POZITIA UE DESPRE ASISTENTA FINANCIARA PENTRU MOLDOVA CONTRAZICE OPOZITIA

Sprijinul financiar al UE, la fel ca și alte aspecte ale integrării europene, constituie o parte din măduva discursului opoziției de la Chișinău, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Debursarea celei de-a doua tranșe din asistență macro-financiară a UE a fost acompaniată de aprecierea, dozată, a Comisarului European pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre “eforturile de reformă” ale Guvernului Chicu în domenii problematice, precum reforma justiției și lupta împotriva corupției, punctează politologul.

Aceste declarații ale Comisarului european, alături de decizia de a aloca asistența UE, contrazice totalmente evaluările făcute de către reprezentații PAS și cei ai Platformei DA (Sergiu Litvinenco și respectiv Igor Munteanu), consideră Dionis Cenușa.

El amintește că la mijlocul lunii iunie, reprezentanții opoziției au acuzat Guvernul de îndeplinirea incompletă a pre-condițiilor politice, în particular a celor din domeniul justiției.

De asemenea, contrar aprecierilor satisfăcătoare ale Comisiei Europene, cu o zi înainte ca UE să anunțe aprobarea alocării de asistență (30 milioane EUR), principalul lider al opoziției Maia Sandu a blamat guvernarea pentru neobținerea celei de-a treia și finală tranșă – de 40 milioane EUR, evidențiază Dionis Cenușa.

El menționează că ex-premierul Maia Sandu a accentuat faptul că tranșa a treia a fost “anulată” de UE din cauza “iresponsabilității și lenii” guvernării. Politologul însă explică că, din punct de vedere tehnic, UE nu a “anulat” a treia tranșă, ci termenul limită al acordului de finanțare expiră în iulie 2020.

Discrepanțele între viziunea UE și cea a opoziției de la Chișinău are la bază cel puțin trei explicații, opinează Dionis Cenușa.

Potrivit primei ipoteze, lansată de către politolog, UE nu a reușit să colecteze informația detaliată despre progresul adevărat al reformelor, inclusiv din cauza blocării frontierelor. Această ipoteză este puțin probabilă, deoarece Comisia punctează că în decizia sa a reieșit din evaluările interimare din luna februarie.

A doua ipoteză, articulată de Dionis Cenușa, ține de faptul că opoziția are o abordare mai strictă decît cea a UE, iar uneori această abordare conține și o doză de subiectivism.

Iar cea din urmă ipoteză a politologului este că UE este la curent cu imperfecțiunea și caracterul parțial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate și constructive, sprijinind cheltuielile urgente de ordin socio-economic.

Banii europeni par să aibă o dublă importanță. Aceștia completează bugetul cu care urmează să opereze Guvernul. Totodată, asistența UE poate avea o conotație politică și să descurajeze planurile unei părți din opoziție de a termina mandatul actualului guvern, concluzionează politologul.

Sursa: IPN

01.08.20 - 00:27
02.08.20 - 02:20
01.08.20 - 00:33
02.08.20 - 02:26
01.08.20 - 00:34
01.08.20 - 00:31
02.08.20 - 02:24
01.08.20 - 00:29
03.08.20 - 17:19
02.08.20 - 02:29
03.08.20 - 00:52
02.08.20 - 02:21
02.08.20 - 15:25
02.08.20 - 20:46
02.08.20 - 17:32