Preşedintele Rusiei intenţionează să semneze un plan astronomic de reînarmare, pe fundalul ambiţiilor sale teritoriale şi escaladării stării tensionate cu Occidentul, scrie publicaţia elveţiană Le Temps.

După Georgia, Ucraina şi Siria, Kremlinul se pregăteşte de un nou conflict? În căutarea răspunsului, diplomaţii şi experţii militari urmăresc detaliile programului de stat de înarmare pentru anii 2018-2027, care trebuie să fie semnat de Putin la finele lui decembrie. Informaţiile despre conţinutul acestui program s-au strecurat deja în presa rusă: cheltuieli pentru reînarmare în valoare de 336 miliarde de franci elveţieni pe parcursul următorilor zece ani (19 trilioane de ruble). Ziarul “Коммерсант» a evidenţiat în program trei priorităţi: modernizarea sistemului de reţinere nucleară, armament de înaltă precizie şi livrarea de arme şi tehnică pentru forţele cu destinaţie comună.

Un loc aparte în document îl ocupă armamentul hipersonor. Complexul de rachete nucleare RS-28 „Saramat” cu rachetă balistică, de asemenea, reprezintă un purtător de blocuri hipersonore, la fel ca şi racheta „Circon”.

„Contextul internaţional demonstrează o escaladare îngrijorătoare a tensionării între Rusia şi Occident. Nu demult au avut loc nişte incidente în spaţiul aerian al Siriei, cu participarea avioanelor ruse şi americane. Incidente similare cu implicarea avioanelor NATO deseori se întîmplă de asupra Mării Baltice. Acordurile politice de reţinere între cele două state nucleare nu se mai respectă”, notează cotidianul elveţian.

Totodată, expertul militar Alexandr Golţ a spus: „Conducătorii ruşi amintesc cu regularitate altor ţări că Rusia este în stare să le nimicească. Anume prin asta se explică faptul că, fie şi în condiţii de serioase greutăţi financiare, Rusia încearcă să păstreze paritatea cantitativă cu SUA”.

 La începutul săptămînii trecute, Moscova a preferat în mod unilateral să iasă din grupul comun de contact cu OSCE şi Ucraina pentru respectarea regimului de stopare a operaţiunilor militare la Donbass. În această ordine de idei, fostul preşedinte ucrainean, Leonid Kravciuk, a reacţionat cu următoarea declaraţie: „Vladimir Putin se pare că începe să acţioneze astfel încît să creeze un mai larg cîmp pentru, posibil, o mai profundă şi de proporţii lovitură asupra Ucrainei”. Potrivit unui diplomat care lucrează la Moscova, „pentru corectarea ratingului de popularitate nu există nimic mai bun decît un blitzkrieg (război fulgerător) biruitor”.

Pe de altă parte, alegerea este limitată: forţele militare ruse rămîn în urmă în sens tehnologic faţă de trupele NATO. “Siria a devenit un perfect poligon experimental pentru perfectarea principiilor de bază ale utilităţii militare. Însă Rusia oricum nu dispune de mijloace pentru o campanie îndelungată şi complicată”, a afirmat un expert militar care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Între timp, Rusia poartă negocieri diplomatice paralele cu scopul de a-şi disloca baze militare după hotare (exemple recente – Egipt, Sudan, Venezuela). Expertul militar recomandă, de asemenea, să fie urmărită redislocarea în direcţia Arcticii şi căilor arctice comerciale: mai ales că Putin cu glas tare declară despre dorinţa de a se extinde în nordul îndepărtat.

După “Le Temps”