Prostituatele care au schimbat lumea

Femeile care şi-au vîndut trupul dar au influenţa filosofia, arta, moda şi politica


Istoria arată că prostituţia a fost şi un mod de urca treptele sociale. Sunt consemnate cîteva cazuri de prostituate celebre care au schimbat lumea. Fie au inaugurat noi tendinţe vestimentare şi chiar au revoluţionat cultura urbană, fie au influenţat cultural şi politic devenirea unor mari imperii. Pînă acum o jumătate de secol, şansele unei femei de condiţie modestă de a face carieră sau de a se bucura de o libertate socială deplină erau aproape nule. De cele mai multe ori era măritată în perioada adolescenţei cu un bărbat ales de capul familiei şi era condamnată la o viaţă pur casnică. Nu era lăsată să-şi cîştige existenţa şi nici să se exprime artistic.  O parte a celor care rămîneau fără sursă de venit fie prin văduvie, fie prin alungarea din familie, alegeau prostituţia ca singura şansă de a supravieţui. Altele alegeau să-şi vîndă trupul, tocmai pentru a cîştiga libertatea refuzată prin căsătorie, acceptînd anatema societăţii. Cu toate acestea, prostituţia în Evul Mediu sau Antichitate, mai ales prostituţia de lux, reprezenta pentru o femeie calea de a urca pe treptele prosperităţii şi puterii. Un partener bogat sau influent prins în mrejele hetairei sau gheişei deveneau un instrument al bunăstării şi puterii. Istoria consemnează cîteva cazuri celebre de prostituate ajunse în culmea bogăţiei şi a puterii tocmai datorită calităţilor deosebite, atît din punct de vedere intelectual dar, cum era de aşteptat, şi sexual.

Prostituata care l-a dat lumii pe Socrate

În epoca clasică a Greciei Antice, adică în secolul V, î. HR, Atena domina lumea antichităţii europene. Era o superputere politică, navală, comercială şi culturală. Un adevărat hub al cunoaşterii şi al bunăstării, legînd diferitele părţi ale lumii cunoscute între ele, pe căi maritime în special. Cel mai prolific şi cunoscut lider al oraşului-stat Atena din aceea perioadă era Pericle. Tocmai de aceea se vorbeşte în istorie de o adevărată ”Epocă a lui Pericle”. Culmea, o influenţă decisivă în acest avînt cultural fără precedent al Atenei antice în Epoca lui Pericle, a avut-o Aspasia, o tînără prostituată de pe coastele Asiei Mici. De altfel, se spune că bazele celui mai puternic şi influent curent cultural al lumii vechi, a fost pus de această femeie care-şi vinde favorurile sexuale.

Aspasia s-a născut în anul 470, î. HR, în Milet, o colonie grecească de pe coastele Asiei Mici. Nu este cunoscut cu certitudine modul în care a reuşit să ajungă în Atena. Regulile cetăţii greceşti erau deosebit de stricte. Mai precis erau consideraţi cetăţeni doar cei care se năşteau în Atena. Aşa că Aspasia avea statutul de metec, adică de străin venit în cetate. Nu avea drepturi politice şi nici sociale. Trebuia în schimb să plătească taxele impuse de cetate. Aspasia, în aceste condiţii, a început o carieră fructuoasă de prostituată. Nu orice de fel de prostituată. Aspasia era o hetairă, sau cum am spune noi astăzi, prostituată de lux. Se spune că era deosebit de inteligentă, foarte educată şi cu o cultură bogată. Toate aceste calităţi intelectuale erau dublate de cele fizice, Aspasia fiind de o frumuseţe răpitoare. La toate acestea se adăugau talentele sexuale, tînăra din Milet, venind şi cu practici orientale în dormitor.

Aspasia era atît de faimoasă încît a reuşit să strîngă o adevărată avere, devenind şi patroană de bordel. Hetaira ajunge în atenţia lui Pericle, cel mai puternic om din Atena. Acesta era divorţat de prima soţie şi a fost atras în mod irezistibil de frumuseţea dar mai ales de inteligenţa Aspasiei. Între cei doi se înfiripă o relaţie aparte iar Aspasia devine partenera oficială a liderului atenian. Influenţa ei este uriaşă mai ales în domeniul cultural. Se spune că de fapt Aspasia a stat la baza gîndirii socratice şi a revoluţiei culturale din Atena clasică. Ea a încurajat şcolile filosofice şi cele de artă. Se spune chiar că Socrate a fost discipolul ei, iar modul de a gîndi i-a fost inspirat de Aspasia. Atenienii o ascultau fascinaţi. Nu în ultimul rînd Aspasia a stat la baza implicării Atenei în războiul dintre Samos şi Milet, cetatea ei natală. Nu este greu de ghicit, pe cine au susţinut atenienii. Se presupune totodată că influenţa ei asupra lui Pericle a stat la baza izbucnirii războiului peloponesiac. Aspasia moare în 430, î. Hr, în urma ciumei care a decimat Atena.

De la ”dansatoare” la sfîntă

Teodora a fost cu siguranţă cea mai puternică împărăteasă a Imperiului Bizantin. A trăit între 497, d. HR, şi 548, d. HR, şi a fost soţia marelui împărat bizantin Iustinian. La fel ca şi în cazul Atenei lui Pericle, domnia lui Iustinian a reprezentat de fapt o perioadă de aur în istoria Imperiului Bizantin. Succesorul răsăritean al Imperiului Roman era o forţă militară de temut, dar avea şi o întindere care-i permitea să viseze la restaurarea marelui imperiu de altădată. În spatele puterii lui Iustinian a stat însă o femeie. Este vorba despre împărăteasa Teodora. Nu era însă de rang nobil şi nici nu era o femeie cu o reputaţie ireproşabilă pentru acele vremuri.

Teodora a fost prostituată şi actriţă. S-a născut în 497, d. HR, în Constantinopol, şi era fiica lui Acacius, cel care administra hipodromul din marea capitală a Imperiului. Despre viaţa ei, înainte de a fi împărătească ştim totul din ”Istoria secretă” a lui Procopius din Caesarea. Acesta ne spune că Teodora încă din adolescenţă a început să se prostitueze, tocmai pentru a scăpa de viaţa casnică a femeii obişnuite. Avea însă o inteligenţă ieşită din comun şi îi plăcea să cunoască. Şi-a format probabil o cultură temeinică pentru o femeie de rînd din aceea perioadă. Tot Procopius ne spune că Teodora a fost şi actriţă. În orice caz a dus o viaţă neconvenţională, dînd naştere inclusiv unui copil din flori. Se spune că a fost chiar şi ţesătoare. Era o adeptă a monofizismului, o erezie a vremii atunci cînd l-a întîlnit pe Iustinian, moştenitorul tronului imperial.

Inteligenţa, frumuseţea şi se presupune şi talentele de altă natură ale Teodorei l-au atras în mod decisiv pe viitorul împărat. De altfel, o şi i-a de nevastă, sfidînd toate canoanele religioase şi regulile curţii. Modifică inclusiv legislaţia pentru a se putea căsători cu ea. Cert este că în 527, d. Hr, Teodora devine ”augusta” Imperiului Bizantin. Influenţa ei a fost covîrşitoare. Se spune chiar că ea conducea şi nu Iustinian.  Şi totul se datora, în special, inteligenţei deosebite de care dădea dovadă. Numele ei apare pe toate legile emise în aceea perioadă şi primea singură emisarii străini, tratînd chestiuni diplomatice cu aceştia. Ea este cea care-l salvează pe Iustinian, atunci cînd populaţia se revoltă, într-o răscoală cunoscută sub numele de Nika.

Propriu-zis demnitarii îl sfătuiesc pe Iustinian să fugă pentru a-şi salva viaţa în faţa răsculaţilor, cei care de altfel aveau şi un înlocuitor pentru împărat. Singura care l-a convins să rămînă a fost Teodora, cea care de altfel cu generalul Belisarius au dus la înfrîngerea deicisivă a răscoalei. Teodora a fost şi primul lider al Europei care a recunoscut drepturile femeii şi a luat măsuri împotriva traficului de carne vie. A încercat, inclusiv pe plan religios, recunoaşterea oficială a monofizismului dar şi apropierea de Roma. A murit în 548, d. HR.

Curtezana care a format oameni de stat

Una dintre cele mai faimoase prostituate ale istoriei şi ultima curtezană veritabilă a trăit în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Se numea Catherine Walters şi a reuşit să aibă o influenţă aparte asupra unor importanţi oameni de stat britanici. Chaterine Walters era o apariţie senzaţională în Anglia Victoriană. Şi nu opulentă, de prost-gust sau provocatoare ci, aşa cum mărturisesc contemporanii săi, era o adevărată mostră de bun gust şi eleganţă. Călărea admirabil, în costumaţii care au definit moda victoriană. Totodată era o persoană cu o bunătate aparte. ”Avea cea mai încăpătoare inimă pe care am cunoscut-o vreodată şi cred că a fost singura prostituată din istorie care şi-a păstrat această bunătate intactă“, scria jurnalistul Henry Labouchere. 

Catherine Walters s-a născut în 1839 în Liverpool. A rămas orfană de mamă cînd avea doar patru ani. A crescut cu un tată alcoolic şi a avut numeroase meserii. Aranja inclusiv popicele într-o tavernă mizerabilă din Liverpool, atunci cînd era copilă. De altfel de la această îndeletnicire i-a rămas porecla de Skittles. Totodată, avea o pasiune aparte pentru cai. A lucrat inclusiv la grajdurile din localitate, învăţînd să călărească mai bine ca un bărbat. În adolescenţă şi-a început cariera de prostituată. Chiar dacă era o femeie de condiţie joasă, Catherine Walters, a devenit în scurt timp o curtezană. Adică îşi alegea partenerii şi pe deasupra aproape toţi erau oameni extrem de bogaţi şi foarte influenţi. Totodată, se spune că Chaterine nu-i alegea doar pentru avere ci mai ales fiindcă îi plăcea compania lor. Era atît de discretă încît toţi aceşti bărbaţi o întreţineau cu sume importante lunar, tocmai pentru a nu fi tentată pe viitor să-i şantajeze.

Primul amant cu sînge albastru l-a avut la vîrsta de 16 ani. Este vorba despre  Lord Fitzwilliam, cel care i-a dat o casă în Londra şi alături de care a stat doi ani. Cînd s-au despărţit, lordul i-a dat un dar de 2.000 de lire şi i-a stabilit un venit fix de 300 de lire pe an. O sumă frumuşică la aceea vreme. A urmat apoi Lord Spencer Cavendish, Marchizul de Hartington şi viitorul duce de  Devonshire. Acesta, l-a rîndul său, i-a dat pe viaţă suma de 500 de lire anual. De altfel, a fost cea mai pasională relaţie a lui Catherine. A durat din 1858 pînă în 1862. Lordul a copleşit-o cu daruri, inclusiv o casă în Park Street, un grajd cu cai de rasă şi i-a asigurat un contract cu cea mai celebră firmă de croitorie din Londra Victoriană, Henry Poole.  Totodată, i-a angajat şi un tutore pentru a-şi continua educaţia. I-a fost foarte uşor profesorului, fiindcă amanta lordului avea o inteligenţă naturală deosebită. Lordul Hartington, atunci cînd a cunoscut-o, era un personaj de 26 de ani imatur, fără mari speranţe în politică. Influenţa inteligentei Catherine l-a transformat într-un politician şi om de stat de top al Marii Britanii Victoriene. 

Aceeaşi influenţă a avut-o şi asupra a numeroşi oameni de stat britanici care au avut legături cu ea. A avut o listă impresionantă de amanţi cu sînge albastru. Printre aceştia şi tînărul Wilfred Scawen Blunt, care a întîlnit-o la Paris, acolo unde frumoasa şi eleganta Catherine s-a mutat o perioadă. Întoarsă în Londra, Catherine Walters are o scurtă relaţie şi cu Bertie, Prinţul de Wales. Ultimul ei iubit a fost Gerald de Saumarez, un tînăr de numai 16 ani. La aceea vreme Catherine avea 40 de ani, dar încă era un adevărat sex-simbol al epocii. Catherine a fost una dintre femeile care a definit moda victoriană dar şi cea care a oferit noi tendinţe. Cînd a murit, avea 81 de ani. A fost înmormîntată la o mănăstire franciscană din Sussex. La moarte avea o avere colosală, constituită din dotele şi donaţiile foştilor amanţi. A lăsat totul ultimului ei iubit, Gerald de Saumarez. 

Adevărul.ro

 

Socialmai mult
20.11.17 - 18:30
20.11.17 - 18:20
20.11.17 - 18:17
20.11.17 - 18:15
20.11.17 - 18:04
20.11.17 - 15:23
20.11.17 - 15:21
20.11.17 - 15:19
19.11.17 - 21:57
19.11.17 - 18:47
19.11.17 - 14:33
18.11.17 - 15:00
17.11.17 - 14:31
17.11.17 - 14:30
17.11.17 - 13:22
17.11.17 - 12:10
16.11.17 - 16:22
16.11.17 - 16:21
16.11.17 - 16:10
16.11.17 - 16:08