Democraţia de vînzare din Sud-Estul Europei

Un raport de monitorizare al Transparency International Bulgaria arată că la alegerile parlamentare anticipate ce au avut loc în Mai 2013, din totalul ilegalităţilor comise, 3,1% reprezintă cumpărarea efectiva a votului, 18,68% reprezintă controlul voturilor prin acţiuni ilegale, 19,37% reprezintă campania electorală ilegală, iar 58,9% reprezintă violări de natură organizaţională a legislaţiei electorale. Un jurnalist bulgar a şi înregistrat momentul în care a reuşit să-şi vîndă votul cu 30 de euro.

Prin controlul voturilor, Transparency International înţelege presiunile făcute de angajatori asupra angajaţilor (fie că vorbim de mediul privat sau de şefii instituţiilor de stat), implicarea liderilor politici locali sau ai reprezentanţilor statului la nivel local care sunt potenţi financiar sau se servesc de resursele publice şi presiunile asupra liderilor informali ai comunităţilor vulnerabile. Se adaugă aici şi transportul în masă, cu autobuzele, a alegătorilor la urne.

Campania electorala ilegală a inclus apelarea alegătorilor pe telefoanele personale, plasarea de postere lîngă secţiile de votare, vizite la secţiile de votare făcute de candidaţi.

Cît priveşte restul ilegalităţilor, ele ţin de proasta organizare a Comisiei Electorale Centrale, a monitorizării votului şi prezenţa pe listele de alegători a cetăţenilor decedaţi sau fictivi – nu mai puţin de 1,3 milioane de „fantome” la un total de alegători de 6,9 milioane, scrie euinside.eu!

Pe lîngă „mărunţişul” folosit pentru cumpărarea voturilor, Institutul pentru Dezvoltarea Mediului Public din Bulgaria a arătat că 52% din banii partidelor s-au dus pentru campania în mass-media. Majoritatea banilor s-au dus către posturile private de televiziune (45% din total, adică circa 2 milioane de euro), în condiţiile în care 66% din bugetele partidelor sunt subvenţionate de stat. Prin urmare, cea mai mare parte a cheltuielilor pentru campania mediatică a partidelor este suportată de cetăţeni, indiferent de afilierea lor politică.

Este aceasta „democraţie de vînzare” cu adevărat o democraţie, demnă de era digitală pe care o anunţă mereu Uniunea Europeană, se întreabă site-ul euinside.eu, pe care îl vom cita in continuare.

Un fenomen nou în Bulgaria, potrivit Nova TV este că partidele au ajuns acum să cumpere şi protestatarii.

Nu este de mirare că, avînd în vedere neregulile de la vot, de la învestirea sa, actualul guvern socialist se confruntă cu proteste care au intrat în a şaptea lor săptămînă. Şi nu este de mirare nici că actualul premier socialist, Plamen Oreşarski, a nominalizat la conducerea serviciilor secrete pe fiul patroanei celui mai mare trust media din ţară.

Numai că mulţi dintre aceşti protestatari, susţinuţi în demersul lor antiguvernamental de însăşi comisarul Viviane Reding şi de comisarul bulgar Kristalina Gheorghieva, sunt plătiţi de rivalii politici cu suma de 25 de leva (mai puţin de 15 euro). Asta au arătat camerele ascunse ale televiziunii naţionale, care au surprins procedura de „cumpărare” aplicată de membri ai partidului naţionalist ATAKA. Televiziunea Nova TV a surprins tranzacţii mai „grele”, care mergeau pînă la 40 de leva sau pînă la 30 de leva şi o pizza. Televiziunea a reuşit astfel să-şi formeze un grup de 10 protestatari gata să-şi aducă şi copiii în stradă, pentru a fi cît mai greu de dibuit de ochii ageri ai adevăraţilor protestatari.

Aceasta este o imagine a Bulgariei şi a fierberii politice de acolo, oferită în mod sec, cu cifre şi imagini, de presa de investigaţie şi de Transparency International. Este o imagine prezentată la scurt timp după un raport al Europol cu privire la Mafia din sudul Italiei, iar jurnaliştii bulgari nu s-au putut abţine să nu facă mici comparaţii, plecînd măcar de la contextul istoric al apariţiei mafiei: prezenţa pe termen lung a unor forţe străine printre comunităţi locale care nu au reuşit să-şi dezvolte o structură economică şi industrială, motiv pentru care statul a început să fie văzut ca o entitate ostilă care taxează fără a oferi în schimb servicii. Acesta este contextul în care familiile şi clanurile au oportunitatea de a se prezenta ca garanţii unui mediu mai sigur decît cel oferit de un stat tot mai îndepărtat.

„Cînd ai un soare fierbinte, sărăcie şi ignoranţa, politica se cumpăra”, spunea Giuseppe Abate, unul dintre liderii Mafiei siciliene. Întrebarea este dacă degradarea imaginii statului în ultimele decenii şi un climat continental excesiv nu creează aceleaşi condiţii ideale unei democraţii de supermarket la Sud, dar şi la Nord de Dunăre.

Călin MARCHIEVICI