Vladimir Putin : „Eu unul nu am smartphone”

Preşedintele rus Vladimir Putin a mărturisit, Joi, că nu deţine un smartphone, după ce anul trecut s-a descris drept o „persoană obişnuită” care aproape că nu utilizează internetul şi care nu are conturi pe reţelele sociale, relatează AFP. „Spuneţi că toată lumea are un smartphone”, a declarat Putin, după un discurs al directorului Institutului naţional de cercetare Kurceatov, Mihail Kovalciuk, susţinut cu prilejul unei reuniuni a cercetătorilor ruşi de la Novosibirsk, în Siberia occidentală, conform agerpres. „Dl Kovalciuk tocmai afirmase în discursul său că la ora actuală „fiecare are un smartphone în buzunar”. „Eu unul nu am smartphone”, a anunţat Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a anunţat în 2005 că nu deţine un telefon mobil. Vladimir Putin a declarat anul trecut, cu prilejul unei întrevederi cu tinerii ruşi, că se simte o „persoană obişnuită” a cărui zi de lucru „se termină atît de tîrziu” că nu se gîndeşte decît „să meargă să se culce cît mai repede posibil” şi „nu să se uite pe Instagram”. „Dacă angajaţii administraţiei mele folosesc internetul într-un mod foarte activ (…), eu personal aproape că nu-l utilizez”, a mărturisit el.

Pentagonul lansează o nouă politică anti-hărţuire

Ministerul american al Apărării a lansat o nouă politică pentru combaterea comportamentelor abuzive şi a oricărui fel de hărţuire – inclusiv glume ofensatoare, stereotipuri, gesturi violente şi discriminare – în rîndul forţelor armate ale SUA, relatează Xinhua şi EFE, conform agerpres. Politica lansată Joi prevede noi proceduri menite să prevină şi să răspundă la diferite tipuri de hărţuire, inclusiv sexuală, a precizat Pentagonul. Sunt avute în vedere „glumele şi epitetele ofensatoare, batjocura, expunerea de obiecte sau imagini ofensatoare, stereotipizarea, actele de intimidare, ameninţările voalate cu violenţa, remarcile ameninţătoare sau provocatoare, insultele rasiale sau de altă natură, remarcile peiorative despre accentul unei persoane”. Activităţile sau acţiunile care urmăresc un scop militar sau guvernamental, cum ar fi antrenamentul de supravieţuire în condiţii de luptă, nu sunt considerate hărţuire, menţionează Pentagonul. Membrilor forţelor armate care se angajează în activităţi de hărţuire online sau la locul de muncă le va fi consemnat acest lucru în registrele militare. Politica prevede creşterea responsabilităţii eşaloanelor superioare cînd apar situaţii de hărţuire sau abuz, precum şi crearea unui oficiu pentru gestionarea tuturor denunţurilor.

Turcia a eliberat încă un deţinut cu cetăţenie germană

Turcia a eliberat încă un deţinut politic cu cetăţenie germană, a anunţat Vineri Ministerul de Externe german, fără a preciza identitatea persoanei în cauză, transmite dpa. Potrivit unor surse citate de agenţia de presă germană, deţinutul a fost eliberat Marţi, dar el nu poate părăsi teritoriul Turciei întrucît acuzaţiile la adresa lui sunt încă valabile. Diplomaţia germană a anunţat că în prezent în închisorile din Turcia se află şase cetăţeni germani. Un număr de 28 de germani au fost arestaţi, dintre care 22 au fost eliberaţi, după tentativa de lovitură de stat contra regimului preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, comisă în 15 Iulie 2016. De atunci, relaţiile dintre Berlin şi Ankara s-au tensionat, culminînd cu decizia de anul trecut a autorităţilor germane de a interzice mitinguri electorale ale miniştrilor şi preşedintelui turci pe teritoriul Germaniei.

Ciocniri violente între poliţiştii italieni şi membri unei grupări de extremă dreapta

Mai multe incidente s-au înregistrat Joi seară între manifestanţi ai micului grup de extremă dreaptă Forza Nuova şi forţele de ordine la Macerata, în centrul Italiei, unde Sîmbătă a avut loc un atac armat cu tentă rasistă, scrie AFP. În pofida interdicţiei de a manifesta, cîteva zeci de membri ai Forza Nuova s-au adunat şi au încercat să forţeze cordonul de poliţişti, dotaţi cu bastoane şi scuturi, care i-au respins. Circa 20 de manifestanţi au fost reţinuţi şi duşi la Prefectura Poliţiei, în timp ce unul, cu faţa plină de sînge din cauza unei lovituri cu bastonul, a primit îngrijiri, a constatat AFP. Forţele de ordine au încercat să nu permită întîlnirea dintre aceşti militanţi de extremă dreaptă şi manifestanţi ai unor mici grupări de extremă stîngă prezenţi în altă piaţă din acest orăşel aflat în centrul atenţiei după masacrul de la sfîrşitul săptămînii trecute. Cuvîntul de ordine al acestei manifestaţii a fost „Murim din cauza imigraţiei”, referindu-se la uciderea unei tinere italiene de 18 ani pentru care un nigerian a fost arestat. Sîmbătă, Luca Traini, un simpatizant de extremă dreaptă în vîrstă de 28 de ani, a deschis focul asupra mai multor imigranţi africani la Macerata, într-o tentativă de a răzbuna uciderea tinerei fete. Prefectul din Macerata a decis să interzică orice manifestaţie în oraş într-o încercare de a reduce tensiunea, dar Forza Nuova a ignorat această interdicţie.

Poliţia britanică a arestat trei bărbaţi suspectaţi că ţineau în sclavie 200 de imigranţi

Poliţia britanică a arestat Joi trei bărbaţi suspectaţi că ţineau în sclavie în jur de 200 de imigranţi, în majoritate bărbaţi din Lituania, România, Bulgaria şi Polonia, la o fermă horticolă din Cornwall, comitat în Sud-Vestul Angliei, a comunicat poliţia locală, potrivit agenţiei Reuters şi site-ului BBC News. ‘Este, cu siguranţă, una din cele mai mari operaţiuni în care am fost implicaţi’, a declarat Paul Coffey, purtător de cuvînt al Autorităţii britanice de combatere a abuzurilor în muncă, organism care a primit anul trecut puteri similare poliţiei pentru a ancheta cazuri de ţinere în sclavie. ‘Sunt aproximativ 200 de oameni – lituanieni, români, bulgari şi polonezi – care vin aici în fiecare an pentru sezonul de culegere a florilor şi care sunt cazaţi în rulote la ferma’ Bosahan, din Helston, a precizat inspectorul de poliţie Gail Windsor, în urma raidului întreprins în cursul dimineţii de Joi. Guvernul britanic estimează că cel puţin 13.000 de persoane sunt victime ale muncii forţate, exploatării sexuale şi servituţii domestice, dar Poliţia susţine că cifra reală ar putea fi mult mai mare.

Atacul aerian al coaliţiei anti-jihadiste condusă de SUA a fost calificat drept ‘crimă de război’ de către Siria

Regimul de la Damasc a calificat drept ‘crimă de război’ atacul aerian al coaliţiei anti-jihadiste condusă de SUA, despre care aceasta susţine că a fost efectuat ‘în legitimă apărare’ în noaptea de Miercuri spre Joi, şi a cerut dizolvarea coaliţiei, relatează Reuters, citînd agenţia oficială siriană de presă SANA. ‘Cerem comunităţii internaţionale să condamne acest masacru şi să tragă la răspundere coaliţia pentru aceasta’, citează SANA dintr-o scrisoare trimisă Naţiunilor Unite de Ministerul de Externe al Siriei, mesaj în care se afirmă că această coaliţie este ilegală şi că ea trebuie dizolvată, conform agerpres. Anterior, agenţiile internaţionale de presă au relatat că peste 100 de membri ai forţelor loiale regimului preşedintelui Bashar al-Assad au fost ucişi în lovituri efectuate Miercuri noaptea, în „legitimă apărare”, de către coaliţia anti-jihadistă condusă de Statele Unite. Loviturile au fost lansate după ce forţele proguvernamentale siriene „au declanşat un atac neprovocat” asupra unuia dintre cartierele generale ale Forţelor Democratice Siriene (FDS, sprijiniţi de Washington), se arată într-un comunicat, citat de AFP. Partenerii de coaliţie au fost alături de FDS în timpul atacului, comis la opt kilometri est de linia de dezescaladare de pe fluviul Eufrat. Peste 200 de civili au fost ucişi şi alte sute răniţi în raiduri aeriene intense desfăşurate începînd de Luni de regimul sirian împotriva fiefului rebelilor din Ghouta Orientală, în apropiere de Damasc, a indicat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO).

Brexit: David Davis acuză că proiectul de sancţiuni al UE este „de rea-credinţă” și „deloc înţelept”

Proiectul de sancţiuni al UE pentru a încadra perioada de tranziţie după Brexit este „deloc înţelept” şi „de rea-credinţă”, a denunţat Joi la Londra ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, într-o declaraţie de o virulenţă neobişnuită, transmite AFP. „Nu cred că a fost o dovadă de bună-credinţă să se publice acest document cu un limbaj sincer vorbind lipsit de politeţe, arătînd că ei ar putea să pună capăt arbitrar perioadei de tranziţie”, a declarat presei David Davis. „Este de rea-credinţă şi deloc înţelept să publici asta”, a adăugat el, potrivit agerpres. Demnitarul britanic a comentat documentul dezvăluit Miercuri de Uniunea Europeană care include un arsenal de sancţiuni pentru „a evita jocul lipsit de loialitate” din partea Londrei în timpul perioadei de tranziţie după divorţ. Proiectul de text cu regulile impuse Marii Britanii pentru perioada de tranziţie după ieşirea sa din UE la 29 Martie 2019 prevede posibilitatea instituirii unor sancţiuni, în special „un mecanism care permite Uniunii să suspende anumite beneficii pentru Regatul Unit ca urmare a participării sale la piaţa unică”.

Această clauză inclusă sub formă de scurtă adnotare în proiectul de acord a fost adăugată cu ocazia reluării negocierilor Marţi la Bruxelles. „Uniunea Europeană răspunde cererii formulate de Theresa May de a putea beneficia de piaţa unică şi de uniunea vamală pentru o perioadă limitată în cursul căreia toţi trebuie să joace după aceleaşi reguli”, a explicat într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter Stefaan De Rynck, consilier al negociatorului-şef al UE, Michel Barnier. „A prevede posibilitatea unor sancţiuni în cazul nerespectării regulilor face parte din orice acord”, a subliniat el. Clauza respectivă a provocat chiar de Miercuri furia mai multor deputaţi conservatori din Marea Britanie. „Aceste ameninţări stupide arată cît de mult îi este frică Uniunii Europene”, a remarcat ironic influentul deputat conservator Bernard Jenkin într-o intervenţie la BBC. Rămînerea pe piaţa unică i-ar permite Marii Britanii să continue să facă comerţ fără controale vamale în perioada de tranziţie, în timp ce cetăţenii britanici vor putea continua să trăiască şi să lucreze în orice alt stat al UE.