Realitatea internationala pe scurt – 1 (21 Februarie 2018)

Respect! Turcia vrea să introducă castrarea chimică a pedofililor

Autoritățile turce vor să introducă castrarea chimică a celor care comit agresiuni sexuale asupra minorilor, a comunicat ministrul turc al Justiției, Abdulhamit Gul. „Tribunalele vor decide în ce privește punerea în aplicare și durata castrării chimice pentru suprimarea sau reducerea dorinței sexuale. Vom repune aceasta în discuție peste cîteva zile”, a afirmat Gül. Declarația ministrului Justiției survine pe fondul indignării declanșate în Turcia de agresarea unui copil de patru ani și jumătate de către un bărbat de 20 de ani, săptămîna trecută, la o petrecere de nuntă în provincia Adana. Conform agenției Anadolu, Parchetul a cerut Marți 66 de ani de închisoare pentru presupusul agresor.

Castrarea chimică fusese introdusă în Turcia în Iulie 2016 în cazul autorilor de crime sexuale, dar Consiliul de Stat s-a opus aplicării sale, motivînd că „definiția tratamentului și limitele sale sunt vagi”. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Bekir Bozdag, a anunțat Luni că o comisie formată din șase miniștri, printre care și Gül, va examina mijloacele de luptă împotriva abuzurilor care îi vizează pe copii. Numărul cazurilor de abuzuri sexuale asupra copiilor a crescut de la 3.778 în 2006 la 21.189 în 2016, arată cifrele Ministerului Justiției, difuzate de organizații de apărare a drepturilor omului. În 2016, aproape 60% dintre suspecți au fost condamnați, a comunicat Asociația turcă pentru drepturile omului (IHD).

Graniţele sudice ale Uniunii Europene vor fi în continuare sub presiune din cauza imigranţilor în 2018

Graniţele din Sud ale Uniunii Europene vor rămîne sub o presiune puternică din cauza imigranţilor africani care vor încerca să ajungă în Europa în acest an, a declarat şeful Agenţiei privind graniţele UE, Frontex, scrie Reuters.Aproape 119.000 de africani au fost prinşi în timp ce încercau să intre în UE anul trecut pe bărcile traficanţilor care plecau din Libia, peste 42.000 din Turcia în Grecia şi alţi 23.000 care plecau din Algeria şi Maroc în Spania. Deşi numărul celor care au venit din Libia în Italia a scăzut din Iulie anul trecut pentru că autorităţile libiene, sub presiunea oficialilor europeni, au început să blocheze plecările, trecerile în Spania s-au dublat faţă de sub 10.000 în 2016. Uniunea Europeană consideră o prioritate oprirea imigraţiei ilegale din ţările africane şi din Orientul Mijlociu încă din 2015, atunci cînd peste jumătate de milion de persoane au ajuns pe ţărmurile europene, lucru ce a dus la creşterea sentimentelor anti-imigraţie şi naţionaliste în rîndurile europenilor.

Conform Frontex, 511.000 de persoane au ajuns în Europa în 2016. În 2017, nigerienii şi sirienii reprezentau fiecare 9% din numărul total, urmaţi de Coasta de Fildeş, Guinea şi Maroc. Uniunea Europeană încearcă, de asemenea, să mărească ritmul operaţiunilor de deportare a persoanelor cărora le-au fost respinse cererile de azil. Frontex a ajutat la deportarea a peste 14.000 de persoane anul trecut.

Erdogan: Turcia ar trebui să ia în considerare din nou scoaterea adulterului în afara legii

Turcia ar trebui să ia în considerare din nou scoaterea în afara legii a adulterului, a spus preşedintele Tayyip Erdogan Marţi, scrie Reuters. Problema este una sensibilă şi a provocat nemulţumire în rîndul turcilor secularişti. De asemenea, Turcia a primit avertizări de la Uniunea Europeană atunci cînd partidul lui Erdogan a adus în discuţie prima oară acest subiect, în urmă cu peste zece ani. Partidul islamist AK a propus ideea prima dată în 2004, la doi ani după ce a preluat puterea, ca parte a unor modificări mai ample ale Codului Penal. Dar propunerea nu a fost primită bine de opoziţia secularistă, iar oficialii UE au spus că ar putea pune în pericol eforturile Turciei de a adera la blocul european.

Deşi Turcia mai este, teoretic, un candidat pentru aderare, discuţiile au fost sistate în urma mai multor măsuri de represiune luate de administraţia lui Erdogan după tentativa nereuşită de lovitură de stat. „Cred că este un moment foarte, foarte bun pentru a discuta din nou problema adulterului pentru că societatea noastră este într-o altă poziţie privind valorile morale”, a spus Erdogan. „Este o problemă foarte veche. Ar trebui să fie discutată. Deja se afla printre propunerile noastre legale de la bun început. Atunci am făcut un pas în spate în concordanţă cu cererile UE, dar am făcut o greşeală”, a adăugat el. Comentariul lui Erdogan, potrivit căruia Turcia a făcut o greşeală atunci cînd a urmat recomandările Uniunii Europene, demonstrează că relaţiile dintre blocul european şi Turcia sunt în continuare reci iar acest lucru vine chiar înaintea unui summit Turcia-UE din Martie.

Turcia a dezincriminat adulterul pentru femei la sfîrşitul anilor 90. Pentru bărbaţi, adulterul nu mai reprezenta de mult timp o infracţiune. Preşedintele turc a încercat pe parcursul carierei sale să readucă religia în viaţa publică din Turcia, o ţară seculară din punct de vedere constituţional. Anul trecut, Guvernul a anunţat o programă şcolară nouă din care era exclusă teoria evoluţiei a lui Charles Darwin, acesta fiind considerat de către opoziţie încă un pas pentru a întoarce Turcia către religie.

Majoritatea americanilor consideră că Trump şi Congresul nu fac suficient pentru a preveni atacurile cu arme de foc – sondaj

Peste trei sferturi dintre respondenţii unui sondaj realizat de Washington Post şi ABC News consideră că Congresul nu face destule pentru a opri atacurile cu arme de foc, iar peste 60% au spus acelaşi lucru şi despre Donald Trump, scrie Politico. Sondajul a fost făcut în urma atacului de la un liceu din Florida, acolo unde un fost elev a deschis focul şi a omorît 17 persoane. Jumătate dintre respondenţi au spus că ar susţine o interdicţie asupra armelor de asalt, cele care sunt folosite de obicei în atacuri, iar 46% s-ar opune unei asemenea interdicţii. 58% au spus că legi mai stricte privind accesul la arme ar fi prevenit atacul de săptămîna trecută. Dintre cei întrebaţi, 51% consideră că atacul nu ar fi putut fi prevenit dacă profesorii ar avea voie să poarte arme. De asemenea, 77% cred că verificarea mai eficientă a problemelor psihologice, precum şi tratarea problemelor ar fi prevenit atacul. În plus, 57% au spus că atacurile cu arme de foc sunt cauzate de „problemele în a identifica şi trata persoanele cu probleme psihologice”, iar doar 28% cred că aceste atacuri vin drept consecinţă a legilor privind portul de arme.

New York Times: Credeați că numai Rusia se amestecă în alegeri? Serbia, exemplul implicării SUA în procesul electoral din alte state

„Rusia nu este singura care se amestecă în alegerile din alte țări, scrie jurnalistul american Scott Shane, într-un articol publicat de New York Times, arătînd că americanii nu s-au implicat așa cum deja este arhicunoscut numai în politica unor state din America de Sud, ci și pe alt continent, în Europa. Comentariul din NYT vine pe fondul acuzațiilor aduse Moscovei, de implicare în alegerile prezidențiale din SUA, și în urma acuzațiilor conform cărora echipa de campanie a lui Donald Trump ar fi colaborat cu rușii pentru a cîștiga scrutinul.

„Americanii au făcut-o și ei”, scrie Scott Shane, evocînd exemplul Serbia și răsturnarea de la putere a fostului președinte Slobodan Miloșevici. „Milioane de broșuri, afișe și autocolante au fost tipărite pentru a dărîma de la putere un președinte în Serbia”. „Brațul lung al lui Vladimir Putin? Nu, doar un mic eșantion de istorie a intervenției Statelor Unite ale Americii în alegerile din alte țări”, subliniază autorul articolului.  La asta s-au adăugat „pungile pline cu bani livrate într-un hotel din Roma pentru favorizarea anumitor candidați la alegerile din Italia” și „informații scandaloase, care au ajuns în ziarele străine pentru a schimba rezultatele alegerilor din Nicaragua”.

Potrivit articolului din NYT, pentru alegerile din 2000, din Serbia, Statele Unite au finanțat cu succes efortul de „înfrîngere a liderului naționalist Slobodan Miloșevici”, americanii aruncînd în joc „consultanți politici și milioane de autocolante cu simbolul pumnului și cu sloganul „Este terminat!”, aparținînd opoziției, materiale electorale tipărite pe 80 de tone de hîrtie, livrată de un contractor din Washington”. Lista statelor în care SUA au intervenit în procesul electoral nu se oprește la Serbia, incluzînd și țări ca Italia, Irak, Afganistan, Nicaragua și Rusia.

„Vince Houghton, atașat militar în Balcani la acea vreme și care a lucrat îndeaproape cu agențiile de informații, a afirmat că a văzut eforturile SUA de implicare în procesul electoral: „Am spus foarte clar că nu avem intenția de a-l lăsa pe Miloșevici să rămînă la putere”, spunea Houghton, în prezent istoric la Muzeul Internațional al Spionajului”, scrie Shane. În articol se amintește faptul că, Marți seară, „șefii serviciilor de informații americane au avertizat Comitetul de Informații al Senatului că Rusia pare să se pregătească să repete la alegerile din 2018 aceeași strategie pe care a dezlănțuit-o în 2016: atacuri informatice, scurgeri de informații, manipulare pe social media și chiar mai mult”.

Și, în timp ce majoritatea americanilor este „șocată în mod evident de ceea ce consideră ca fiind un atac fără precedent asupra sistemului politic, veteranii serviciilor de informații și cercetătorii care au studiat operațiunile sub acoperire au o viziune cu totul diferită și revelatoare”, notează Shane. „Dacă întrebați un ofițer de informații dacă rușii au încălcat regulile sau au făcut ceva neobișnuit, răspunsul lui va fi „nu, deloc”, afirmă Steven L. Hall, fost ofițer CIA, adăugînd că țara sa a avut și ea „operațiuni de influențare a alegerilor”. ”Sper că vom continua să o facem”, spune Hall. La toate astea, Shane nu poate să nu amintească și recenta declarație a fostului director al CIA, James Woolsey, care a spus că, „probabil”, SUA se amestecă în alegerile din întreaga lume, „dar numai pentru o cauză foarte bună și în interesul democrației”. "Oh, probabil, dar a fost pentru binele sistemului pentru a evita preluarea comuniștilor", a spus Woolsey cînd a fost întrebat dacă SUA intervine în alegerile altor țări.

Ucraina a adoptat o lege care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei în Estul țării

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat, Marţi, o lege care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei, relatează dpa. Legea are drept scop reintegrarea celor două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk, din Estul ţării, scrie Petro Poroşenko într-o postare pe Twitter, conform agerpres. O bună parte din cele două regiuni, situate la graniţa cu Rusia, se află astăzi sub controlul rebelilor proruşi. Această legea permite armatei ucrainene să ‘folosească forţa’ pentru a ‘descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk’, conform textului final de pe site-ul parlamentului ucrainean. Ministerul de Externe al Rusiei a calificat luna trecută această lege drept o ‘pregătire pentru un nou război’. Cancelarul german Angela Merkel a avut Marţi o discuţie telefonică cu Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko cu privire la perspectiva instalării unei misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Donbas. Cu această ocazie, cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre o încetare a focului şi un eventual schimb de prizonieri între separatişti şi forţele guvernamentale, potrivit purtătorului de cuvînt al Angelei Merkel, Steffen Seibert.

Românii, al doilea grup de cetăţeni străini prezenţi la Bruxelles (statistici)

Românii formează în 2018, după francezi şi înaintea marocanilor, al doilea grup de cetăţeni străini prezenţi la Bruxelles, conform statisticii publicate Marţi de Institutul bruxellez de statistică şi analiză (IBSA), informează agenţia Belga. Conform sursei citate, francezii reprezintă 15,2%, românii 9,3%, iar marocanii 9% dintre străinii din Bruxelles. Anul trecut, românii au luat locul marocanilor în această statistică, conform agerpres. De altfel, regiunea Bruxelles găzduieşte 179 de naţionalităţi diferite, în total 414.139 de persoane, dintre care 66% (275.167 de persoane) provin dintr-o ţară europeană. Din afara UE, după marocani, cei mai numeroşi sunt congolezii (2,1%) şi turcii (2,1%).

Potrivit IBSA, prezenţa românilor în Capitala belgiană este relativ recentă comparativ cu a altor comunităţi de imigranţi, cum sunt, de pildă, marocanii sau italienii. În 1994, în regiunea Bruxelles erau înregistraţi doar 864 de români, pentru ca, în 2017, aproape 40.000 să fie instalaţi legal. Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, deschiderea frontierelor, dar mai ales o situaţie socio-economică mai puţin bună i-au împins pe mulţi români spre alte ţări ale UE, printre care Belgia, arată agenţia citată. Majoritatea românilor de la Bruxelles (36%) aparţineau în 2014 categoriei de vîrstă 30-44 de ani.

‘Concentrată iniţial în Cartierul european şi la Pentagon, prezenţa românilor în regiunea Bruxelles, în mod clar mai puţin legată printr-o reţea decît a echivalentului său polonez, s-a dispersat rapid într-un ansamblu de cartiere ale ‘semilunii’ sărace şi periferiei sale vestice. Anderlecht, Koekelberg, Cartierul Maritim, Laeken şi Brabant sunt cartiere unde românii reprezentau peste 5 % din populaţia totală la 1 Ianuarie 2013′, mai arată IBSA.