Dacă Rusia se închide, Europa se deschide

Autor: Vlad LOGHIN

Puţin cîte puţin, Rusia încetează să mai fie o ţară atractivă pentru migranţii şi mărfurile din ţara noastră. Iar aceasta nu doar pentru că moldovenii sînt vînaţi de Serviciul rus pentru Migraţie sau opriţi la graniţă de grănicerii acestei ţări. După cum nici piaţa rusă nu devine mai accesibilă pentru produsele moldoveneşti doar că aşa vrea Onişcenko. Problema este mult mai gravă, mai ales pentru ruşi. Locurile de muncă în ţara lor se împuţinează în mod simţitor. Cererea la mărfurile lor scade, aşa încît nu rămîne loc pe piaţa rusă pentru producătorii ruşi, darămite pentru cei străini. Cea mai mare economie din CSI este atinsă de troahnă. Această constatare reiese din diagnosticul Fondului Monetar Internaţional (FMI), care presupune o încetinire a creşterii economiei Rusiei cu un procent pînă la sfîrşitul acestui an şi adîncirea ulterioară a recesiunii.

În aceste condiţii, este posibil ca să aibă de suferit şi economia Moldovei? Or, se ştie că cei mai mulţi moldoveni lucrează anume în Rusia care, implicit, a devenit sursa principală a remitenţelor în RM. La fel, piaţa rusă reprezintă principala destinaţie a mărfurilor moldoveneşti sau aproape o treime din totalul exporturilor noastre. Prognozele FMI vin să alunge temerile noastre vizavi de problemele partenerului nostru economic de la Răsărit. Deoarece, în timp ce în Rusia încetineşte creşterea economică, Fondul presupune că statele emergente din Europa vor înregistra o tendinţă de relansare în 2013-2014.

FMI include în Europa emergentă un număr de şapte state membre ale Uniunii Europene (Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia, Croaţia), precum şi două ţări care nu sînt membre UE: Turcia şi Serbia. Majoritatea acestor state intră în lista primelor 10 pieţe ale exporturilor moldoveneşti. Bunăoară, România este, după Rusia, cea mai mare piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti. La fel, fluxul exporturilor noastre spre Turcia a crescut în ultimele luni de mai bine de 3 ori, astfel încît aceasta ţară a ajuns pe poziţia a treia în lista primelor 10 state partenere comerciale ale RM.

Ultimele estimări ale FMI arată că după o creştere economică de 1,5 la sută în 2012, ţările din această regiune ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,25 procente, urmată de un avans de 2,75 procente în 2014. Activitatea economică şi-a revenit în prima jumătate din 2013 graţie unor condiţii financiare mai lejere, relaxării monetare, îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare externă şi revenirii după timpul nefavorabil, subliniază raportul World Economic Outlook publicat de FMI.

Totuşi, Fondul atrage atenţia asupra diferenţelor care există în interiorul ţărilor din Europa emergentă. Unele vor cunoaşte o creştere mai puternică, altele o relansare incipientă, dar nu sînt excluse şi anumite scăderi, precum în Polonia. Dar pe noi nu priveşte, pentru că ţările care se caracterizează printr-o înaltă absorbţie a mărfurilor moldoveneşti vor fi în extindere. De exemplu, Turcia va înregistra o creştere de 3,8 procente în 2013 şi un avans de 3,5 procente în 2014.

Fondul a îmbunătăţit pentru anul curent previziunea pentru zona euro cu 0,1 puncte. Germania, cea mai mare economie de pe continent, care face parte din grupul primilor 10 parteneri comerciali ai RM, va înregistra în acest an un avans economic de 0,5 la sută, faţă de 0,3 la sută, cît se prognozase, iar anul viitor de 1,4 la sută, comparativ cu 1,3 la sută, după cum anticipase FMI. Franţa, altă mare piaţă pentru mărfurile moldoveneşti, cu un număr considerabil de migranţi moldoveni, va reuşi să evite recesiunea în acest an, avînd o creştere de 0,2 la sută. Anul viitor, această a doua mare economie a zonei euro va avansa cu 1 procent. Pentru Marea Britanie, cea de-a şasea mare piaţă pentru produsele noastre, estimarea pentru 2013 a fost revizuită în urcare de la 0,9 la 1,4 procente, iar pentru anul viitor de la 1,5 la 1,9 procente.

Mai puţin optimiste sînt estimările FMI privind creşterea economiei globale în acest an şi anul următor, în special din cauza evoluţiilor dezamăgitoare din ţările emergente, grup care include Rusia, şi a incertitudinilor bugetare şi monetare din SUA. Fondul prognozează că economia globală va creşte cu 2,9 procente în acest an şi cu 3,6 procente în 2014, adică cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decît precedentele estimări ale FMI. Raportul semestrial al FMI arată că creşterea economică mondială este lentă şi nu pot fi excluse noi crize, dar pentru prima dată după avalanşa de critici din ultimi ani, se remarcă că Europa nu pare a fi principala sursă de îngrijorare.

Cît priveşte Statele Unite ale Americii, Fondul presupune că acestea vor fi cu certitudine motorul creşterii mondiale, dar economia lor va fi constrînsă de tăierile bugetare masive, în lipsa unui acord în Congres. Din acest motiv, FMI a redus estimarea pentru acest an cu 0,1 puncte, la 1,6 procente, şi cu 0,2 puncte, la 2,6 procente pentru 2014. FMI avertizează că paralizia bugetară care afectează Statele Unite ar putea fi foarte dureroasă dacă se va prelungi.

FMI este îngrijorat şi de urmările micşorării achiziţiilor de obligaţiuni de către Rezerva Federală americană (Fed), banca centrală a SUA, care riscă să accentueze retragerile de capital din ţările emergente. Impactul ar putea fi cu atît mai mare cu cît un număr tot mai mare de economii emergente ajung la capătul unui ciclu de creştere economică puternică. Comparativ cu estimările din luna iulie, FMI a redus prognoza pentru 2013 privind evoluţia economiei Indiei cu 1,8 puncte, la 3,8 procente în 2013. Pentru Rusia, estimarea a fost micşorată pînă la 1,5 sută.