Confruntarea neîncheiată dintre Rusia și Japonia

Duminică, 11 Februarie, Rusia va derula un exercițiu militar de amploare, cu 2.000 de trupe, în Oceanul Pacific, în Arhipelagul Kurilelor, aflat într-o lungă dispută teritorială cu Japonia. Evenimentul trezește îngrijorare la Tokyo.

Ministrul de Externe Taro Kono a declarat că Guvernul de la Tokyo a depus, la nivel diplomatic, o notă de protest față de exercițiile militare ale Rusiei în zona Kurilelor, relatează digi24. Diplomatul a făcut o trimitere specială spre Insula Kunashiri, aflată sub controlul Rusiei și revendicată de Japonia ca parte integrantă a Teritoriilor sale de Nord, transmite postul public nipon de radio NHK. Taro Kono a afirmat în Camera inferioară a Parlamentului Japoniei că exercițiile militare rusești ar putea duce la o militarizare de proporții a Rusiei în Kurile. Premierul rus Dmitri Medvedev a aprobat recent desfășurarea de avioane rusești în Arhipelagul Kurilelor, ocupat la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către URSS și preluat apoi de Federația Rusă. Insulele se află sub administrație rusă și sunt cunoscute sub numele de Kurilele de Sud, în timp ce autoritățile de la Tokyo se referă la ele sub denumirea de Teritoriile de Nord.

„Coreea de Nord este o putere militară de clasă mondială”, declară Kim Jong-un

Coreea de Nord, dotată cu arma nucleară, este o ”putere militară de clasă mondială”, a declarat liderul ei Kim Jong-un la o defilare militară desfăşurată Joi, cu o zi înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă în Coreea de Sud, relatează AFP, potrivit news.ro. ”Noi am devenit capabili să facem demonstraţia, în faţa planetei, a statului nostru de putere militară de clasă mondială”, a spus el Joi. Kim, care a supervizat accelerarea programelor nuclear şi balistic al ţării sale, a făcut aceste declaraţii în Piaţa Kim Il Sung, în faţa unui auditoriu dezlănţuit.

Franţa îşi majorează bugetul Apărării cu aproape 300 de miliarde de euro

Ambiţia noului proiect de lege a planificării militare (LPM) franceze – care preconizează să aloce 295 de miliarde de euro Apărării în perioada 2019-2025 – este o regenerare a personalului şi echipamentelor, dur solicitate, într-o încercare de a pregăti viitorul, scrie AFP, potrivit news.ro. Obiectivul acestui ”efort bugetar fără precedent”, potrivit declaraţiilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, este să ridice cheltuielile Franţei la 2% din BIB în 2025, potrivit acestei LPM, care a fost prezentată Joi în Consiliul Miniştrilor şi ale cărei detalii au fost obţinute de AFP. Bugetul armatelor, în valoare de 34,2 miliarde de euro în 2018, va beneficia o creştere de 1,7 miliarde de euro pe an pînă în 2022, iar din 2023 de trei miliarde de euro pe an, adică după următoarele alegeri prezidenţiale. Această traiectorie bugetară ascendentă contrastează cu reducerile efectuate şi tensiunile financiare suportate de peste un deceniu de instituţia militară, înaintea unei redresări începute în urma atentatelor din 2015.

Bugetul următorilor şapte ani va fi consacrat cu prioritate îmbunătăţirii vieţii cotidiene a militarului şi modernizării echipamentelor, în contextul în care Franţa este angajată în toate direcţiile, de ani de zile, în Sahel (Operaţiunea Barkhane), în Levant (Chammal) şi pe teritoriul naţional (Sentinelle). În vederea îmbunătăţirii condiţiei celor aproximativ 200.000 de militari francezi şi fidelizării lor, LPM creşte clar creditele alocate echipamentelor mici (cu 34% în plus în 2019-2023) – veste antiglonţ de ultimă generaţie, uniforme ignifuge – întreţinerii materialului (30%) şi infrastructurilor (71%). Toate sunt bugete tradiţional neglijate. ”Aceste investiţii vor permite Franţei să rămînă armata de referinţă a Europei”, dă asigurări Ministerul Armelor.

ONU: Al-Qaida rămîne ‘remarcabil de rezistentă’, în timp ce ISIS este tot mai slab

Reţeaua teroristă internaţională Al-Qaida rămîne ‘remarcabil de rezistentă’ şi mai periculoasă în anumite regiuni decît gruparea jihadistă Stat Islamic (SI), care slăbeşte tot mai mult, relevă un raport al ONU, consultat Miercuri de AFP, conform agerpres. Documentul, trimis Consiliului de Securitate al ONU, detaliază faptul că organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabică (Aqpa), cu baza în Yemen, serveşte drept centru de comunicaţii pentru gruparea jihadistă. ”Grupările legate de Al-Qaida rămîn principalele ameninţări teroriste în unele regiuni, precum Somalia şi Yemen”, menţionează raportul. În Africa Occidentală şi în Asia de Sud, grupările afiliate reţelei Al-Qaida sunt mai periculoase decît combatanţii afiliaţi Statului Islamic care ‘nu sunt pentru moment capabili să ajungă la o poziţie comună’. ”Statele membre (ale ONU) apreciază că este posibil ca liderii SI în Libia să se deplaseze în alte zone de conflict, din Africa de Vest şi Sahel”, adaugă documentul citat. Anumite grupări afiliate SI şi Al-Qaida s-ar putea susţine reciproc în anumite regiuni, ceea ce ar putea reprezenta o nouă ameninţare la adresa securităţii, subliniază raportul.

Turcia consideră să sunt ‘deplasate şi nefondate’ declaraţiile ministrului de Externe francez despre ofensiva turcă din Siria

Turcia a criticat, Joi, declaraţiile ministrului francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves le Drian, care atenţiona Ankara împotriva uciderii de civili în cadrul ofensivei turce în Siria, declaraţii calificate de către autorităţile turce drept ‘deplasate şi nefondate’, informează AFP, potrivit agerpres. ‘Este regretabil că ministrul francez al Afacerilor Externe a făcut astfel de declaraţii deplasate şi nefondate’, a subliniat purtătorul de cuvînt al diplomaţiei turce Hami Alsoy într-un comunicat. Miercuri, Jean-Yves le Drian a atenţionat Turcia potrivnic oricărei ucideri de civili în cadrul operaţiunii sale lansate la 20 Ianuarie împotriva miliţiei kurde YPG în enclava siriană Afrin şi a estimat că Ankara, la fel ca regimul de la Damasc şi aliatul său iranian, încalcă dreptul internaţional în Siria. Le Drian a cerut ‘să nu se adauge război la război’, estimînd că ofensiva turcă este de natură să agraveze un conflict deja extrem de complex. ‘Operaţiunea întreprinsă de Turcia, contrar acuzaţiilor ministrului francez, nu permite să se adauge nici un nou război la războiul în curs în Siria’, a adăugat purtătorul de cuvînt al diplomaţiei turce.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat deja Turcia, la sfîrşitul lui Ianuarie, împotriva oricărei veleităţi de ‘invadare’ a Siriei.

Forţele susţinute de SUA în Siria au ucis peste 100 de militari ai Damascului

Peste 100 de membri ai forţelor loiale regimului sirian al preşedintelui Bashar al-Assad au fost ucişi în lovituri efectuate Miercuri noaptea, în „legitimă apărare”, de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, a anunţat, Joi, coaliţia într-un comunicat, citat de dpa şi AFP. Loviturile au fost lansate după ce forţele proguvernamentale siriene „au declanşat un atac neprovocat” asupra unuia dintre cartierele generale ale Forţelor Democratice Siriene (FDS, sprijiniţi de Washington), se arată în comunicat. Partenerii de coaliţie au fost alături de FDS în timpul atacului, comis la opt kilometri Est de linia de dezescaladare de pe fluviul Eufrat. Canalul de televiziune CNN a citat un oficial militar american potrivit căruia atacul asupra FDS a fost probabil o încercare de a obţine teritorii, inclusiv cîmpuri petroliere, recucerite de la Statul Islamic în Septembrie 2017. „Estimăm că peste 100 de membri ai forţelor proregim siriene au fost ucişi în confruntarea cu FDS şi forţele coaliţiei”, a spus el. Nici un membru al coaliţiei nu a fost ucis în confruntare, dar un combatant al FDS a fost rănit, a adăugat acesta. La rîndul său, un parlamentar rus a estimat că lovitura coaliţiei conduse de SUA asupra forţelor proguvernamentale siriene constituie un act de agresiune. „Acţiunile coaliţiei Statelor Unite nu respectă normele legale, dincolo de orice îndoială este vorba despre o agresiune”, a declarat Frantz Klincevici, citat de agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters.

După ninsorile abundente, Parisul revine treptat la normal

Situaţia pare să revină treptat la normal în Capitala Franţei după ce ninsorile din această săptămînă şi scăderea bruscă a temperaturilor au perturbat circulaţia, informează, Joi, AFP, potrivit agerpres. Doar opt dintre departamentele din regiunea Parisului se mai aflau Joi sub alerta portocalie a Meteo France din cauza zăpezii şi a gheţii, faţă de 45 de departamente vizate de acest cod de la începerea episodului de ninsoare care a afectat Nordul Franţei începînd de Marţi. Noi căderi de zăpadă sunt prognozate pentru ziua de Vineri. Joi, la ora 7:00, nu a fost identificată nici o problemă pe aeroporturile Paris-Orly şi Charles de Gaulle din regiunea Parisului, potrivit unei surse aeroportuare. Căderile de zăpadă neobişnuite au condus, Miercuri, la anularea tuturor serviciilor de autobuz din Paris şi la unele anulări în reţeaua RER (Réseau Express Régional), însă metroul a continuat să opereze în regim normal. Pentru ziua de Joi, compania de metrou din Paris a prevăzut un trafic „uşor perturbat”, menţionează AFP.

Putin şi Erdogan au stabilit unde va avea loc următorul summit legat de Siria

Următorul summit în ‘format Soci’ (Rusia, Turcia, Iran, reprezentanţi ai regimului de la Damasc şi ai opoziţiei siriene) cu privire la criza din Siria va avea loc la Istanbul, au anunţat, Joi, surse prezidenţiale de la Ankara, citate de Reuters şi AFP. Decizia a fost luată în timpul unei convorbiri telefonice între preşedintele rus Vladimir Putin şi cel turc Recep Tayyip Erdogan. Cei doi lideri au analizat recentele evoluţii din Siria şi au convenit să accelereze crearea unor posturi de observare militare în regiunea Idlib. De asemenea, Putin şi Erdogan au dezbătut situaţia umanitară din regiunea Ghouta Orientală, din apropiere de Damasc. În urmă cu zece zile, staţiunea balneară Soci, de pe coasta rusă a Mării Negre, a găzduit Congresul dialogului naţional sirian, la iniţiativa Moscovei, Ankarei şi Teheranului. Congresul de la Soci a reunit în special participanţi afiliaţi fie partidului de guvernămînt Baas, reprezentînd regimul de la Damasc, fie aliaţilor săi, fie aşa-numitei opoziţii ‘tolerate’. Reuniunea, care s-a derulat într-o atmosferă marcată de divergenţe, a avut ca rezultat declaraţii de intenţie, inclusiv un acord privind înfiinţarea unui comitet ‘pentru elaborarea unui proiect de reformă constituţională’, fără a fi anunţat niciun progres concret de către organizatori.