Realitatea internationala pe scurt – 1 (19 Februarie 2018)

Americanii au trimis două distrugătoare în Marea Neagră. Reacția Rusiei

Două distrugătoare ale marinei militare americane, înarmate pînă în dinţi, se află în Marea Neagră pentru a consolida prezenţa SUA în această regiune şi pentru a-şi linişti aliaţii. Distrugătorul american DDG-64 Carney a intrat în Marea Neagră pentru a se alătura distrugătorului DDG-71Ross, a anunţat serviciul de presă al Flotei a 6-a a Marinei SUA. Cele două nave vor participa la operaţiuni care vor asigura siguranţa pe mare şi vor spori stabilitatea regională. Distrugătorul "Ross" este echipat cu sistemul antirachetă "Aegis" şi este dotat cu rachete „Tomahawk". A doua navă militară, „Carney", este echipată cu un sistem de apărare antiaeriană şi cu un sistem de interceptare şi atac subacvatic, fiind dotat cu "Tomahawk" şi „Harpoon".  

Solicitat de agenţia rusă RIA Novosti să comenteze intrarea în bazinul Mării Negre a celui de-al doilea distrugător american, vicepreşedintele Comisiei Dumei de Stat pentru apărare şi securitate, Iuri Şvîtkin, a declarat că Rusia are suficiente mijloace şi forţe pentru a răspunde la provocările americane din Marea Neagră. Acesta a mai spus că, prin acţiuni sale în Marea Neagră, SUA tensionează situaţia şi încearcă să provoace reacţii de răspuns din partea Rusiei. Partea americană insistă asupra faptului că prezenţa distrugătorului este necesară pentru desfăşurarea unor operaţiuni de securitate, însă potrivit deputatului, astfel de explicaţii ridică mai multe semne de întrebare. Şvîtkin a adăugat că nu este clar "faţă de cine au de gînd să se securizeze".  

Ungaria: Viktor Orban amenință că va închide toate ONG-urile ce lucrează cu refugiaţii

Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a ameninţat că va închide organizaţiile neguvernamentale care apără drepturile refugiaţilor şi ale solicitanţilor de azil, relatează dpa. „Dacă nu vor să îşi oprească activităţile periculoase, pur şi simplu le vom expulza de pe teritoriul ţării, indiferent cît de puternice sau bogate ar fi”, a spus el, Duminică, în discursul despre starea naţiunii. Parlamentul ungar urmează să înceapă Marţi să dezbată proiecte de lege care ar impune noi sarcini ONG-urilor ce lucrează cu refugiaţii, existînd chiar riscul ca acestea să fie închise. Conform proiectelor de lege, care au fost publicate recent pe site-ul Parlamentului, respectivele ONG-uri vor plăti o taxă de 25% pentru toate finanţările externe, iar angajaţii lor ar putea primi interdicţia de a mai intra în centrele de refugiaţi din apropierea graniţelor ţării.

Islanda: Proiectul de lege care interzice circumcizia stîrnește controverse privind libertatea religioasă

Islanda este pe punctul de a deveni prima ţară europeană care interzice circumcizia, în ciuda faptului că ritualul comun iudaismului şi islamului poate deveni subiect de discuţie privind libertatea religioasă. Legea, aflată în prezent în Parlament, propune o pedeapsă cu închisoarea de pînă la şase ani pentru oricine realizează o circumcizie din alte motive decît cele medicale, potrivit The Guardian, conform news.ro. Proiectul a stîrnit un val de nemulţumiri în rîndul mai multor lideri religioşi din Europa. Aparent, la nivel global, unul din trei bărbaţi este circumcis, cei mai mulţi, din raţiuni religioase. Mulţi evrei şi musulmani se tem că această problemă ar putea deveni un punct de plecare pentru antisemitism şi islamofobie, amintind de tensiunile create pornind de la veşmintele religioase. Textul legii arată că circumcizia băieţilor le încalcă drepturile şi este incompatibilă cu convenţia drepturilor copilului a Naţiunilor Unite. În plus, este făcută o comparaţie cu mutilarea genitală feminină, deja interzisă în multe ţări din Europa. Circumcizia este făcută fără anestezie şi, de multe ori, în „case care nu sunt sterile, nu de doctori, ci de lideri religioşi”, potrivit textului. Băieţii care doresc să fie circumcişi din motive religioase sau culturale o pot face cînd ajung la vîrsta la care „vor înţelege ce presupune o astfel de intervenţie”. Populaţia Islandei este de aproximativ 336.000 de locuitori şi cuprinde mici comunităţi de evrei şi musulmani. Estimativ, aici trăiesc 250 de evrei şi 1.500 de musulmani.

Rusia: Atac armat în Nordul Daghestanului

Un necunoscut a împuşcat mortal patru femei într-un atac armat la Kizliar, în Nordul Daghestanului, republică instabilă din Caucazul rus, au anunţat Duminică autorităţile locale, citate de dpa şi AFP. „Un necunoscut a deschis focul cu o armă de vînătoare la Kizliar, rănind mortal patru femei”, a precizat într-un comunicat Ministerul local al Afacerilor Interne, adăugînd că „o localnică, un poliţist şi un membru al Gărzii Naţionale ruse au fost de asemenea răniţi”, conform agerpres. Atacatorul a fost ucis într-un schimb de focuri cu Poliţia. Motivul atacului nu este deocamdată cunoscut. Este vorba despre un locuitor din Kizliar născut în 1995, a declarat agenţiei de presă ruse Interfax directorul adjunct al filialei locale a Comitetului de Anchetă, Rassul Temirbekov. Cotidianul rus RBK a publicat relatarea unui preot care a afirmat că bărbatul ar fi tras asupra unor credincioşi într-o biserică ortodoxă din această regiune majoritar musulmană. „Astăzi, în jurul orei 16,00, am terminat slujba, iar oamenii începeau să plece. Un bărbat cu barbă a alergat spre biserică strigînd ‘Allah Akbar’ şi a rănit mortal patru persoane”, a povestit preotul Pavel pentru publicaţia citată. „El avea asupra sa o armă şi un cuţit”, a adăugat clericul.

”Revoluție” în Arabia Saudită: Femeile vor putea să-şi creeze propriile afaceri

Femeile saudite sunt de acum autorizate să-şi creeze propriile firme în regat fără a solicita consimţămîntul unui tutore masculin, pentru a stimula sectorul privat, a anunţat Guvernul de la Riad, citat de AFP. „Femeile pot acum să-şi lanseze propriile firme şi să beneficieze de serviciile online ale Guvernului fără a trebui să dovedească consimţămîntul unui tutore”, a anunţat Ministerul Comerţului şi Investiţiilor pe site-ul său de internet. Femeile saudite erau obligate pînă acum să prezinte dovada permisiunii din partea unui tutore masculin – de obicei soţul, tatăl sau fratele – pentru a putea începe procedurile administrative. De anul trecut, însă, puternicul prinţ moştenitor Mohammad bin Salman, în vîrstă de 32 de ani, a lansat o serie de reforme pentru a stimula participarea femeilor la viaţa publică. Obiectivul este de a face ca forţa de muncă feminină să crească de la 22%, la peste 30% pînă în 2030. La 12 Februarie, Parchetul din Riad şi-a anunţat intenţia de a recruta în premieră femei. Anul trecut, Regatul a anunţat că femeilor vor fi autorizate să conducă autovehicule pe străzile din Arabia Saudită începînd din Iunie 2018. De asemenea, ele au putut, din Ianuarie, să intre pentru prima dată pe stadioane de fotbal.

Mohammad bin Salman a promis o Arabie Saudită „moderată şi tolerantă”, ceea ce reprezintă o ruptură cu wahhabismul, o viziune foarte strictă a islamului care a dăunat pînă acum imaginii sale în Occident. Femeile saudite se confruntă însă cu numeroase alte restricţii. În virtutea sistemului de tutelă masculină, ele trebuie să obţină permisiunea unui bărbat din familia lor pentru studii, călătorii sau alte activităţi, notează AFP.

66 de persoane au murit în urma prăbușirii unui avion de linieîn Iran

66 de pasageri şi membri ai echipajului unui avion de linie iranian au fost ucişi, Duminică, în urma prăbuşirii aparatului lor într-o regiune muntoasă din Sud-Vestul Iranului, a anunţat un purtător de cuvînt al companiei iraniene Aseman, citat de AFP. Cauza exactă a prăbuşirii avionului încă nu era cunoscută, dar o furtună de zăpadă s-a abătut asupra regiunii în ultimele ore. Avionul companiei Aseman Airlines a decolat de la Teheran în jurul orei 8.00 locale (4.30 GMT) spre oraşul Yasuj din provincia Ispahan, în Sud-Vestul ţării. Aparatul s-a prăbuşit pe Muntele Dena din masivul Zagros, la aproximativ 500 km de Teheran şi la mai puţin de 25 km de destinaţia sa.

Suedia a acordat cetățenie unui om de știință condamnat la moarte în Iran pentru spionaj

Autorităţile de la Stockholm i-au acordat cetăţenia suedeză unui om de ştiinţă condamnat la moarte şi întemniţat în Iran, a confirmat Ministerul suedez de Externe, transmite Reuters. Ahmadreza Djalali, doctor în medicină şi cadru didactic la Karolinska Institute din Stockholm, a fost arestat, în Aprilie 2016, în Iran, înainte de a fi condamnat la moarte pentru spionaj. El a fost acuzat, printre altele, că a transmis Israelului informaţii care ar fi ajutat statul evreu să asasineze mai mulţi cercetători importanţi în domeniul nuclear, conform agerpres. Curtea Supremă a Iranului a confirmat în Decembrie verdictul, condamnîndu-l la pedeapsa capitală. Potrivit procuraturii din Teheran, Ahmadreza Djalali a recunoscut că s-a întîlnit cu agenţi ai serviciului israelian de informaţii Mossad. Cel puţin patru oameni de ştiinţă ar fi fost ucişi între anii 2010 şi 2012 în ceea ce Teheranul a calificat drept asasinate menite să saboteze eforturile Iranului de a dezvolta energie nucleară. În 2012, un bărbat acuzat de legături cu Israelul a fost spînzurat pentru aceste crime. „Ne continuăm eforturile diplomatice în favoarea lui Djalali şi cerem acces consular la cetăţeanul nostru”, a declarat o purtătoare de cuvînt a Ministerului suedez de Externe.

Datoria publică externă a României a crescut anul trecut cu peste 1,2 miliarde euro, la 33,53 miliarde euro

Datoria publică externă a României pe termen lung a crescut anul trecut cu 1,235 miliarde euro, la 33,53 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La finalul anului 2016, datoria publică externă a României a fost de 32,3 miliarde euro, în creștere cu 629 milioane euro față de finalul lui 2015, arată datele BNR. În perioada Ianuarie – Decembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,044 miliarde euro, pînă la 93,954 miliarde euro. Din aceasta, datoria externă pe termen lung a însumat 68,754 miliarde euro la 31 Decembrie 2017 (73,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3% față de 31 decembrie 2016. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 Decembrie 2017 nivelul de 25,2 miliarde euro (26,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 Decembrie 2016. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 Decembrie 2017, a fost de 86,4%, comparativ cu 90,5% la 31 Decembrie 2016.

Ce a făcut o tînără după ce a aflat că tatăl ei este un donator de spermă

O tînără a cărui tată biologic este un donator de spermă și-a căutat toți ceilalți 40 de frați de pe tată, iar după ce i-a cunoscut, a împărtășit totul în mediul online. Kianni Arroyo, în vîrstă de 21 de ani, și-a început proiectul în urmă cu cinci ani. De atunci, ea a descoperit că are frați în Australia, Noua Zeelandă și Canada. Pînă în prezent, ea pare a fi cea mai mare dintre frați, iar cel mai mic are numai cinci luni. ”Am fost crescută doar de mama mea, care a fost sinceră cu mine și mi-a spus că m-am născut cu ajutorul unui donator de spermă”, a povestit tînăra, potrivit metro.co.uk. Kianni spune că dintotdeauna și-a dorit să afle mai multe despre familia ei, dacă are sau nu frați, iar cînd s-a văzut suficient de mare încît să facă asta, a început să caute. Astfel a descoperit că are o și soră de 20 de ani, iar acum sunt extrem de apropiate și comunică zilnic.