Realitatea internationala (7 Aprilie 2018)

Cum arăta lumea cînd a fost crucificat Iisus

Puține imperii, Marea Mediterană era cunoscută ca „Mare Nostrum” și granițe care nu seamănă deloc cu cele actuale, așa arăta lumea atunci cînd a fost crucificat Iisus. Conform istoricilor creștinismului, în timpul domniei lui Tiberius, Iisus, un lider religios evreu din Galileea a fost crucificat la Ierusalim pentru subminarea puterii de stat (pretinzîndu-se Mesia, adică regele evreilor). Iisus Hristos a murit între anii 30-33 d.Hr. și este figura centrală a creștinismului, majoritatea bisericilor creștine considerîndu-l drept Fiul lui Dumnezeu.

Lumea secolului I era dominată de două mari superputeri: Imperiul Roman în Vest și Dinastia Han în Est. Pe parcursul acestei perioade în Europa, în Africa de Nord și în Orientul Apropiat stăpînea Imperiul Roman, care continua să se extindă și să prospere ca superputere militară, economică și culturală, adăugînd noi provincii vastului imperiu: Britania și Iudeea, prin înăbușirea revoltelor, invadarea și anexarea teritoriilor. Reformele lui Augustus din timpul lungii sale domnii au stabilizat situația din Imperiu după războaiele civile din secolul trecut. Mai tîrziu, Dinastia Iulius-Claudius, care a fost înființată de Augustus, a luat sfîrșit cu moartea lui Neron în 68. A urmat o perioadă de război civil și de instabilitate, anul celor patru împărați, sfîrșitul căruia a fost pus de Vespasian, al IX-lea imperator roman, cel care a înființat dinastia Flavilor. În extremul Orient, China a continuat să fie dominată de dinastia Han, fiind restaurată în anul 23, după 14 ani de dinastie Xin, condusă de Wang Mang. Capitala a fost mutată de la Chang'an la Luoyang.

Notă despre sistemul de măsurare al anilor: Actualul sistem creştin de măsurare a timpului a fost consacrat de către monahul Dionisie cel Mic, care a proclamat anul 754 de la întemeierea Romei, drept anul naşterii lui Hristos. Din punct de vedere istoric şi ştiinţific, acest aspect este înţeles şi judecat greşit, căci anul naşterii lui Hristos nu coincide cu anul 1 (nu există anul 1 înainte de Hristos şi nici anul 1 după Hristos, după cum nu există nici vreun presupus an 0). Anul naşterii lui Hristos este legat indirect de anul morţii lui Irod cel Mare, căci Iisus s-a născut, după cum spune Scriptura, „în zilele împăratului Irod cel mare”. Moartea lui Irod s-a petrecut „cu puţin timp înainte de Paştele” anului 750 de la întemeierea Romei, adică în Primăvara anului 4 înainte de Hristos, după cum numărăm astăzi. Aşadar, Hristos s-a născut înainte de anul 750 de la întemeierea Romei, adică înainte de Primăvara anului 4 înainte de Hristos. (Sursa: Digi24.ro)

Cazul unui interlop care a fugit din România inflamează populația din Marea Britanie. „O bătaie de joc la adresa justiției”

The Daily Mail a publicat Vineri un articol despre un român care a fost condamnat în România pentru tentativă de omor și șantaj, dar i se permite să umble liber în Marea Britanie, pentru că situaţia suprapopulării închisorilor românești ar încălca drepturile omului. Adrian Preda, un luptător MMA și membru în „Clanul Sportivilor”, a fost condamnat în Februarie 2016 la nouă ani şi jumătate de închisoare în România, pentru tentativă de omor, şantaj şi crimă organizată. După condamnare, lui Adrian Preda i s-a permis să rămînă în libertate, sub cauţiune, în timp ce a făcut apel. În Decembrie 2017, instanța supremă a confirmat condamnarea, însă interlopul în vîrstă de 36 de ani a fugit în Marea Britanie, acolo unde un judecător a decis că nu se pune problema extrădării lui în România pentru că închisorile românești supraaglomerate încalcă dreptul său de a evita un tratament „degradant”.

Potrivit The Daily Mail, un judecător de la Curtea de Magistratură Westminster, i-a spus acestuia: „Eşti liber să pleci!”. În articol este citat și avocatul interlopului, care a spus că Preda este „foarte norocos”, în condiţiile în care deputaţii englezi au avertizat că acest caz poate reprezenta un precedent pentru că alţi delincvenţi vor alege să fugă de justiţia de la București în Marea Britanie. „E o hotărîre incredibilă şi face instanţele noastre de judecată de tot rîsul în faţa Europei. Cum este posibil să fie corect ca un condamnat pentru tentativă de omor, care se ascunde de România, să fie acum liber să umble pe străzile din Marea Britanie, pe baza îngrijorării unui judecător cu privire la lipsa confortului din închisorile româneşti?”, a spus deputatul Tim Loughton, membru în Comitetul pentru Afaceri Interne. De asemenea, tabloidul scrie că britanicii plătesc pe lîngă decizia „insultătoare” și 56 de lire pentru ca românul să-și parcheze BMW-ul de 60.000 de lire în fața instanței de judecată.

Adrian Preda a fost găsit vinovat de tentativă de ucidere a unui interlop rival într-un centru comercial, atacînd victima cu săbii şi cuţite, împreună cu alţi membri ai clanului. Împreună au primit o pedeapsă de 220 de ani de închisoare.

Rusia ameninţă că va răspunde dur noilor sancţiuni ale SUA: „Washingtonul trebuie să înceteze să creadă că se poate adresa Rusiei doar prin sancţiuni“

Rusia a anunţat că va răspunde cu fermitate noilor sancţiuni impuse de Washington împotriva unor oligarhi, companii şi reprezentanţi guvernamentali ruşi, informează „Le Figaro“. „Evident că nu vom lăsa acest nou atac împotriva Rusiei fără un răspuns dur", a anunţat Ministerul Afacerilor Externe rus. „Washingtonul trebuie să înceteze să creadă că se poate adresa Rusiei doar prin sancţiuni. Absurditatea politicienilor de la Washington a atins un asemenea nivel încît încearcă să afecteze firme care întreţin de mult timp relaţii cu SUA şi care au mii de angajaţi", a precizat sursa citată.  

SUA au sancţionat şapte oligarhi ruşi şi 17 oficiali ai Guvernului rus pentru ceea ce au numit „activităţi nepotrivite” în întreaga lume. De asemenea, au fost vizate şi 12 companii deţinute de oligarhi precum şi o companie de distribuire a armelor deţinută de stat şi o bancă. Noile sancţiuni vin ca răspuns la „un tipar din ce în mai accentuat al Guvernului rus” de comportament nepotrivit, au spus oficialii. Ei nu au putut da nume specifice şi au informat reporterii sub condiţia anonimatului. Oficialii au trecut printr-o listă de activităţi despre care au spus că au dus la aceste sancţiuni, printre care şi acţiunile Rusiei în Crimeea şi Estul Ucrainei, susţinerea faţă de Preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, atacurile cibernetice şi încercările de a destabiliza democraţia occidentală.

Scandal sexual la Academia Nobel. Trei membri proeminenţi ai secţiei de literatură au demisionat

Trei membri proeminenţi ai secţiei de literatură a Academiei Nobel au demisionat în semn de protest faţă de asocierea dintre prestigioasa instituţie şi una dintre cele mai influente figuri de pe scena culturală din Stockholm, acuzat de mai multe abuzuri sexuale şi violuri, transmite AFP. Mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Nobel ar fi fost abuzate sexual de personajul aflat în centrul scandalului. Publicaţia suedeză Dagens Nyheter a dezvăluit informaţiile, prezentînd şi mărturiile a 18 femei care spun că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Academia Nobel a rupt legăturile cu acest bărbat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, dar care este cunoscut publicului, fiind celebru în cercurile culturale, potrivit AFP. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 - 2017, potrivit Dagens Nyheter.

Unul dintre academicienii care au demisionat, scriitorul Peter Englund, spune că acest scandal a divizat adînc lumea literară suedeză. Problema s-a acutizat Vineri, după ce regele Carl al XVI-lea Gustaf a fost informat despre noutăţile din acest caz, în timp ce directorul general al Fundaţiei Nobel, Lars Heikensten, şi-a exprimat îngrijorarea privind "o situaţie serioasă şi dificilă". Ceilalţi doi membri care au demisionat, Joi, sunt Klas Ostergren şi Kjell Espmark.

"Cu mare tristeţe, după 36 de ani petrecuţi la Academie, inclusiv 17 ani ca preşedinte al Comitetului Nobel, mă simt forţat să iau această decizie", a declarat Espmark într-o scrisoare adresată presei. "Cînd membri proeminenţi pun prietenia în faţa responsabilităţii şi a integrităţii, nu mai pot participa la asta", a mai spus Espmark. Ostergren a vorbit, la rîndul său, despre "o trădare a fondatorului şi a marelui protector" al instituţiei, referindu-se la cel care a înfiinţat Academia, regele Gustav al III-lea, şi la inventatorul Alfred Nobel.

Cei trei bărbaţi sunt membri pe viaţă şi, teoretic, nu pot demisiona, dar nu sunt obligaţi să mai participe la întrunirile secţiei de literatură a Academiei Nobel. În prezent, dintre cei 18 membri ai secţiei de literatură, cinci nu mai sunt activi, două femei fiind în concediu de mai mulţi ani. Presa suedeză scrie că demisiile sunt "un dezastru", pentru o academie "în ruină", şi că "turnul lui Babel se prăbuşeşte". Acuzaţiile au fost dezvăluite prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvîrşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior au afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen. În luna Martie, Procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris.

Începe scandalul în Ungaria: Un grup finanţat de Soros, acuzat că încearcă 'să pirateze' alegerile generale

Portalul de ştiri Origo a publicat Vineri un articol potrivit căruia o reţea online de activişti, presupus finanţată de miliardarul american George Soros, încearcă "să pirateze" alegerile generale din Ungaria prin eludarea regulilor de campanie, informează MTI, conform agerpres.ro. Potrivit portalului proguvernamental Origo, grupul, numit Avaaz, "plasează o cantitate uriaşă de publicitate plătită pe internet pentru candidaţii de opoziţie ai lui Soros". Potrivit Origo, "există suspiciunea că (reţeaua) încearcă să eludeze normele electorale din Ungaria postînd publicitate electorală din afara Ungariei".

Origo mai scrie că Avaaz s-a amestecat în mai multe scrutine electorale din întreaga lume, susţinînd "candidaţii pro-imigraţie" în toate aceste scrutine. Acelaşi portal susţine că reţeaua promovează din 20 în 20 de minute o reclamă nouă pe Facebook şi pe aplicaţia de Messenger despre înlăturarea de la putere a partidului de guvernămînt Fidesz. Potrivit sursei citate, Avaaz ar fi fost activă în campania electorală din Ungaria încă din 20 Martie. Portalul Origo mai susţine că Soros a ajutat la înfiinţarea Avaaz, donînd 150.000 de dolari prin intermediul fundaţiilor sale pentru o Societate Deschisă în 2006. În 2009, reţeaua a primit alţi 300.000 de dolari de la "o altă organizaţie Soros".

 

 

02.04.24 - 12:28
03.04.24 - 13:44
03.04.24 - 13:42
01.04.24 - 12:39
05.04.24 - 19:01
01.04.24 - 12:46
07.04.24 - 00:04
05.04.24 - 17:10
09.04.24 - 12:16
05.04.24 - 17:10
09.04.24 - 12:15
06.04.24 - 13:48
05.04.24 - 17:07
09.04.24 - 00:59
07.04.24 - 00:09