Războaiele prelungite sunt responsabile pentru privarea de îngrijiri medicale esenţiale a 600 de milioane de femei şi copii din lumea întreagă, potrivit estimărilor unei echipe de cercetători, publicate în revista medicală The Lancet, informează DPA. Pînă în 2019, susţin cercetătorii, au avut loc 54 de conflicte armate în 35 de ţări – războaie care au durat în medie două decenii şi au reprezentat „o ameninţare crescîndă la adresa accesului umanitar şi a furnizării de servicii esenţiale de sănătate, afectînd cel puţin 630 milioane de femei şi copii”.

Echipa de cercetători, din nouă instituţii, printre care Stanford University şi London School of Hygiene & Tropical Medicine, estimează că, pînă în 2017, 10% din femeile din întreaga lume şi 6% dintre copii erau „fie strămutaţi forţat, fie trăiau periculos de aproape de zonele de conflict”.

Între 2009 şi 2017, numărul de femei şi copii strămutaţi în urma conflictelor armate a crescut de la aproximativ 30 de milioane la peste 50 de milioane, pe fondul „creşterii populaţiei, a sporirii numărului de conflicte, a creşterii recursului la explozibile şi la arme chimice în zonele urbane”.

Războaiele, au precizat cercetătorii, sunt din ce în ce mai mult caracterizate de „o lipsă de respect pentru dreptul internaţional umanitar, de utilizarea sistematică a materialelor explozive şi armelor chimice în oraşe şi de violenţa sexuală omniprezentă împotriva femeilor şi fetelor, făcînd şi mai dificilă acordarea asistenţei umanitare, oferirea de servicii medicale şi protecţia lucrătorilor din domeniul umanitar şi a unităţilor sanitare în faţa atacurilor”.

„Este clar că efectele indirecte ale conflictelor armate asupra femeilor şi copiilor sunt cu mult mai mari decît cele ale luptelor propriu-zise”, a precizat unul dintre cercetători, Hala Ghattas, profesor la Universitatea Americană din Beirut.