Candidații ”minoritari” la Palatul Elysee, între troțkism, ”Frexit” și colonizarea spațiului

Cei șase candidați "minoritari", așa cum sunt numiți candidații fără mari șanse din cei 11 care se înfruntă în primul tur de Duminică al alegerilor prezidențiale din Franța, reprezintă un "evantai" politic care include troțkismul lui Philippe Poutou și suveranismul lui Nicolas Dupont-Aignan, dar și propunerile de colonizare a spațiului ale candidatului franco-argentinian Jacques Cheminade, scrie EFE într-un comentariu.

Poutou, candidat din partea Noului Partid Anticapitalist (NPA), a cîștigat notorietate mediatică după prima dezbatere televizată, grație replicilor pe care i le-a adresat candidatei extremei drepte Marine Le Pen: "Cînd suntem convocați de poliție, nu avem imunitate muncitorească". Mecanic într-o fabrică Ford, Poutou candidează la Președinția Franței doar pentru "a da vizibilitate mișcării anticapitaliste", potrivit unui purtător de cuvînt al NPA. Candidatul troțkist, în vîrstă de 50 de ani, propune reducerea zilei de lucru la 32 de ore, creșterea salariului minim la 1.700 de euro și la renunțarea la energia nucleară.

Nicolas Dupont-Aignan caută, la cei 57 de ani ai săi, să se situeze între candidatul Republicanilor, Francois Fillon, și cel al Frontului Național, Marine Le Pen. Președintele formațiunii Debout La France a făcut din Europa tema centrală a campaniei sale, cu un program care include ieșirea din zona euro sau reforma tratatelor europene pentru "a reda suveranitatea" fiecărei țări.

La antipozii spectrului politic se situează Nathalie Arthaud, în vîrstă de 47 de ani, profesoară de economie și candidata partidului troțkist Lupta Proletară. Mai didactică în discursul ei decît Poutou, nici Arthaud nu caută să ajungă la Palatul Elysee, ci dorește ca punctul de vedere al "proletariatului să se facă ascultat". Ea include în programul său electoral naționalizarea băncilor și a fabricilor, scăderea vîrstei de pensionare la 60 de ani și creșterea salariului minim la 1.800 de euro.

În ceea ce-l privește, Jean Lassalle, în vîrstă de 61 de ani, s-a erijat în reprezentantul lumii rurale, declarîndu-se "pregătit să-i înfrunte pe (președintele american Donald) Trump și (președintele rus Vladimir) Putin" grație experienței sale cu... lupi și urși. Critic față de globalizare și partizan al unei "ecologii umaniste", Lassalle propune revenirea la modelul teritorial francez de dinainte de 2015 și renegocierea tratatelor Uniunii Europene, pentru a crea "o Europă a națiunilor". 

Chiar mai radical în acest aspect este suveranistul Francois Asselineau, partizanul unei ieșiri rapide a Franței din Uniunea Europeană (așa-numitul Frexit), care – în opinia sa – se află sub "tripla dictatură a Comisiei Europene, a NATO și a Băncii Centrale Europene". 

Jacques Cheminade, originar din Argentina, este al șaselea candidat "minoritar" și cel care s-a prezentat de cele mai multe ori la un scrutin prezidențial. După două încercări ratate, în 1995 și în 2012, cînd nu a reușit să obțină mai mult de 0,25% din voturile exprimate, Cheminade este, la cei 75 de ani ai săi, cel mai în vîrstă candidat la Președinția Franței. Propunerile sale electorale includ ieșirea Franței din UE și din zona euro. Cheminade propune totodată separarea uniunilor de credit (casele de ajutor reciproc) de băncile de tip retail, naționalizarea companiilor strategice și lansarea unui program de colonizare spațială. 

Ce candidaţi au profitat de pe urma atacului terrorist și cine conduce în ultimele sondaje

În Franţa, campania electorală, înaintea primului tur de alegeri prezidenţiale ce va avea loc Duminică, s-a încheiat Vineri, la miezul nopţii, şi a fost umbrită de atacul islamist de Joi din Paris. Atacul a determinat pe unii dintre candidaţi să-şi anuleze apariţiile finale în public, însă toţi au făcut referire la problema securităţii naţionale. Marine Le Pen a profitat cel mai mult de pe urma acestui atentat. Candidatul conservator la alegerile prezidenţiale din Franţa, Francois Fillon, a afirmat Vineri că lupta împotriva "totalitarismului islamist" ar trebui să fie o prioritate a viitorului preşedinte al ţării.

"Această luptă pentru libertate şi securitate a francezilor trebuie să fie prioritatea următorului Guvern. Aceasta va necesita o hotărîre neobişnuită şi sînge rece. Islamul radical este o provocare pentru valorile noastre şi puterea noastră de caracter", a spus Francois Fillon, care se clasează în sondajele de opinie după Emmanuel Macron (centru) şi Marine Le Pen, candidata extremei drepte. Fillon, care s-a pronunţat în favoarea unei securităţi sporite, a spus: ''Suntem în război, nu există alternativă, ori noi ori ei''. El a adăugat că prioritatea politicii sale externe va fi "să distrugă Statul Islamic".

La rîndul său, candidata extremei drepte la alegerile prezidenţiale din Franţa Marine Le Pen a afirmat că ţara sa ar trebui să restabilească imediat controalele la frontieră şi să-i expulzeze pe străinii care se află în atenţia serviciilor de informaţii. Prezidenţiabilul En Marche, Emmanuel Macron, a declarat că Franţa nu trebuie să îngenuncheze în faţa fricii şi i-a îndemnat pe contracandidaţii săi să evite să dea lecţii de superioritate după atacul armat de pe bulevardul Champs-Elysees. ”Nu îngenuncheaţi în faţa fricii, a dezbinării şi intimidării. Generaţia noastră trebuie să se ridice la această provocare”, a declarat Macron.

De asemenea, prezidenţiabilul de centru-stînga a precizat că şi-a anulat două mitinguri, care erau programate pentru Vineri, tocmai pentru a evita suprasolicitarea forţelor de securitate după atacul de pe Champs-Elysees. ”Democraţia este mai puternică”, a precizat candidatul En Marche. Emmanuel Macron a condamnat inclusiv slăbirea serviciilor de informaţii locale în urmă cu zece ani, o politică implementată de fosta administraţie conservatoare a preşedintelui Nicolas Sarkozy şi a premierului Francois Fillon. Prezidenţiabilii şi-au exprimat deja solidaritatea faţă de forţele de poliţie în urma atacului armat care a vizat trei ofiţeri în zona centrală a metropolei Paris. Un poliţist şi-a pierdut viaţa şi alţi doi au fost răniţi într-un atac revendicat de jihadiştii Statului Islamic, transmite Reuters.

Premierul Bernard Cazeneuve, acuzaţii la adresa candidatei extremei drepte

Premierul socialist francez Bernard Cazeneuve a acuzat-o Vineri pe candidata extremei drepte la alegerile prezidenţiale Marine Le Pen că se foloseşte de atentatul care a avut loc Joi la Paris pentru a "alimenta teama". Marine Le Pen încearcă să profite de atentatul de pe Champs Elysees "pentru a diviza, pentru a alimenta fără ruşine teama, în scopuri exclusiv politicianiste", a declarat premierul francez. El a acuzat-o totodată pe Le Pen că "a uitat să spună poporului francez că partidul ei a votat împotriva tuturor legilor antiterorism" propuse de Guvern. Premierul Cazeneuve l-a luat de asemenea în vizor pe candidatul conservatorul Francois Fillon, afirmînd că promisiunea acestuia de a angaja 10.000 noi ofiţeri de poliţie nu este credibilă în condiţiile în care, pe cînd a fost prim-ministru, între 2007 şi 2012, a redus cu 13.000 efectivele poliţiei.

 Macron, pe primul loc în unele sondaje, Marine le Pen în altele

Candidatul En Marche, Emmanuel Macron, rîmîne primul clasat în sondaje pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, deşi Marine Le Pen a obţinut mai mult sprijin electoral după atacul asupra poliţiştilor de pe bulevardul Champs-Elysees. Publicaţia Le Point au publicat un sondaj Odoxa care îl arată pe prezidenţiabilul de centru-stînga cu 24,5% din intenţiile de vot în primul tur al alegerilor prezidenţiale, adică o scădere de 0,5% faţă de ultimul sondaj realizat înainte de atacul de pe bulevardul Champs-Elysees.

Preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, se clasează în schimb pe a doua poziţie şi ar urma să obţină 23% din sufragii în primul tur din Franţa. Francois Fillon şi Jean-Luc Melenchon sunt la egalitate cu 19% din intenţiile de vot, dar au puţine şanse pentru a trece în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee. Macron este favorit să devină preşedinte dacă ajunge în al doilea tur cu Marine Le Pen. Institutul canadian Filteris care analizează big data şi impactul fiecărui candidat pe reţelele sociale  a publicat Vineri două studii.

În primele şase ore François Fillon se plasa pe primul loc cu (22,09%), urmat de Marine Le Pen (21,75%), Jean-Luc Mélenchon (21,11%) şi Emmanuel Macron (19.92%). Pentru a potrivi mai bine modificările instantanee şi bruşte ale opiniei publice franceze, Filteris publicat cu puţin timp înainte de miezul nopţii, un cvartet actualizat care o arată pe lidera Frontului Naţional Marin Le Pen pe prima poziţie cu (22,72%) din intenţiile de vor ale electoratului francez, urmată de François Fillon (21,57%), Jean-Luc Mélenchon (21,34%) şi Emmanuel Macron (20,03%).

De alegerile din Franţa depind atît viitorul Uniunii Europene, cît şi cel al Alianţei Nord Atlantice, NATO. Doi dintre principalii candidaţi doresc dispariţia ambelor structuri, sau cel puţin ieşirea Franţei din ambele. Este vorba de candidaţii de extrema dreaptă şi extrema stîngă, Marine Le Pen şi Jean-Luc Mélenchon. Un duel între ei în turul doi e un coşmar pentru UE, NATO şi pieţe. Nici un sondaj nu arată că lidera Frontului Naţional ar putea învinge vreun contracandidat în turul al doilea, iar şansele să se întîlnească cu Melenchon, în faza finală a prezidenţialelor, într-o confruntare între extreme, a speriat şi pieţele şi ar fi un scenariu groaznic pentru Franţa, dar analiştii îl consideră puţin probabil. Ar fi un "scenariu apocaliptic", iar caştig de cauză ar avea, în turul al doilea, Melenchon. Fostul premier francez Alain Juppe a spus că o asemenea confruntare ar fi precum "ciuma împotriva holerei", iar fostul candidat prezidenţial din anii 2002, 2007 şi 2012 Francois Bayrou a caracterizat o asemenea confruntare ca una dintre "Hugo Chavez francez" şi "Donald Trump francez".

Diana Johnstone: Alegerile prezidenţiale din Franţa, amprentate de „statul profund“

Încă dinainte să înceapă campania electorală din Franţa, amestecul Rusiei în afacerile interne ale ţării şi ingerinţele în procesul electoral au fost puse pe tapet într-o copie aproape fidelă a situaţiei de la prezidenţialele de anul trecut din Statele Unite.
Importarea acestei teme în Hexagon arată, în opinia autoarei americane Diana Johnstone, specializată în politica europeană, că se duce o luptă titanică pentru controlul „naraţiunii“ – versiunea realităţii internaţionale ce este consumată de masele care nu au mijloacele necesare de a-şi face propria documentare.  

Controlul naraţiunii este miezul critic a ceea ce Washingtonul numeşte „soft-power“ („putere blîndă“). Dacă „puterea dură“ („hard-power“) poate conduce la războaie sau la răsturnarea unor guverne, această „putere blîndă“ îi influenţează pe oameni. Paşnic. Le induce idei, le formează păreri şi îi face să acţioneze în consecinţă. Iar în ceea ce priveşte problemele sensibile la nivel mondial, indiferent că este vorba despre Irak, Libia sau Ucraina, controlul naraţiunii este exercitat de un parteneriat între serviciile de informaţii şi mass-media.   

Simplist, lucrurile funcţionează în felul următor: serviciile de informaţii scriu istoria, iar marile trusturi de presă o relatează, afirmă Johnson într-un articol pe tema prezidenţialelor din Franţa publicat pe un blog al Mediapart. Obişnuite să controleze informaţiile livrate publicului, sursele anonime din „statul profund“, acea entitate care face jocurile din umbră, şi mass-media nu vor să renunţe la această putere şi nici să o vadă contestată de cei din exterior, mai ales de presa rusă, care prezintă mai mereu o altă versiune a evenimentelor, susţine autoarea americană, care locuieşte la Paris.   Aşa s-ar explica, în opinia ei, şi campania extraordinară dusă în prezent pentru denunţarea presei ruse, dar şi a mass-mediei alternative, cărora li se aplică eticheta de difuzori de „ştiri false“. „În absenţa unui autentice ameninţări ruse în Europa, a afirma că mass-media ruse «afectează democraţia noastră» înseamnă a desemna Rusia drept un inamic agresiv şi, prin asta, a justifica enorma acumulare de potenţial militar de către NATO în Nord-estul Europei, ceea ce reînvie militarismul german şi deturnează bogăţia naţională spre industria de armament“, afirmă Johnson.   Pornind de la toate acestea, alegerile din Franţa pot fi văzute ca o extensie a celor din SUA, unde poate că „statul profund“ şi-a pierdut candidata preferată (democrata Hillary Clinton, n. red.), dar nu şi puterea. Forţele lui îl susţin acum pe Emmanuel Macron ca pe o variantă franceză a lui Clinton, fiind şi gata să stigmatizeze orice oponent drept un instrument al Moscovei. Mai mult, în aceste condiţii, Diana Johnstone consideră că tot ce s-a întîmplat în ultimele luni arată că „statul profund“ nu este doar naţional, ci transatlantic, aspirînd să devină global.

Sursa: Ziare.com