Realitatea internationala pe scurt – 1 (12 Martie 2018)

Un preot armean dezvăluie secretul Focului Sacru din Biserica Sfîntului Mormînt

Preotul Samuel Agoïan, reprezentant al Patriarhiei Armene la Ierusalim, a afirmat că a elucidat miracolul Focului Sfînt şi că aprinderea acestuia are legătură cu Biserica Coptă. Preotul armean Samuel Agoïan le-a spus reporterilor israelieni ce se întîmplă cu adevărat în timpul apariţiei miraculoase a Focului Sacru, scrie portalul de ştiri IsraelInfo, preluat de agenţia rusă Sputnik. Potrivit prelatului, candelele focului sacru ar fi aprinse de către patriarhi de la un felinar pe ulei şi nu ar fi nimic mistic în acest proces. „Dumnezeu face minuni, dar nu pentru a amuza oamenii“, a spus Agoïan. Reprezentanţii Bisericii Copte, care au fost lîngă preot în timpul interviului, au reacţionat imediat cerînd jurnaliştilor să nu mai filmeze. "Ia-ţi camerele de aici, minte", a strigat unul dintre prelaţii copţi. La rîndul său, Agoïan, a dat asigurări că reprezentanţii copţilor, spre deosebire de armeni, nu sunt prezenţi la ceremonia respectivă. Focul Sfînt simbolizează lumina miraculoasă a Învierii lui Hristos despre care a vorbit apostolul Petru şi care este considerat sacru de credincioşi. Apariţia sa în ajunul Paştelui ortodox datorită rugăciunilor Patriarhului Ortodox al Ierusalimului, clerului şi miilor de pelerini, se numeşte "miracolul focului sfînt", deşi se aprinde anual. Sfîntul Mormînt este un sanctuar al lumii creştine. El s-ar afla acolo unde Isus Hristos a fost răstignit, îngropat înainte de a învia, conform Scripturilor. În fiecare an, în ajunul Paştelui, miracolul focului sfînt apare în biserica Sfîntului Mormînt. Primele care se aprind sunt o candelă şi 33 de lumînări, pentru a marca anii vieţii pămînteşti a lui Isus Hristos. Credincioşii cred că ne-apariţia focului sacru ar putea marca începutul sfîrşitului.

Rusia declară că este pregătită să înceapă producţia rachetei sale strategice Sarmat, capabilă să străpungă scutul antirachetă

Rusia este gata să înceapă să producă cea mai nouă rachetă a sa balistică intercontinentală (ICBM) Sarmat, a declarat Luni un oficial militar rus, citat de agenţia de presă Xinhua, declaraţia sa intervenind la o zi după ce Moscova a anunţat că a testat cu succes noua sa rachetă hipersonică Kinjal, care la fel ca Sarmat poate străpunge scutul antirachetă american, conform oficialilor ruşi. ''În privinţa stadiului de pregătire a rachetei Sarmat, pot spune că toate problemele practice, ştiinţifice, tehnice şi de producţie au fost depăşite. Au fost pregătite instalaţiile de producţie necesare pentru numărul de rachete ce va fi comandat de Ministerul Apărării'', a declarat ministrul adjunct al Apărării rus, Iuri Borisov, într-un interviu pentru Krasnaia Zvezda, ziarul armatei ruse. Astfel, Sarmat urmează să înlocuiască în viitorul apropiat ICBM R-36M2 "Voevoda" (SS-18 Satan, conform codificării NATO) din dotarea forţelor strategice ruse, a indicat el. Necesitatea înlocuirii acestora a apărut după ce Ucraina a suspendat orice fel de cooperare militară cu Rusia după anexarea Crimeii în 2014 şi a rolului său în conflictul din Estul Ucrainei, întrucît racheta ''Voievoda'' a fost concepută şi fabricată în Dnepropetrovsk (Ucraina). Unii dintre analiştii militari ruşi pun însă la îndoială ''pregătirea Sarmat'' pentru lansarea în producţie, atrăgînd atenţia ca aceasta s-ar afla încă în stadiu de testare. (AGERPRES)

UE prelungeşte sancţiunile împotriva Rusiei pentru acţiunile din Ucraina

Uniunea Europeană a prelungit cu şase luni sancţiunile impuse Rusiei pe fondul unor acţiuni care au subminat sau ameninţat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, potrivit unui comunicat al Consiliului European. 150 de persoane şi 38 de companii se află pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene, din cauza anexării regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia şi a implicării în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi din Estul Ucrainei. Printre măsurile UE aflate în vigoare pînă la 15 Septembrie se află: îngheţări ale activelor, interdicţii de călătorie, sancţiuni vizînd anumite sectoare ale economiei ruse, măsuri restrictive limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului.

Rusia: Noul obiectiv al NATO este crearea unei "zone militare Schengen" în Europa

Noua prioritate a NATO este crearea unei "zone militare Schengen" în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat, Luni, adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, relatează site-ul agenţiei Tass. "Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori", a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare. Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia. În luna Februarie, miniştrii Apărării din cadrul NATO au discutat despre introducerea unui spaţiu Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă a trupelor. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă al acestui sistem. În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Guvernul lui Netanyahu este în pragul prăbuşirii

Coaliţia conservatoare de guvernare din Israel, condusă de premierul Benjamin Netanyahu, se află în pragul prăbuşirii după eşecul negocierilor purtate în noaptea de Duminică spre Luni cu privire la un proiect legislativ privind prelungirea exceptării de la stagiul militar a evreilor ultraortodocşi, transmite dpa, potrivit agerpres. Criza, care ar putea declanşa alegeri anticipate, survine după ce partidele ultraortodoxe au declarat că nu vor vota bugetul de stat pe 2019 dacă acest proiect de lege nu va fi aprobat. Ministrul Apărării, Avigdor Lieberman, liderul partidului naţionalist secular Yisrael Beitenu, este principalul opozant din coaliţie al proiectului. Lieberman a declarat că va sprijini doar o lege elaborată de un comitet de responsabili militari. Criza din coaliţia de guvernare are loc în contextul în care premierul Netanyahu se confruntă cu acuzaţii de mită şi cu o acumulare de dovezi de corupţie.

SUA exportă cele mai multe arme la nivel mondial

Statele Unite şi-au consolidat poziţia de cel mai mare exportator de arme din lume în ultimii cinci ani, asigurînd aproximativ o treime din armele comercializate la nivel global, conform unui studiu prezentat Luni de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, citat de dpa, potrivit agerpres. În cea mai recentă evaluare privind tranzacţiile de arme la nivel mondial, SIPRI estimează că volumul global al transferurilor de arme a crescut cu 10% în perioada 2013-2017, comparativ cu 2008-2012. SUA au asigurat 34% din vînzările globale de arme în această perioadă şi au vîndut arme către cel puţin 98 de ţări, a precizat SIPRI. O mare parte din exporturile SUA a însemnat avioane de luptă şi de transport. Exporturile SUA din perioada 2008-2012 au reprezentat 30% din totalul la nivel mondial. Aproape jumătate din vînzările SUA au fost către Orientul Mijlociu, în timp ce Asia a reprezentat o treime. La nivel de ţări, Arabia Saudită a fost cea mai importantă piaţă de export pentru SUA, reprezentînd aproape 20% din vînzările americane de arme. Rusia a fost al doilea cel mai mare exportator, cu circa 20% din livrările globale de arme, trimiţînd arme către 47 de ţări, precum şi către forţele rebele din Estul Ucrainei, conform think tank-ului. Mai mult de jumătate din exporturile Rusiei au mers către India, China şi Vietnam. Franţa a fost al treilea cel mai mare exportator, urmată de Germania şi China.

Noul minister al ‘Patriei’ stîrneşte o polemică aprinsă în Germania

Crearea unui Minister al ”Patriei”, ”Heimat” în germană, un concept situat între patrie şi pămînt, care a fost deturnat în perioada nazismului, suscită polemică în Germania, comentează Luni France Presse, potrivit agerpres. Este o noutate a Guvernului de coaliţie format de social-democraţi şi conservatori: un mega Minister de Interne şi al ”Patriei”. La conducerea sa se va afla Horst Seehofer, preşedintele Uniuni Creştin-Sociale (CSU), filiala bavareză (extrem de conservatoare) a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

Iniţiativa creării acestui minister aparţine CSU, ameninţat în fiefurile sale de creşterea influenţei Alternativei pentru Germania (AfD), de extrema dreaptă, în condiţiile în care în Octombrie în Bavaria sunt preconizate alegeri regionale. Îngrijorarea persistă şi în cadrul comunităţii turce, cea mai mare comunitate de imigranţi din Germania. ”Ne temem că aceasta încurajează divizarea şi excluderea şi nu coeziunea şi simţul apartenenţei”, apreciază preşedintele Comunităţii turce Gökay Sofuoglu, reamintind că respectivul cuvînt a jucat un rol important în doctrina nazistă rasială privind cultul rădăcinilor, pămîntului şi sîngelui. ”Heimat” este un concept deopotrivă emoţional şi identitar: dificil de tradus, el are mai multe înţelesuri cum ar fi patria, ţara de origine, pămîntul sau, mai general, locul unde te simţi ca acasă.

Talibanii afgani pun stăpînire pe o regiune importantă de la graniţa cu Iranul

Insurgenţi talibani au cucerit un district central din provincia afgană vestică Farah, la graniţa cu Iran, unde au loc de mai multe luni lupte grele cu forţele de securitate guvernamentale, relatează Reuters, citînd surse oficiale. Potrivit lui Naser Mehri, purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei, un grup numeros de talibani a cucerit, în cursul nopţii de Duminică spre Luni, centrul districtului Anar Dara, după mai multe ore de lupte, chiar dacă forţe de Poliţie şi ale serviciilor de informaţii opun încă rezistenţă în sediile lor. Conform purtătorului de cuvînt al talibanilor, Qari Yousuf Ahmadi, 15 poliţişti au fost ucişi şi mai multe vehicule militare au fost capturate, împreună cu o mare cantitate de muniţie. Anunţul survine la cîteva zile după ce oficiali locali au declarat că talibanii au provocat pierderi grele forţelor speciale afgane într-un alt district din Farah, o regiune săracă şi izolată unde trupele guvernamentale luptă de multă vreme pentru a-şi impune controlul.

Viitorul preşedinte al Cubei va continua retorica împotriva SUA

Vicepreşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel, pregătit să îl înlocuiască pe Raul Castro la conducerea ţării, a acuzat Duminică SUA, în cadrul alegerilor parlamentare, că „reiau retorica Războiului Rece”, relatează dpa, onform agerpres. Diaz-Canel a susţinut un discurs la televiziunea de stat după ce şi-a exprimat votul în oraşul Santa Clara pentru parlamentul care îl va alege pe succesorul lui Raul Castro la 19 Aprilie. „Revoluţia este atacată pe fondul unei situaţii care se deteriorează”, a spus el, adăugînd că relaţiile Havanei cu Washingtonului nu s-au mai îmbunătăţit sub „o administraţie care a ofensat Cuba”. Diaz-Canel nu a menţionat numele Preşedintelui american Donald Trump, a cărui administraţie a înăsprit restricţiile comerciale şi de călătorie asupra acestei insule din Caraibe, după ce relaţiile s-au dezgheţat în timpul lui Barack Obama. „Sunt sigur că, mai devreme, şi nu mai tîrziu, vom învinge planurile imperialiste”, a spus vicepreşedintele, care a promis de asemenea că Havana va răzbate prin embargoul economic al SUA.

Lobby intens al Sud-coreenilor pentru concretizarea summitului Trump-Kim

Delegaţii Sud-coreeni se deplasează la începutul acestei săptămîni la Beijing, Moscova şi Tokyo pentru a obţine sprijin pentru summitul anunţat între Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in şi omologul său american Donald Trump, transmit Luni Reuters şi dpa, potrivit agerpres. Chung Eui-yong, consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui sud-coreean Moon Jae-in, se află de Luni la Beijing pentru o întîlnire cu Preşedintele chinez Xi Jinping, pentru ca Marţi să ajungă la Moscova, a informat presa Sud-coreeană. Totodată, şeful serviciului de informaţii Sud-coreean, Suh Hoon, va merge la Tokyo pentru a informa Guvernul japonez despre discuţiile purtate de Chung la Phenian şi Washington săptămîna trecută. Preşedintele american Donald Trump a acceptat săptămîna trecută să se întîlnească, într-un summit istoric, cu liderul Nord-coreean Kim Jong-un, la o dată şi într-un loc ce urmează să fie stabilite. Moon urmează, la rîndul său, să se întîlnească cu Kim în luna Aprilie la Panmunjom, în zona demilitarizată de la graniţa dintre cele două Corei.

Şeful CIA susţine că SUA sunt conştiente de riscurile unei întîlniri cu oficialii Nord-coreeni

Mike Pompeo, directorul CIA, a apărat decizia lui Trump de a se întîlni cu liderul Nord-coreean, Kim Jong-un, spunînd că Preşedintele înţelege riscurile, scrie BBC.

Trump „nu face acest lucru pentru teatru, se duce acolo să rezolve o problemă” a declarat şeful agenţiei de spionaj pentru Fox News. Preşedintele a declarat că viitorul summit ar putea produce „cel mai bun acord pentru lume”. Dar criticii au avertizat că dacă discuţiile nu merg conform planului, cele două naţiuni ar fi într-o poziţie mai precară decît înainte. Nici un preşedinte american nu s-a mai întîlnit cu vreun lider Nord-coreean. Un asemenea summit ar fi fost posibil doar după concesii majore ale Nordului. Totuşi, conform rapoartelor, Trump a acceptat oferta pe loc atunci cînd i-a fost comunicată de Sud-coreeni Joi, luînd astfel prin surprindere propria administraţie. Pompeo a declarat pentru CBS că administraţia priveşte „cu ochii larg deschişi” la provocarea pe care o va reprezenta negocierea cu Nordul. El a spus că Nordul vine la negocieri deoarece sancţiunile economice ale americanilor au avut efecte puternice.

Socialmai mult
18.10.18 - 17:20
18.10.18 - 15:24
18.10.18 - 13:03
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02