PROFESIILE SPIONILOR: INGINERII, MEDICII, MUNCITORII, SPORTIVII

Practic, meseriile pe care le-au avut spionii acoperă aproape întreaga grilă a profesiilor. Unii dintre ei au practicat asemenea meserii înainte de a deveni agenţi şi după aceea, afirmîndu-se chiar ca profesionişti importanţi. Alţii au folosit unele profesii, mai ales acelea care le permiteau un „cîmp de acţiune” cît mai larg ca spioni, acestea jucînd rolul de „acoperire”, disimulare a activităţilor informative.

Ingineri

Specialiştii ştiinţelor „exacte”, tehnicienii au fost deosebit de preţuiţi pe „frontul secret”, dat fiind că acest domeniu, al informaţiilor de această natură devenise prioritar pentru acţiunile de spionaj.

Tehnicieni de valoare

Lui Alexander Szek, care studiase ingineria şi se bucura de reputaţia unui tehnician de valoare, i se datorează sustragerea codului ger­man în timpul Primului Război Mondial, ceea ce a constituit un nepreţuit ajutor pentru Antantă.

Inginerul Semion Semionov (1911–1986) este integrat în NKVD în 1937 şi trimis, la scurtă vreme, în SUA cu misiuni informative. Urmase cursurile Institutului pentru Tehnologie din Massachusetts pe care le absolvise în 1940.

Inginerul Victor Aleksandrovici Liagin (1908–1943) a fost agent NKVD în diferite ţări, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Prof. dr. ing. Janusz Groszkowski, o capacitate în domeniul radiotehnicii, transmite din Polonia în Marea Britanie date despre rachetele germane V2 rezultate din examinarea unor exemplare prăbuşite. Colaborează în acest scop cu dr. ing. Marceli Struszynski.

Inginerul în domeniul electricităţii, Arthur G. Owensa fost singurul spion pentru Germania în Marea Britanie în timpul celui de al Doilea Război Mondial, dar, de fapt agent dublu, „întors” de contraspionajul britanic.

Acţiunile inginerilor-spioni au continuat şi in Perioada contemporană. Inginerul electronist Chi Maka fost condamnat în 2008 pentru spionaj în favoarea Chinei. Tot in Statele Unite a fost arestat, în 2011, inginerul Noshir Govadia pentru că a vîndut secrete militare Chinei.

Electronişti

Specialist în această branşă, deosebit de importanţă în timpul Războiului Rece, în care se dezlănţuise un adevărat „război al informaţiilor” în domeniul electronicii de vîrf, James D Harpera acţionat ca spion pentru R.P. Polonă (SB).

Un alt inginer electronist britanic, Michael John Smith (1948–) a activat ca agent pentru URSS, în timpul Războiului Rece.

Unul din cei mai importanţi „spioni atomici”, Julius Rosenberg, activează ca inginer în laboratoarele la „US Army Signal Corps de la Fort Monmouth, din 1940, ceea ce i-a dat posibilitatea să obţină informaţii preţioase din acest domeniu pe care le-a transmis Uniunii Sovietice.

Morton Sobell (1917-), inginer american la „General Electric and Reeves Electronics”, a fost judecat împreună cu Julius Rosenberg pentru spionaj în favoarea URSS.

După studii universitare la Moscova, viitorul şef al Stasi Markus Wolf lucrează o vreme la „Institutul de inginerie aeriană”.

Rudolf Abel a lucrat în cadrul armatei sovietice ca inginer în radiofonie. Era un fotograf extraordinar şi un capabil inginer electronist, cunoscător al fizicii nucleare, desenator talentat, un adevărat artist.

Defectorul sovietic Anatoli Kuzmici Cebotareva fost specialist în electronică.

Colonelul Vladimir Vetrov, inginer de profesie, agent KGB, defector (nume cod "Farewell") a transmis serviciului de spionaj francez numeroase informaţii, peste 4000 de documente tehnice şi despre reţelele de spioni sovietici

Inginerul aerospaţial Thomas Patrick Cavanaugh a transmis URSS informaţii referitoare la „avionul invizibil”

Tot în rîndul „inginerilor pămîntului” pot fi consideraţi agronomii. Originar din România, Aaron Aaronsohn (1876,– 1919) a fost un agronom, botanist şi militant sionist evreu palestinian. A condus o reţea de spionaj în sprijinul efortului militar britanic în Palestina în confruntarea cu Imperiul Otoman în timpul Primului război mondial.

Medici

Avînd posibilitatea de a deveni adevăraţi „confesori” ai celor pe care îi îngrijeau şi de a pătrunde în cele mai variate medii sociale, medicii au fost adesea folosiţi ca agenţi, încă din perioade din cele mai vechi.

Arthur Deea fost trimis de conducătorul serviciului de informaţii englez Walsingham la Curtea ţarului Mihail III Fedorovici, aflat pe tron din 1613, pentru ca, sub acoperirea de medic, să culeagă şi să transmită informaţii asupra evoluţiilor politice din Rusia.

Şi în Ţările române au fost activi asemenea medici-agenţi. Bartolomeo Ferratia funcţionat ca medic la Curtea lui Constantin Brîncoveanu (1688–1714), dar, în realitate, a fost şeful unei reţele care mijlocea transmiterea unor mesaje informative către Viena. Se ştie că, în general, cei mai mulţi medici pe care Veneţia îi punea la dispoziţia suveranilor şi altor potentaţi ai vremii erau agenţi ai Signoriei. Un exemplu în acest sens este acela al lui Matteo Murano sosit, în august 1502, la Curtea lui Ştefan cel Mare, pentru a-l trata pe domnul moldovean.

Muncitori. „Tinereţe proletară”

O serie de viitori agenţi au fost o vreme muncitori în diferite branşe, proletari, cei mai mulţi dintre ei începîndu-şi de atunci activitatea de spioni.

În tinereţe Sidney George Reilly, agent britanic în Rusia, a muncit în Brazilia ca docher, lucrător pe plantaţii.

Unul din conducătorii reţelei „Orchestra Roşie”, Leopold Trepper, născut în Polonia, a lucrat o vreme ca miner în Galiţia, în condiţii deosebit de grele; a organizat şi o grevă.

Viitor director al HVA/MfS (Serviciul de informaţii al RD Germane) Ernest Wollweber (1898-1967) a lucrat ca minier în Ruhr, iar apoi în Marină, organizînd revolta din 1918 din Kiel.

Sportivi

Oricît ar părea de ciudat, nici sportivi de performanţă nu au fost ocoliţi de serviciile de informaţii. De fapt, mobilitatea lor, faptul că aveau posibilitatea să călătorească în diferite ţări, îi recomanda pentru asemenea activitate.

Spionaj pe stadioane

Otto von Rosen (1884 – 1963) a participat la concursul de tir al Jocurilor Olimpice de la Londra din 1908. În timpul Primului Război Mondial a fost suspectat de a fi acţionat ca spion şi sabotor în favoarea Germaniei, fiind arestat în Norvegia.

Jucătorul american de de rugby, participant la Jocurile Olimpice din 1924, Linn Markley Farrish (1901 –1943) a spionat pentru URSS.

Campionul american de baseball Morris Berg (Moe Berg) (1902–1972) a acţionat ca spion pentru SUA în Japonia şi Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind recrutat de OSS. Reuşeşte să fotografieze importante obiective la Tòkyò.

Alpinistul britanic Peter Northcote Lunn (1914 –2011) a fost agent în perioada de început a Războiului Rece.

Scrimerul polonez, medaliat la Jocurile Olimpice în perioada 1952-1972, Jerzy Pawlowski (1932 –2000) este recrutat de serviciul de spionaj din R.P. Polonă în 1950 şi de CIA, în 1964. Este arestat în 1975 în Polonia, fiind acuzat că a furnizat unui stat NATO informaţii. Este condamnat la 25 de ani închisoare.

Alexandru POPESCU,
Historia.ro