Seehofer: UE a adoptat o atitudine „de superioritate” faţă de statele Est-europene în problema migranţilor

Ministrul de Interne german Horst Seehofer a acuzat Uniunea Europeană că a adoptat o atitudine „de superioritate” în discuţiile cu ţările membre din Estul Europei în problema repartizării migranţilor, relatează Reuters, potrivit agerpres. Seehofer, membru al CSU, aliatul bavarez al cancelarului Angela Merkel, a făcut această apreciere într-un interviu apărut în ediţia de Duminică a publicaţiei Die Welt am Sonntag, la cîteva zile după ce a declanşat o polemică prin afirmaţia că Islamul nu aparţine Germaniei.

Fostul premier bavarez a dorit să arate că partidul său se pronunţă pentru măsuri severe faţă de abuzurile legate de migranţi înaintea alegerilor din Octombrie din landul Bavaria, într-o încercare de a recîştiga alegătorii care au migrat în număr mare spre formaţiunea de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). De asemenea, AfD a criticat UE pe tema migraţiei. Seehofer a cerut continuarea controalelor la frontierele germane întrucît UE este incapabilă să-şi apere graniţele externe şi a criticat Comisia Europeana pentru ceea ce el a numit un ton „moralizator” faţă de statele Est-europene care au a refuzat să accepte cotele de atribuire a dreptului de azil în Uniunea Europeană. O astfel de atitudine este „contraproductivă”, a declarat Seehofer, adăugînd că „fiecare ţară are mîndria ei”.

Politicianul conservator, al cărui partid este aliat de mult timp al creştin-democraţilor Angelei Merkel, a cerut UE să nu mai ia decizii „peste capul” statelor membre. „Comisia este deseori paternalistă”, a declarat el în interviu. „Trebuie să punem mai multă energie în dialogul cu privire la repartizarea refugiaţilor. Dacă negociem cu răbdare, majoritatea ţărilor o vor sprijini”. Alte ţări ar putea contribui în alte moduri, poate prin trimiterea de mai mult personal la graniţele UE sau contribuind mai mult la patrulele comune de frontieră, a spus el. Remarcile lui Seehofer ar putea exacerba tensiunile în cadrul noii „mari coaliţii” între conservatorii lui Merkel şi social-democraţii de centru-stînga.

Angela Merkel a respins cu fermitate declaraţiile anterioare ale lui Seehofer, afirmînd Vineri că cei 4 milioane de musulmani care locuiesc pe teritoriul german şi religia lor sunt parte a Germaniei. Liderii SPD au criticat, de asemenea, afirmaţiile ministrului de Interne despre Islam. Johannes Kahrs, membru al Parlamentului şi purtător de cuvînt al aripei conservatoare a SPD, l-a acuzat pe Seehofer că-şi foloseşte noul său post ministerial pentru campania CSU în Bavaria. „Construirea de poduri şi nu săparea de tranşee este responsabilitatea tuturor germanilor decenţi”, a declarat el pentru ziarul Handelsblatt.

Israelul atacă instalaţii ”subterane” aparţinînd Hamas în Fîşia Gaza

Armata israeliană a anunţat că a atacat în noaptea de Sîmbătă spre Duminică o instalaţie subterană aparţinînd Hamas în Fîşia Gaza şi a distrus un tunel în curs de construcţie care ar fi putut să fie folosit în atacuri, relatează AFP, conform news.ro. Aceste atacuri au fost lansate ca represalii după explozia, Sîmbătă, a unui dispozitiv exploziv-capcană la frontiera dintre Israel şi Fîşia Gaza, aflată sub controlul mişcării islamiste Hamas, care nu s-a soldat cu victime potrivit Armatei. Aceasta a fost a treia explozie a unui dispozitiv exploziv la frontieră începînd de Joi. Armata israeliană a anunţat iniţial un atac vizînd o ”ţintă militară” Hamas, ca represalii faţă de explozia de Vineri, însă nu a oferit detalii.

Un purtător de cuvînt militar a declarat ulterior pentru presă că un tunel săpat în Fîşia Gaza şi detectat cu ajutorul unei noi tehnologii a fost distrus. ”Politica noastră este să acţionăm hotărît împotriva oricărei tentative de a ni se aduce prejudicii şi de a elimina în mod sistematic infrastructurile legate de tuneluri şi vom continua să o facem”, a ameninţat premierul Benjamin Netanyahu, citat într-un comunicat, în care cataloghează tunelul drept ”terorist”. Noul tunel în curs de construcţie de către Hamas era săpat să asigure o legătură cu un fost tunel, în Sudul Fîşiei Gaza, a precizat purtătorul de cuvînt al Armatei, Jonathan Conricus. Acest tunel nu a atins teritoriul israelian şi se afla la cîteva sute de metri de frontieră, în apropiere de Kerem Shalom, punctul de trecere al unor mărfuri între Israel şi enclava palestiniană, dar şi în apropiere de oraşul Rafah, în Sudul Fîşiei Gaza.

Pentru a distruge tunelul, militari israelieni l-au umplut cu o substanţă a cărei natură nu a fost precizată şi nu cu exploziv, a adăugat purtătorul de cuvînt, fără să facă alte precizări. El s-a limitat să spună că militari israelieni au efectuat cu bine această misiune de pe teritoriul israelian. Tuneluri pe sub bariera de securitate ce închide ermetic frontierele israeliene cu Fîşia Gaza au constituit, în mîna unor grupări palestiniene armate, o armă redutabilă în timpul războiului din 2014, iar distrugerea lor a fost transformată într-un obiectiv prioritar israelian. Purtătorul de cuvînt nu a oferit detalii nici despre instalaţia ”subterană” atacată în centrul Fîşiei Gaza.

Israelul, Hamasul şi aliaţii săi au încheiat un armistiţiu, tensionat de o parte şi de alta a barierei, după războiul din 2014, al treilea în decurs de şase ani în enclavă. Acest armistiţiu este încălcat în mod regulat, prin tiruri de proiectile provenind de pe teritoriul palestinian către Israel, care ripostează în mod sistematic şi luînd ca ţinte poziţii Hamas, chiar dacă obuzele sunt atribuite de obicei altor grupări palestiniene.

Patru militari israelieni au fost răniţi pe 17 Februarie, în explozia unui dispozitiv exploziv, la bariera israeliană, provocînd o ripostă israeliană. Fîşia Gaza este supusă de un deceniu unui blocade dure de către Israel.

Erdogan: Turcia a preluat controlul „total” în Afrin. „În prezent, drapelul turc flutură acolo”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că rebeli sirieni sprijiniţi de Ankara au preluat controlul „total” asupra centrului oraşului Afrin, bastion kurd în Nord-Vestul Siriei, într-o declaraţie făcută Duminică, relatează AFP, conform agerpres. „Unităţile Forţelor siriene libere, sprijinite de trupele Armatei turce, au preluat controlul total asupra centrului oraşului Afrin în această dimineaţă, în jurul orei locale 08:30” (05:30 GMT), a declarat Erdogan, adăugînd că operaţiunile de deminare continuă. Înaintea lui Erdogan, Statul Major turc a declarat într-un comunicat că centrul oraşului Afrin este de acum „sub control”. „În prezent, drapelul turc flutură acolo! Drapelul Forţelor siriene libere flutură acolo!”, a afirmat Erdogan, care s-a exprimat într-o ceremonie de comemorare a bătăliei pentru Dardanele din timpul Primului Război Mondial.

Trupele turce şi rebelii sirieni care le sprijină avansează rapid în oraşul kurd Afrin, în Nord-Vestul Siriei, după ce au intrat în cursul dimineţii în oraş, a indicat mai devreme Observatorul sirian pentru drepturile omului OSDO. „Forţele turce şi grupurile aliate avansează rapid în oraşul Afrin după mai multe zile de bombardamente intense şi controlează de acum mai bine de 50%” din urbe, precizează OSDO. Peste 1.500 de combatanţi kurzi au fost ucişi în ofensiva turcă împotriva enclavei Afrin, declanşată la 20 Ianuarie. „Cei mai mulţi au fost ucişi în lovituri aeriene şi în urma tirurilor de artilerie”, a precizat organizaţia neguvernamentală citată, care adaugă că luptele continuă.

Autorităţile din SUA au în vedere reducerea cantităţii de nicotină din ţigări

Agenţia americană pentru produse alimentare şi medicamente a deschis calea către o reducere a cantităţii de nicotină din ţigări pentru ca acestea să creeze mai puţină dependenţă, relatează AFP. The Food and Drug Administration (FDA) a anunţat că va solicita avizul publicului şi va începe "să exploreze o normă pentru reducerea cantităţii de nicotină în ţigări la niveluri minime de dependenţă sau non-dependente".
În pofida a decenii de campanii antifumat, aproape o jumătate de milion de persoane mor anual în SUA din cauza fumatului, care provoacă costuri de aproape 300 de miliarde de dolari pe an în materie de îngrijiri medicale şi scăderi de productivitate, potrivit FDA. "Facem astăzi un pas decis care ar putea să ne apropie de viziunea noastră a unei lumi în care ţigările nu vor mai crea dependenţă, în care le va fi mai greu generaţiilor viitoare să devină dependente şi care va permite unui număr mai mare de fumători dependenţi să se lase de fumat sau să treacă la produse mai puţin nocive", a declarat delegatul FDA, Scott Gottlieb.

Un studiu publicat Joi în New England Journal of Medicine prognozează că reducînd nicotina la un nivel care nu creează dependenţă numărul fumătorilor s-ar putea reduce cu cinci milioane încă din primul an de aplicare. În următorii cinci ani, opt milioane de oameni s-ar putea lăsa de fumat şi pînă în 2060 proporţia fumătorilor din SUA ar putea scădea la 1,4%, faţă de 15% în prezent. Potrivit acestui studiu, numărul vieţilor salvate ar putea fi de 8,5 milioane pînă la sfîrşitul secolului. Şefii principalelor companii din industria tutunului din SUA, Altria şi R.J. Reynolds, şi-au exprimat interesul pentru propunerea FDA şi s-au angajat să lucreze strîns cu agenţia în cadrul unui proces care se va întinde pe mai mulţi ani.

"Astăzi avem o solicitare de informaţii şi nu o propunere de reglementare, care constituie prima etapă a unui proces multianual care va obliga agenţia să examineze şi să rezolve numeroase chestiuni complexe", a declarat Murray Garnick, vicepreşedinte executiv al Altria Group, care include şi gigantul tutunului Philip Morris. "După cum a recunoscut FDA, orice propunere de normă privind cantitatea de nicotină face parte dintr-un întreg. Altria s-a pregătit deja pentru orice reglementare potenţial rezonabilă şi intenţionăm să participăm la fiecare etapă a acestui proces", a adăugat el. Campania copii fără tutun a calificat planul FDA drept "curajos" şi a cerut agenţiei să acţioneze rapid şi să fixeze un termen limită. (AGERPRES)

Recomandare pentru Marea Britanie: Londra ar trebui să examineze o amînare a Brexitului

Londra ar trebui să examineze o amînare a Brexitului, deoarece ar putea să nu aibă suficient timp să încheie un acord cu Bruxellesul înainte să părăsească Uniunea Europeană (UE) peste un an, recomandă o comisia parlamentară însărcinată cu Brexitul, relatează The Associated Press, scrie news.ro. Comisia din cadrul Camerei Comunelor constată că principalele aspecte ale viitoarei relaţii a Regatului Unit cu UE rămîn în suspans pînă în Octombrie şi îndeamnă ca Londra să ceară o ”prelungire limitată” a calităţii sale de stat membru UE. Londra şi Bruxellesul vor să încheie un acord cu privire la relaţia lor viitoare pînă în Toamnă, pentru ca parlamentele naţionale să poată să aprobe textul, înainte ca regatul să părăsească Uniunea pe 29 Martie 2019.

În acest raport, publicat Duminică, parlamentarii apreciază că o perioadă de tranziţie de aproximativ doi ani este de asemenea necesar să poată să fie prelungită, în cazul în care este necesar. Cele două părţi au convenit principiul ca regatul să rămînă în instituţiile europene şi să respecte reglementările europene pînă la sfîrşitul lui 2020. Şapte membri pro-Brexit ai acestei comisii de 21 de membri din toate partidele parlamentare au refuzat să susţină raportul şi au pregătit un raport alternativ, pe un ton intransigent faţă de UE. În raportul susţinut de majoritatea membrilor comisiei, aceasta îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că s-au înregistrat ”puţine progrese” în subiecte-cheie precum modul în care frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda să rămînă deschisă după Brexit.

Londra şi Bruxellesul vor să nu se instaleze posturi de frontieră sau alte infrastructuri de-a lungul frontierei ”invizibile”, însă comisia apreciază că regatul nu a prezentat încă propuneri credibile în vederea punerii în aplicare a acestei dorinţe. ”Noi nu cunoaştem alte frontiere internaţionale, în afara frontierelor interne ale UE, care să opereze fără controale şi o infrastructură fizică”, a subliniat preşedintele Comisiei, parlamentarul laburist Hilary Benn. Dizidenţii pro-Brexit au depus un document alternativ, în care acuză UE că a adoptat o abordare nefavorabilă în problema frontierei. Ei sugerează că noua tehnologie şi aranjamente vamale ”simplificate” pot asigura o frontieră fără fricţiuni. Acest grup minoritar apreciază că, în loc ca Marea Britanie să ceară o prelungire a calităţii de stat membru UE, regatul ar trebui să iasă din Uniune fără un acord, în cazul în care negocierile se împotmolesc. (Colaj de ştiri externe realizat de Cristina Berdeu, studentă, Jurnalism, USM)