paralel” al serviciilor secrete, fiind dezvăluit modul în care fostul prim-ministru al Luxemburgului a creat un sistem de ascultare ilegală a tuturor cetățenilor Marelui Ducat. Serviciul secret SREL a efectuat interceptări telefonice și spionaj ilegale și a menținut o arhivă de dosare secrete (fișe) pentru opozanții politici ai fostului prim-ministru.

La aceste datorii economice pe care le lasă moștenire Juncker se adaugă efectele politice la fel de dezastruoase asupra Europei. În ultimii ani, în mod paradoxal, Juncker s-a dovedit a fi un adevărat aliat al celor mai fervenți euro-sceptici. Neputînd înțelege Europa și cetățenii europeni, de neclintit în fața criticilor, convins că UE funcționează ca unsă, Juncker nu a vrut niciodată să se schimbe. Și tocmai această certitudine a sa a făcut ca Uniunea Europeană să devină tot mai indezirabilă pentru mulți cetățeni ai țărilor membre. Asta a dus la ascensiunea forțelor așa-numite populiste și a mișcărilor suverane, despre care se spune acum că amenință unitatea europeană. Lecția primită de omul forte de la Bruxelles, prin pedeapsa administrată de electoratul din Luxemburg, este cea mai bună dovadă. Alegerile de acum cîteva zile, din Marele Ducat, au adus cel mai dramatic rezultat din istoria partidului lui Juncker (CSV) - doar 28 de procente.

Exercițiile militare comune ale țărilor care vor să constituie un ‘NATO arab’ încep Sîmbătă în Egipt

Forţe armate şi observatori din opt ţări arabe se îndreaptă spre Egipt pentru exerciţiile militare care vor începe Sîmbătă, a comunicat Miercuri Armata egipteană, manevre ce ar putea evolua într-un pact regional pentru contracararea influenţei Iranului, transmite Reuters. Administraţia Preşedintelui american Donald Trump face presiuni discrete, împreună cu Egiptul şi Iordania, asupra ţărilor arabe din Golf pentru a începe constituirea a ceea ce oficiali ai Casei Albe au denumit un ‘NATO arab’ al aliaţilor musulmani sunniţi, vizînd contracararea Iranului şiit. O coaliţie arabă condusă de Arabia Saudită intervine deja în războiul din Yemen.

Într-un comunicat postat Miercuri pe pagina sa de Facebook, purtătorul de cuvînt al Armatei egiptene precizează că forţe terestre, aeriene, navale şi speciale din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweit, Bahrain şi Iordania au început să sosească în Egipt pentru exerciţiile intitulate ‘Scutul arabilor 1’, ce vor avea loc între 3 şi 16 Noiembrie. La aceste manevre vor asista observatori din Liban şi Maroc, a menţionat purtătorul de cuvînt, colonelul Tamer al-Refai. El a precizat că exerciţiile se înscriu în cadrul eforturilor Egiptului de a creşte cooperarea militară cu alte state arabe, dar a refuzat să speculeze cu privire la eventuala lor transformare într-o alianţă militară. Emiratul Qatar – implicat într-o dispută cu Arabia Saudită, EAU, Bahrain şi Egipt – şi sultanatul Oman nu participă la exerciţii.

Casa Albă a confirmat în luna Iulie că lucrează de cîteva luni la conceptul unei alianţe cu partenerii săi din regiune. Potrivit unei surse americane, oficiali saudiţi au propus ideea unui pact de securitate, înaintea vizitei Preşedintelui Donald Trump în Regat anul trecut – cînd a anunţat un contract major de vînzare de armament -, dar propunerea de alianţă nu a prins contur deocamdată. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut Marţi încetarea ostilităţilor în Yemen, declarînd că luna viitoare ar trebui să înceapă negocieri sub egida ONU pentru a se pune capăt războiului civil.

SUA: Autorul atacului din Pittsburgh, inculpat pentru 44 capete de acuzare

Suspectul în atacul armat comis Sîmbătă într-o sinagogă din Pittsburgh, în care au fost ucise 11 persoane, în cel mai grav atac antisemit din istoria recentă a Statelor Unite, a fost inculpat pentru un total de 44 de capete de acuzare, faţă de 29 anunţate anterior, transmite Reuters, citînd actul federal de inculpare înaintat Miercuri. Acuzaţiile împotriva lui Robert Bowers includ infracţiuni de ură motivată religios, infracţiuni la regimul armelor şi rănirea unor poliţişti. Robert Bowers, avînd asupra sa mai multe arme, a deschis focul Sîmbătă asupra credincioşilor aflaţi în sinagoga ‘Tree of Life’ (‘Copacul vieţii’) din Pittsburgh. Atacul a durat 20 de minute şi s-a soldat cu 11 morţi şi şase răniţi. Bowers s-a predat Poliţiei după ce a fost rănit la rîndul său în cursul intervenţiei forţelor de ordine. Tragedia de Sîmbătă a suscitat o durere imensă şi a îndoliat comunitatea evreiască din SUA, cea mai importantă din lume după cea din Israel.

Erdogan: Turcia va produce propriul sistem de rachete antiaeriene cu rază lungă de acţiune

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat Miercuri că ţara sa a început că lucreze la fabricarea pe plan intern a primului său sistem de rachete de apărare aeriană cu rază lungă de acţiune şi prima livrare este planificată pentru 2021, relatează agenţia Reuters. Turcia achiziţionează, de asemenea, de la Rusia rachete sol-aer S-400. Potrivit agenţiei de presă Anadolu, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a afirmat săptămîna trecută că instalarea sistemului de rachete S-400 va începe în Octombrie 2019. Ministrul Akar, citat de cotidianul Hurriyet Joia trecută, preciza că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis personal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400.

De două ori mai mulţi britanici cer cetăţenia irlandeză după votul privind Brexit

Numărul britanicilor care cer cetăţenia irlandeză a crescut aproape de două ori comparativ cu anul de dinainte de referendumul din Iunie 2016 privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează agenţia dpa, potrivit Agerpres. În 2015, 46.229 de britanici au cerut cetăţenia irlandeză, în timp ce 80.752 de britanici au solicitat în 2017 paşaportul ţării vecine. În prima jumătate a lui 2018, 44.962 de britanici au făcut cerere pentru obţinerea cetăţeniei irlandeze, potrivit agenţiei Press Association, care citează cifre oferite de către politicianul Neale Richmond, de la partidul Fine Gael din Republica Irlanda.

În Iunie 2016, 52% dintre participanţii la referendumul din Marea Britanie privind apartenenţa la Uniunea Europeană au votat în favoarea ieşirii ţării lor din blocul comunitar. De atunci, Londra se străduieşte să obţină un acord cu Bruxellesul privind ieşirea sa din UE. Mulţi lideri politici au avertizat că timpul scurt face planificarea dificilă pentru britanici, dar şi pentru cetăţenii şi companiile din Europa continentală.

Republica Irlanda este ţară membră a Uniunii Europene. Britanicii cu părinţi sau bunici din Irlanda pot cere paşaport irlandez. Atît Republica Irlanda, cît şi Marea Britanie permit dubla cetăţenie. Cel puţin 10% din populaţia Marii Britanii – fără a include provincia britanică Irlanda de Nord – au dreptul la paşaport irlandez, afirma Miercuri Richmond.

 

Socialmai mult
20.11.18 - 16:42
20.11.18 - 16:39
20.11.18 - 16:38
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04