Realitatea internationala pe scurt – 1 (28 Februarie 2018)

Un criminal în serie a supravieţuit execuţiei, dar a rămas cu răni foarte grave

Doyle Lee Hamm a dezvăluit că este pe cale să fie executat, în timp ce suferă de cancer în faza terminală. Execuţia trebuia să aibă loc săptămîna trecută, dar avocatul lui Hamm, Bernard Harcourt, s-a opus acestei fapte pe argumentul că este inuman să îl execute printr-o injecţie letală, deoarece venele sale s-au prăbuşit ca rezultat al tratamentului pe care îl lua pentru cancer şi astfel a dorit o alternativă orală. În ciuda acestui fapt, statul Alabama a continuat cu execuţia prin injecţia letală. Din cauza cancerului limfatic, hepatitei şi medicamentelor pe care le-a folosit, executanţii nu au fost capabili să găsească o venă unde să îi administreze injecţia. Acest lucru l-a lăsat pe deţinut cu mai mult de o duzină de răni perforate pe braţe şi picioare. "Are dureri îngrozitoare din cauza încercărilor de a-i administra injcţia în vene.", a declarat Harcourt. 

Hamm a fost condamnat la moarte în 1987, după ce a omorît mulţi oameni într-un motel, în timpul unui jaf. A fost arestat cînd cei doi complici ai lui l-au dat în vileag şi au dau declaraţii împotriva lui. Alabama execută prizonierii printr-o injecţie letală, dar dacă deţinuţii aleg scaunul electric, nimeni nu se opune. După încercarea eşuată de a-l executa, prizonierul a zis că problema a fost "timpul". "Nu pot caracteriza că ceea ce s-a întîmplat aseară a fost o problemă..", a declarat comisarul Jeff Dunn. În SUA, prizonierii sunt protejaţi de Constituţie de pedeapsă crudă. Din cauza rănilor pe care le-a suferit în timpul tentativei de execuţie, Hamm nu a mai fost capabil să meargă. Execuţia lui Hamm a fost eliminată după ce s-a declarat că a fost în remisiune de cancer, deşi acest lucru fusese deja contestat de avocatul său. (Ştirile Pro Tv.ro)

În ciuda gerului, mii de macedoneni au ieşit în stradă pentru a apăra numele ţării

Mii de macedoneni au ieşit, Marţi, în stradă, în Capitala Skopje, ca să protesteze faţă de eventuala schimbare a numelui ţării lor, în efortul de rezolvare a disputei cu Grecia vecină, care a tergiversat aderarea micii ţări balcanice la NATO şi UE. În ciuda temperaturilor scăzute, protestatarii au scandat vreme îndelungată „Trăiască Macedonia”, cerînd suspendarea discuţiilor cu Atena privind numele ţării lor. Grecii spun că numele „Macedonia” ar implica pretenţii teritoriale faţă de provincia elenă nordică cu acelaşi nume. Protestatarii au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.  

Macedonia a propus, Marţi, patru variante pentru o nouă denumire, a anunţat premierul Zoran Zaev: "Sugestiile sunt Republica Macedoniei de Nord, Republica Macedoniei de Sus, Republica Macedonia Vardar şi Republica Macedoniei (Skopje)". Întrebat dacă Grecia va fi mulţumită de una dintre variante, a acesta a adăugat că "aceştia au cîteva opţiuni preferate". Grecia deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în UE şi NATO. Macedonia speră că problema va fi rezolvată înainte de summitul NATO care va avea loc în luna Iulie la Bruxelles. Macedonia şi Albania speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor de aderare în luna Iunie.

Faţă de incertitudinile Brexitului, cetăţenia britanică devine o opţiune

Pe fondul muzical al Beatles-ilor, noi cetăţeni britanici se pregătesc să depună jurămîntul faţă de regina Elisabeta a II-a, sporind rîndurile rezidenţilor europeni care speră să-şi asigure astfel viitorul în Regatul Unit după Brexit, relatează AFP Miercuri. La Primăria din Islington (la Nord de Londra), în grupul care se adună în faţa drapelului britanic şi al unui portret al reginei se vorbeşte despre cricket, sport foarte iubit în această ţară, semn al ataşamentului faţă de noua patrie.

Pentru a valida accederea la cetăţenia britanică este necesar să se asiste la o ceremonie la Primăria din cartier, în cursul căreia trebuie depus jurămîntul faţă de regină şi asumat angajamentul de a respecta legile şi valorile democratice ale ţării. Majoritatea cererilor de cetăţenie britanică provin din subcontinentul indian şi din Africa subsahariană. Unii cetăţeni ai ţărilor din aceste regiuni, dar şi din UE, au venit în Regatul Unit după ce fugiseră din ţara lor de origine. Pentru a obţine paşaportul britanic, candidaţii trebuie să fi trăit în mod normal în Regatul Unit cel puţin cinci ani. Procesul în sine se poate dovedi a fi lung şi costisitor (peste 1.300 de lire, adică circa 1.500 de euro). Solicitanţii trebuie, de asemenea, să treacă un test de cultură britanică, acoperind istoria, politica, sporturile şi bucătăria.

Armata regimului de la Damasc înaintează în Ghouta Orientală

Forţele guvernamentale siriene şi miliţiile aliate lor au cîştigat teren, Miercuri, în confruntările cu rebelii în Ghouta Orientală, enclavă situată în apropiere de Damasc, în timp ce luptele fac ravagii în pofida unui plan rusesc de armistiţiu, a indicat Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDO), citat de agenţia Reuters, conform agerpres. Potrivit OSDO, forţele guvernamentale au avansat în zona Hawsh al-Dawahiri, la marginea de Est a enclavei rebele asediate. Armata siriană şi surse ale rebelilor nu au putut fi contactate imediat pentru a face comentarii în legătură cu informaţiile OSDO pe această temă. Rusia a propus un plan pentru un armistiţiu timp de cinci ore zilnic în Ghouta Orientală, între orele locale 9,00 şi 14,00 (7,00-12,00 GMT). Dar, după o scurtă acalmie, armistiţiul a eşuat, luptele fiind reluate Marţi, în prima zi a planului.

SUA vor o implicare ‘robustă’ în pactul de apărare al UE

Guvernul american a comunicat Uniunii Europene că atît Statele Unite, cît şi alte ţări aliate din cadrul NATO dar care nu fac parte din blocul comunitar ar trebui să joace un rol cheie în pactul european de apărare, au declarat Marţi surse diplomatice, citate de Reuters, conform agerpres. Mesajul trimis miniştrilor Apărării şi de Externe din UE este destinat să sublinieze îngrijorările Washingtonului că acest pact ar putea dubla eforturile NATO şi i-ar putea exclude pe fabricanţii de arme americani de la viitoarele contracte europene de apărare, conform surselor citate de agenţia de presă britanică.

25 de guverne din UE au lansat în Decembrie un acord pentru a finanţa, dezvolta şi desfăşura forţe armate împreună, într-o încercare de a stopa risipa de miliarde de euro din cauza unor politici de apărare fragmentate şi de a reduce puternica dependenţă a Europei în acest domeniu de Washington. Mesajul, trimis printr-o cablogramă diplomatică la începutul acestei luni, menţionează că Washingtonul susţine acest proiect, dar că se aşteaptă la o „implicare robustă” a NATO şi, în special, a ţărilor non-UE din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, conform aceloraşi surse. „Cele două preocupări principale vizează să nu existe o dublare cu NATO şi ca aliaţii din afara UE să nu fie excluşi de la viitoarele licitaţii de arme”, a indicat pentru Reuters una din surse.

Potrivit surselor Reuters, Washingtonul a declarat de asemenea statelor UE – într-un mesaj diplomatic separat – că intenţionează să sporească finanţarea pentru creşterea numărului de exerciţii militare americane şi de instruire în Europa de la 1,7 miliarde de dolari la 6,5 miliarde în anul fiscal 2019 începînd cu 1 Octombrie.

Un val de suspiciuni planează asupra lui Jean-Claude Juncker. Europarlamentarii cer o anchetă imediată

Europarlamentarii au cerut, Marţi, o anchetă după numirea controversată de săptămîna trecută a directorului de Cabinet al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în postul de secretar general, funcţia cea mai înaltă în administraţia acestei instituţii, relatează AFP, potrivit agerpres. Grupurile EELV (ecologişti) şi GUE (stînga radicală) cer într-o scrisoare adresată celorlalte grupuri politice din Parlamentul European declanşarea unei „anchete oficiale” în cadrul Comisiei de control bugetar cu privire la numirea influentului Martin Selmayr, un german în vîrstă de 47 de ani. „Există de fapt preocupări serioase cu privire la aplicarea corectă a regulilor de procedură”, scriu în acest mesaj Bart Staes şi Denis de Jong, purtători de cuvînt ai EELV şi GUE.

Cei doi se întreabă dacă Selmayr, foarte apropiat de Jean-Claude Juncker, a sărit peste etapele reglementare, prin această numire ca secretar general în 21 Februarie.

Această numire, total neaşteptată, suscită întrebări ale jurnaliştilor acreditaţi pe lîngă Comisia Europeană de la Bruxelles, care l-au asaltat pe purtătorul de cuvînt al Executivului european, Alexander Winterstein. Winterstein – care l-a calificat pe un jurnalist drept „Robespierre” şi i-a comparat pe alţii cu nişte „copii” – nu a reuşit să risipească total îndoielile cu privire la această promovare fulger, cu mai puţin de un an înainte de sfîrşitul mandatului lui Juncker, care în campanie se axase pe „transparenţă”.

Printre cele patru mari instituţii europene (Comisia, Consiliul, Parlamentul, Serviciul European pentru acţiune externă), trei posturi de secretar general revin de acum cîte unui german, ceea ce – potrivit regretului exprimat de o sursă diplomatică – „nu este normal” şi „deci nu poate fi decît temporar”. 

Biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim a fost redeschisă pentru pelerini după un protest de trei zile

Biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim şi-a redeschis porţile după ce Israelul a renunţat, Marţi, la un plan de impozitare şi la o propunere legislativă privind proprietatea, acţiuni ce au dus la declanşarea unui protest de trei zile, transmite Reuters.

Liderii bisericilor ortodoxe greacă, armeană şi catolică, biserici care împart administrarea locului sfînt, au luat Duminică hotărîrea fără precedent de a închide porţile Bisericii Sfîntului Mormînt, construită pe locul în care, potrivit tradiţiei creştine, a fost crucificat şi înmormîntat Iisus Hristos.

De atunci, mii de pelerini şi de turişti din lumea întreagă au găsit masivele porţi din lemn închise. Deciziile anterioare de închidere au fost foarte rare în cursul ultimului sfert de secol şi au vizat perioade limitate de timp.

Liderii religioşi au denunţat decizia recentă a municipalităţii israeliene din Ierusalim de a le impune plata de impozite pe o parte a bunurilor imobiliare. Impozitele nu vizează lăcaşurile de cult precum cel al Sfîntului Mormînt, ci proprietăţile care generează venituri, cum ar fi chiriile, precizează municipalitatea.