Puterea celor care detin Puterea si Puterea celor care nu au Putere

Protestele din 11 Iunie – care pe care și cu cine?

Autor: Mihai CONȚIU

Pînă cînd Comisia de la Veneția își va expune recomandările pe care le va înainta Republicii Moldova în privința preconizatei schimbări a sistemului de votare, nu vom putea să nu punem tot în acest context și protestele potrivnice și manifestațiile de susținere a chestiunii în cauză.

După cum deja se știe, opoziția parlamentară și extraparlamentară, împreună cu cei mai vehemenți ”veterani ai societății civile” au organizat un miting de protest împotriva intenției PD de a impune, prin votul majorității parlamentare controlate, schimbarea actualului sistem de vot cu unul mixt – 50 de deputați să fie votați pe listele de partid, iar 51 prin vot uninominal. În contrapartidă, Puterea și-a organizat manifestații de susținere în Edineț, Ialoveni și Cahul. Făcînd o comparație între cele două tipuri de manifestări publice, recurgînd la normele democratice clasice care delimitează clar niște marcaje convenționale și consimțite mutual între Putere și Opoziție, ținînd seamă de cum au fost și vor fi ele percepute în exterior, constăm că protestele Opoziției au respectat o serie de ”norme democratice igienice” cărora guvernații le-au răspuns în cel mai neinspirat mod cu putință.

Protestele Opoziției

Oriunde în lumea democrată, Puterea Opoziției constă tocmai în aceea că nu deține Puterea în Stat, avînd de partea ei, în mod absolut obligatoriu, instinctual la nivelul maselor populare, posibilitatea exploatării frustrării ”visului social al cetățenilor” pe care Puterea nu l-a transpus în viață. Exaltarea colectivă (controlată abil de cele mai multe ori), care de cele mai multe ori induce stări amnezice generale, nu-i dă posibilitate cetățeanului de rînd să înțeleagă că absolut nici o Putere din întreaga lume democrată nu-și poate îndeplinii promisiunile electorale, că nu va fi capabilă niciodată să-și mulțumească toți concetățenii. De aceea sunt și permanente alegeri la date prestabilite, de aceea și Puterea se tot schimbă peste tot, făcînd locul altei Puteri care, la rîndu-i, se va duce și ea și… tot așa! Oricînd și peste tot, Puterea este percepută cu ostilitate de către cetățean.

Revenind la protestele Opoziției de Duminică, nu putem decît să le constatăm legitimitatea lor, indiferent de resorturile lor ”de după cortină”. Existînd o anumită certitudine că guvernanții vor primi un aviz negativ de la Comisia de la Veneția în intenția lor de a schimba sistemul de votare, suntem tentați să credem că protestele Opoziției își au rostul, destul de justificat din perspective europene, de a confirma argumentele din recomandările pe care le va face Comisia de la Veneția. Aici ne referim la aceea că intenția PD și a majorității parlamentare controlată de acest partid de a schimba sistemul de vot nu întrunește un larg consens (acceptare) național, în care să fie incluse partidele de Opoziție, parlamentare și extraparlamentare, societatea civilă etc. Aici nu mai invocăm și celelalte disfuncționalități, referirile ilogice la sisteme similare din țări în care democrația se exercită de peste o sută de ani etc.

Prin urmare, plierea protestelor Opoziției pe posibilele recomandări ale Comisiei de la Veneția și pe cele deja similare sonorizate de către unii europarlamentari și oficiali ai UE nu trebuie să mire pe nimeni. Spunem că nu trebuie să mire pe nimeni deoarece oficialii europeni îi văd ca adevărați exponenți politici ai apropierii țării de UE tocmai pe opozanții de Duminică. Deși PD, Guvernul și majoritatea parlamentară se declară proeuropeni, cei de la Bruxelles știu că nu-i adevărat, însă lucrează/colaborează cu ei în virtutea reprezentativității oficiale, dar și dintr-un complex de împrejurări greu digerabil în care se tot perpetuează un compromis care afectează grav mentalul colectiv.

Cine și cu ce?

În altă ordine de idei, suntem îndreptățiți să ne întrebăm: cu cine schimbă Opoziția actuala Putere mafiotă? Am abordat subiectul de prea multe ori și, firește, în variantă prescurtată, suntem nevoiți să revenim. Din nefericire pentru această țară, nici actuala guvernare nu are o Opoziție coerentă, una proaspătă, tînără, independentă și neflancată ideologic de ”cîrtițe proeuropene ex-sovietice” pe post de sfătuitori, strategi și creatori de imagine.

Da, Maia Sandu, Andrei Năstase sunt lideri tineri cărora nu li se pot imputa păcate ca cele purtate de Vladimir Plahotniuc, Marian Lupu, Dumitru Diacov, Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Vlad Filat și alții! Problema e că alegătorii lui Năstase și Sandu așteaptă de la ei exact ceea ce au așteptat și de la Filat cîndva. Departe de mine gîndul să-i compar fie și o clipă cu Filat, însă aici este vorba despre cam aceiași oameni, generic vorbind, care s-au închinat lui Filat, pe post de sfătuitori, strategi și creatori de imagine, așa cu o fac acum cu cei doi lideri pomeniți. N-o să dau acum nume căci nu merită, iar asta și pentru că pot fi lesne identificați.

”Anticomuniștii” bătrîni de pe vremea guvernării comuniste, care avuseseră roluri importante de sfetnici sau slujbași importanți pe timpurile lui Snegur și Lucinschi, s-au comprimat în jurul lui Filat sau Ghimpu așa cum o fac cîinii vagabonzi pe lîngă tomberoanele de gunoaie. După ce Filat a fost închis, s-au năpustit sub protecția altui stăpîn. La fel și cei care-l ridicau pe Ghimpu în slăvi, deși știau că este o nulitate, dar ce nu face banul plătit cu generozitate pentru laude și sfaturi tîmpite și stupide? Niciunul dintre ei nu și-au făcut mea culpa, nu au recunoscut public că au susținut niște corupți pentru că le-au oferit un confort material mai mult decît îndestulător.

Acum, în afară de cei care nu au trecut sub protecția ”uninominalului Plahotniuc”, mulți dintre acești dinozauri supraviețuitori cu orice preț își oferă, firește că nu degeaba, ”consultanță” noilor lideri bine văzuți în UE. Din naivitate, lipsă de cadre sau poate că din ”respect față de cei bătrîni”, tinerii lideri necompromiși ai Opoziției îi acceptă lîngă ei și ”le plătesc consultanța” acestor îmbătrîniți în rele fără să fie conștienți de trecutul și experiența lor de gropari profesioniști. Păi, în aceste condiții, de la cine, cum, cu cine și spre ce fac ei o tranziție politică spre binele țării?

Carnavalul dansant de susținere a Puterii

Manifestațiile organizate de Putere Duminică, în Edineț, Ialoveni și Cahul, pentru susținerea schimbării sistemului de votare au fost cea mai proastă alegere gîndită de către ”strategii” PD. PD a investit sume imense pentru a spăla creierele multor moldoveni pentru a-i convinge că această schimbare va scoate țara din mocirla pe care tot democrații au băgat-o. Păi cum să piardă acești bani, fiind vorba de milioane multe, chiar dacă acești bani au fost scoși subtil tot din buzunarele moldovenilor? Ce și-a spus PD – dacă Opoziția organizează proteste împotrivă, organizăm și noi manifestații de susținere, ca să vadă Comisia de la Veneția că moldovenii vor vot uninominal!

Așa cum s-a putut vedea în reportajele difuzate de către televiziunile nedependente de Plahotniuc, manifestațiile de susținere a Puterii au semănat cu un fel de nuntă fără dar, la care mîncarea, băutura și transportul de la și înapoi spre domiciliu au fost plătite din partea casei. Mulți dintre participanți habar nu aveau ce căutau acolo. Spuneam că manifestațiile organizate de PD au fost cea mai proastă alegere și voi explica și de ce!

În primul rînd, UE știe prea bine toate detaliile circurilor politice și legislative  organizate de către PD în Republica Moldova. Alegătorii și simpatizanții PD nu știu asta. PD știe, dar își imaginează că frecția la piciorul de lemn poate fi totuși eficientă.

Pe de altă parte, harababura mitingistă organizată de PD capătă conotații dintre cele mai abuzive, iar asta în primul rînd din pricină că, așa cum s-au difuzat o serie întreagă de informații credibile, au fost utilizate resurse administrative de Stat, oamenii au fost obligați să vină la manifestații sub amenințarea că își vor pierde locul de muncă, participanții au fost mobilizați și monitorizați de către primari ai PD și multe altele.

Toate aceste lucruri și altele sunt observate la Bruxelles și de către experții Comisiei de la Veneția. În consecință, constatăm că sărbătorile mitingiste de la Edineț, Ialoveni și Cahul au fost mai curînd un icnet disperat al PD în fața unui posibil aviz negativ al Comisiei de la Veneția, aviz care, nerespectîndu-l, așa cum spuneam și într-un editorial anterior, plasează acest partid nu doar în opoziție cu UE și finanțatorii externi ai țării, ci și cu propriu popor pe care l-a înșelat cu false iluzii.

Vin timpuri grele pentru PD! Vin timpuri grele și pentru țară, iar asta pentru că așa vrea PD-Plahotniuc!