Realitatea internationala pe scurt – 1 (24 Februarie 2018)

Un turc a primit 53 de pedepse cu închisoarea pe viaţă pentru moartea a 53 de persoane într-un atac din 2013

Un bărbat turc a primit, Vineri, 53 de pedepse cu închisoarea pe viaţă pentru un atac cu bombă din 2013 în apropierea graniţei cu Siria, soldat cu moartea a 53 de persoane, a relatat Vineri agenţia naţională de presă Anadolu, preluată de dpa şi AFP. La 11 Mai 2013, o explozie extrem de violentă provocată de două vehicule-capcană a ucis 53 de persoane la Reyhanli, o importantă localitate agricolă din Sudul Turciei, situată în apropiere de frontiera cu Siria. Acest atac cu bombă de la Reyhanli a fost, la acel moment, cea mai sîngeroasă revărsare în Turcia a violenţelor din Siria. Cinci copii au murit atunci. Ankara a imputat acest atac organizaţiei ‘Acilciler’, un mic grup turc marxist clandestin avînd legături cu serviciile de informaţii siriene. Acuzat de Ankara, regimul sirian a negat orice implicare. Instanţa nu a stabilit însă şi dacă Nasir Eskiocak, principalul suspect, a acţionat în numele vreunei organizaţii. El este prima persoană condamnată din cele 33 de persoane judecate pentru acest atentat. Nasir Eskiocak a recunoscut că este vinovat de pregătirea şi comiterea atacului, conform Anadolu. Suspectul a fost arestat la circa o lună după atac, în timp ce încerca să fugă în Siria.

Consiliul de Securitate este foarte aproape de a adopta un proiect de rezoluţie care impune încetarea focului în Siria

Consiliul de Securitate „continuă să lucreze asupra paragrafelor” unui proiect de rezoluţie impunînd o încetare a focului în Siria şi „este foarte aproape de adoptarea sa”, a declarat Vineri preşedintele în exerciţiu al acestuia, ambasadorul Kuweitului, Mansour Al-Otaibi, citat de AFP. „Suntem aproape gata”, a adăugat el. În cursul declaraţiei sale solemne, el a fost înconjurat de ambasadorii reprezentînd ceilalţi nouă membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate. Un gest destinat să arate „unitatea” Consiliului pentru a obţine o încetare a focului în Siria, a precizat el. Excluderea din armistiţiu a grupărilor jihadiste Stat Islamic (SI) şi Al-Qaida rămîne în vigoare. La solicitarea Moscovei, vor fi vizaţi pe viitor „şi alţi indivizi, grupuri şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi SI, precum şi alte grupuri teroriste desemnate de Consiliul de Securitate”. De asemenea, sunt abordate „garanţiile” cerute Vineri de Moscova cu privire la respectarea acordului de încetare a focului de către rebeli, în special cei din Ghouta de Est, enclava de la periferia Damascului unde 400.000 de civili sunt ostatici focurilor de armă încrucişate ale beligeranţilor.

România va sprijini o majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul Uniunii Europene (Klaus Iohannis)

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încît să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat Preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, Vineri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles, transmite agerpres. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

„Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020”, se precizează în comunicat. Pe de altă parte, Preşedintele Iohannis a subliniat că România susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmînd ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

Numărul catalanilor care susțin independența de Spania este în scădere (sondaj)

Numărul catalanilor care sunt favorabili independenţei de Spania a scăzut semnificativ, conform unui sondaj publicat Vineri şi citat de dpa. Sondajul, realizat de Centrul pentru studierea opiniei publice, instituţie a Guvernului catalan, arată că procentul susţinătorilor independenţei a scăzut cu opt procente în rîndul populaţiei, ajungînd la 40,8%. Potrivit aceluiaşi sondaj, procentul catalanilor care vor ca regiunea să rămînă în componenţa Spaniei a crescut la 53,9%, în timp ce peste 60% doresc o mai mare autonomie.

Trei profesori de la Universitatea din Istanbul au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare pentru ‘propagandă teroristă’

Trei cadre universitare au fost condamnate, Vineri, de un Tribunal din Turcia pentru ‘propagandă teroristă’, întrucît au semnat, în 2015, o petiţie în care denunţau operaţiunile forţelor de securitate turce împotriva rebelilor kurzi, informează AFP, citînd agenţia de presă Dogan. Cei trei, profesori la Universitatea din Istanbul, au fost condamnaţi la un an şi trei luni de închisoare cu suspendare, a indicat agenţia de presă turcă, conform agerpres. Ei au fost acuzaţi de ‘propagandă teroristă’ pentru că au semnat în Ianuarie 2016 o petiţie în care denunţau ‘masacrarea’ – potrivit lor – a civililor de către forţele de securitate turce în timpul operaţiunilor împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Sud-Estul majoritar kurd al ţării. Mai mult de 1.100 de intelectuali turci şi străini au semnat petiţia incriminată, provocînd furia Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Alte cel puţin 1.000 de persoane s-au alăturat ulterior acestui text. Procurorii acuză cadrele universitare că au lansat petiţia la cererea PKK cu scopul de a-i ralia pe intelectuali la cauza rebelilor kurzi.

Liderii europeni, divizaţi în privința introducerii unor noii condiții pentru accesarea fondurilor europene post-Brexit

Liderii europeni, reuniţi Vineri la un summit informal la care discută despre bugetul UE post-Brexit, sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept, relatează agenţiile dpa şi AFP. Acest summit este doar începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-ul îl va lăsa în acest buget prin pierderea contribuţiei Marii Britanii. Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, dar şi prin realizarea de economii. Însă această perspectivă a diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările Est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinînd cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, refuză să-şi majoreze contribuţiile.

În dezbatere a intrat şi iniţiativa venită dinspre unele state membre contributoare nete, în special Germania, care au cerut ca accesarea fondurilor europene să fie legată de îndeplinirea unor noi condiţii, precum acceptarea primirii de migranţi extracomunitari. O altă posibilă condiţie evocată este situaţia statului de drept, comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, confirmînd în luna Ianuarie că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept înainte de a primi fonduri europene. Dar propunerea ei a fost primită de ceilalţi lideri europeni cu reacţii împărţite.

Astfel, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a amintit că unicul scop al fondurilor europene este să ajute la integrarea regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, poziţie exprimată anterior de unele ţări din Est, precum Polonia şi Ungaria.  La rîndul său, premierul luxemburghez Xavier Better a părut mai degrabă critic faţă de propunerea avansată de Merkel. ‘Cine va fi pedepsit apoi? Nu guvernele, ci cetăţenii’, a spus el înaintea summitului. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că ar putea ‘înţelege în principiu’ ideea condiţionalităţii, dar a cerut ca ea ‘să nu se concentreze constant pe refugiaţi’. Cît despre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, acesta a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest. ‘Nu vreau o nouă diviziune în Europa, am avut destule’, a spus el.

 

Socialmai mult
19.12.18 - 11:48
19.12.18 - 11:46
19.12.18 - 11:44
18.12.18 - 18:42
18.12.18 - 18:41
18.12.18 - 16:03
18.12.18 - 12:10
17.12.18 - 19:12
17.12.18 - 19:11
17.12.18 - 14:10
17.12.18 - 14:00
17.12.18 - 12:11
16.12.18 - 16:46
16.12.18 - 16:45
16.12.18 - 16:44
15.12.18 - 15:43
15.12.18 - 14:39
14.12.18 - 17:59
14.12.18 - 17:58
14.12.18 - 14:14