Proba supremă a devotamentului față de patrie a diasporei

Cîștigarea de către Maia Sandu a primului tur de scrutin în alegerile prezidențiale s-a datorat în exclusivitate celor aproape 150 de mii de voturi din diasporă. Adjudecarea, în final, a mandatului de viitor Președinte i-o datorează, de asemenea, diasporei, care nu doar că i-a adus peste 250 de mii de voturi, dar s-a mobilizat concertat și cu un bazin electoral din Țară care nu ar fi votat-o ori nu s-ar fi prezentat la urne. S-a demonstrat, astfel, că diaspora este o forță electorală ce nu poate fi neglijată în perspectivele viitoarelor scrutine electorale. Problemele care se pun pentru diasporă sunt: pentru ce a votat diaspora, cum vrea să-și apere votul în Țară, cum poate să-l fructifice prin contribuția concretă la transpunerea în viață a dorinței care a determinat-o s-o voteze pe Sandu?

”Vrem o Țară ca afară, vrem ca Moldova să prospere, vrem să revenim acasă pentru viitorul copiilor noștri!”, spun cei mai mulți. Dorința este legitimă, dar este și realistă, nemincinoasă? Votînd-o pe Sandu, cei din diasporă, în mod automat, văd în ea un model, un ideal de politician. Fără să iau în discuție ”condițiile de culise” prin care Vlad Filat ”a convins-o” să părăsească postul bine plătit de consilier la Banca Mondială în favoarea celui de ministru prost plătit al Educației, această revenire a ei în Țară ar trebui, acum, să fie ”un model demn de urmat” pentru diaspora care a votat-o. Dacă ea s-a întors în Țară ”ca să lupte”, unde-i bărbăția și patriotismul votanților ei din diasporă? Veniți s-o ajutați! Maia Sandu o să deschidă nenumărate locuri de lucru! Explicăm!

Acum este timpul ca diaspora să înceteze să mai emită ”pretenții patriotarde că ajută Țara prin remitențe”! Diaspora nu trimite bani Țării, ci părinților și copiilor lăsați aici de izbeliște. Bugetul de Stat cîștigă foarte, foarte puțin de pe urma beneficiarilor locali ai acestor bani primiți din diasporă.

Acum, după ce au votat-o pe Sandu pentru ”schimbare”, logic ar fi ca cei din diasporă să-și facă de urgență bagajele și să revină în Țară ca să participe activ la ”schimbare”. După exemplul ”modelului votat”! Aici este vorba despre toți cei care-și rup oasele de muncă pe șantierele din Europa, cei angajați și exploatați în agricultură, numărul greu de numărat al femeilor angajate, în condiții umilitoare, să îngrijească bătrîni neputincioși, specialiștii valoroși din multiple domenii care ar trebui să-i trimită Maiei Sandu oferte care să cuprindă competențele lor și mulți alții. Excepție fac doar o seamă de categorii pentru care încă nu există în Țară posturi create conform specializărilor lor.

Țara are nevoie de competențele și hărnicia lor. Pămînt nelucrat există din belșug, de spațiu fertil de dezvoltare a unor multiple inițiative nu se poate plînge nimeni, mai ales dacă ideile vin din partea unora care le-au exersat în Occidentul competitiv.

Dacă nu vor veni în Țară să-și apere votul, s-o ajute pe Maia Sandu ca să-și realizeze angajamentele pe care și le-a asumat și pentru care ei, cei din diasporă, au votat, înseamnă că sunt niște lași, niște oportuniști, niște inși care au votat cu obtuzitate și nu-și doresc cu onestitate dezvoltarea Țării prin participarea lor nemijlocită. În aceste condiții, e legitim să ne întrebăm dacă au votat în deplină cunoștință de cauză a realităților din Țara pe care au părăsit-o. În aceste condiții, e ușor să ne imaginăm că puțin le pasă de viitorul Țării lor, la a cărui temelie nu vor să participe. În aceste condiții, oare de ce să mai aibă dreptul să voteze pentru un viitor care le este străin?

Avem convingerea că cei mai mulți dintre cei care au votat-o pe Sandu nu au de gînd să mai revină în veci în Țară. Cu timpul, murindu-le și părinții, nu-i mai leagă nimic de țară. Poate doar nostalgia unor beții de prin beciurile ori garajele lor bachice! Viitorul lor nu se împletește cu cel al Țării de baștină, ci cu cel al copiilor lor care învață deja la școlile de acolo și sunt deja integrați, cu propriul lor viitor visat, chiar dezamăgitor, în ceasurile de după o muncă istovitoare, în condiții tăcute de umilință sau de satisfacție pentru cei care sunt bine plătiți ori apreciați ca elite în diferite companii și, deci, motivați să nu se mai repatrieze. Mulți dintre ei, știu bine, sunt victimele propriilor lor trufii ”specific moldovenești”, care doresc, oricît de rău ar duce-o, ca rudele care le-au mai rămas aici să creadă ”că o duc bine”.

Ei, cei din diasporă, spun doar că doresc ca Moldova să fie o ”Țară ca afară”, numai că sunt incapabili să participe la împlinirea acestei dorințe. Ei cred că Moldova poate să fie o ”Țară ca afară” votînd iluzoriu pe cineva de aici doar pentru că doar se prefac că au încredere în acel candidat, se autoiluzionează din perspectiva propriilor eșecuri, unii, crezînd că asta se va împlini cît ai bate din palme.

În contextul celor arătate, cei din diasporă vor trăi deziluzia acordării votului lor unei himere. Neavînd intenția și puterea să revină în Țară ca să-și impună voința la fel cum au făcut-o la vot, vor asista la renașterea unei noi nomenclaturi intolerante în interiorul nucleului prezidențial al Maiei Sandu. Anturajul ei de mult s-a îndepărtat de realități, ”apropierea de popor” a fost doar conjuncturală, pentru că asta era regula jocului. De cînd PAS a intrat în Parlament, ”locotenenții ei politici cred că știu deja TOTUL, că au răspuns la TOATE întrebările și provocările”. Înțelegeți cît de periculos este? Este, de fapt, ALAIBA de rău!

Rușinea națională simțită prin preluarea oarecum oficială a Puterii absolute a lui Plahotniuc prin învestirea mafiotă, în miez de noapte, a Guvernului Filip, va fi depășită de o rușine și mai mare – Președinția Maiei Sandu! Președinția ei va fi bine fardată democratic cu suportul cancelariilor occidentale în scopuri pe care ea nu le pricepe pînă la capăt. Se va lucra intens la cosmetizarea ei proeuropeană pentru acoperirea altor și altor mîrșăvii politice abuzive, firește. Iarăși, ca și în cazul lui Filat!

Moldovenii cei mulți nu cotează, ei trebuie să nu bage de seamă jocurile perfide ale unor alianțe criminale pe care PAS o să trebuiască să le facă pentru ca Sandu să aibă ”Guvernul ei”.

Există, în lumea democrată, tot felul de alianțe politice contradictorii, dar nu atît de amorale și ticăloase, la vedere, ca alianța dintre Sandu și un bandit despre care singură a recunoscut că este un ucigaș. Despre Usatîi al lui Surkov vorbim. Vor urma și alte alianțe criminale de care Sandu are nevoie. Suntem siguri că diaspora habar nu are ce a votat! Suntem siguri că diaspora habar nu are cît cinism și cîte frustrări ascund trupul firav al Maiei Sandu! Vom asista la multe surprize diabolice, mai ales că Plahotniuc, îngerul ei păzitor, fuge ca o nălucă, dintr-o Țară în alta, tocmai spre a nu pierde controlul asupra Republicii Moldova! Usatîi știe de ce! Și Surkov la fel.

Mihai CONŢIU