Viorel Cibotaru, un politician „vizibil de invizibil”

În RM, politicienii, deputaţii şi miniştri „se nasc” prin cezariană, la fel ca şi bloggerii. Nici unii, nici alţii nu au absolut nici o calificare, o expertiză care să-i îndreptăţească să aibă astfel de îndeletniciri. Cu bloggerii şi forumiştii mai treacă-meargă, căci sînt mecanismul „necesar al modernizării analfabetismului”, dar cu cei dintîi lucrurile devin cu atît mai periculoase cu cît se joacă la risc cu destinele unei naţiuni, iar asta de dragul parvenirii personale. Poţi să fii prost grămadă, dar dacă ai bani şi un dram de şiretenie devii automat lider de partid, ministru, parlamentar etc. Mulţi dintre ei sînt o consecinţă a lipsei de prezervative de pe timpul fostei RSS Moldoveneşti în relaţiile conjugale şi extraconjugale, iar aici mîna îmi tremură dacă nu scriu numele lui Ghimpu, Chirtoacă…, nu neapărat şi al lui Cibotaru!

Cibotaru, un preşedinte „fantomă biografică” al unui partid fantomatic

Doar ignoranţii şi cei prost dispuşi n-ar putea recunoaşte că PLDM a fost şi este deja un partid sezonier, de unică folosinţă. Formaţiunea s-a născut o dată cu Vlad Filat şi a intrat în agonie pre-letală din clipa întemniţării lui violente. Puţini mai sînt cei care ştiu că la data de 18 Iunie 2016, a avut loc Congresul Naţional al PLDM, la care a fost ales preşedinte Viorel Cibotaru. La fel de puţini sînt şi cei care ştiu că Cibotaru analistul, expertul, sociologul, filosoful, mentorul, şoferul şi tot ce este posibil în Moldova este preşedintele acestui partid.

Practic, PLDM mai este cît de cît vizibil exclusiv prin intervenţiile parlamentare ale deputaţilor încă necumpăraţi de către pragmaticul PDM, dar de partid, de existenţa acestuia puţini îşi amintesc. Au mai rămas în picioare Maria Ciobanu şi Tudor Deliu. Alegerea lui Cibotaru a fost o surpriză, deoarece nimic nu-l recomanda pentru o astfel de funcţie, iar asta pentru că el era perceput ca un vînător vechi de funcţii în Stat, nu cu şezutul în fruntea unui partid. Surpriza a fost cu atît mai mare cu cît în PLDM erau şi sînt oameni de ispravă care ar fi putut trezi din leşin oarecum acest partid. Care au alergat prin sate, nu au primit bani grei pentru formularea de sfaturi strategice preluate din cărţile de politologie.

Privitorul din afară ştia că Cibotaru este un fel de comentator politic, cu pretenţii de analist, militar, politic şi cultural cu o prezenţă constantă pe ecranele televizoarelor, din dosul cărora timp de 25 de ani tot dădea sfaturi naţiunii şi liderilor politici ce şi cum să facă, motiv pentru care orice om ar fi fost tentat să creadă că e un om de ispravă şi responsabil. Blajinătatea lui afişată te îndemna să-l asculţi puţin între două pauze de publicitate. Surpriza alegerii lui ca preşedinte al PLDM, funcţie la care rîvneau Valeriu Streleţ, Liliana Palihovici, Tudor Deliu şi Vadim Pistrinciuc, dar care şi-au retras candidaturile destul de bizar, nu mai pare o surpriză, deoarece există bănuiala întemeiată că a fost desemnat, impus cu oarece calcul de către patronii politici ai Moldovei din Europa cu două viteze.

În afară de familia sa, puţini sînt cei care-şi mai amintesc că Cibotaru a fost un trecător ministru pe la Apărare, de la 18 Februarie 2015 şi pînă la 30 Iulie 2015. În această postură, el promitea o modernizare radicală a Armatei Naţionale, în condiţiile în care bugetul pentru Armată abia de ajunge pentru hrana militarilor. Doar 0,3% din Produsul Intern Brut a fost repartizat în 2015 pentru necesităţile armatei. Credem că singura lui „realizare de acoperire”, ca ministru al Apărării, a fost acea că a participat la ceremonia de inaugurare şi dezvelire a monumentului „În Memoria Prizonierilor de Război şi Victimelor Civile Maghiari decedaţi în captivitatea sovietică în Moldova în perioada 1945-1948”, de la Complexul Memorial „Eternitate”.

Se mai ştie că Cibotaru este absolvent de Jurnalistică, devine, mai apoi, doctor în ştiinţe filologice după ce, în 1987, a susţinut un stagiu la Facultatea de Jurnalistică de la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova (care nu crede în lacrimi). A şi fost lector la USM în perioada sovietică (1985-1988). Tot din acea perioadă sovietică, începînd cu 1988 şi terminînd în anul 1992 al independenţei RM, a fost prim locţiitor al şefului Direcţiei educaţie şi cultură, şef al Sectorului relaţii interetnice, şef al Centrului informaţional al Consiliului republican al sindicatelor din Moldova şi redactor-şef adjunct la ziarul „Vocea Poporului”. Un cetăţean sovietic demn de încredere şi recompensat cu funcţii pe măsură! Surcica nu sare departe de trunchi!

Mai apoi, în perioada copilăriei, pubertăţii şi tinereţii RM, absolventul Universităţii „M. Lomonosov” din Moscova „s-a infiltrat profesional” prin diferite funcţii la Ministerul Apărării pînă cînd şi-a împovărat umerii cu gradul de locotenent colonel, în 1996, cînd a fost trecut în rezervă. Luînd-o ca o metaforă care poate exprima/defini unele realităţi, ca pe o coincidenţă sau nu, este formidabil de definitoriu faptul că, începînd cu 2006, Cibotaru este director al Colegiului Invizibil din Moldova.

 „Ce este Cibotaru şi ce face el?”

 „Aceste cuvinte care ne doare trebuie totuşi să le scrim”! După cum spuneam mai sus, blajinătatea şi seriozitatea aparentă afişată de Cibotaru, o dată învestit cu funcţia de preşedinte al PLDM, ar fi trebuit să aibă onoare şi demnitatea de a lichida tot ceea ce nu a reuşit Filat în partidul la care a trebuit să renunţe.

„Vlad Filat este şi a rămas în istorie ca fondatorul PLDM. Nimeni nu poate să-i ia aceasta. Dar el are soarta lui. (…) Dar după ce va ispăşi păcatele el va fi exact cetăţean cu actele în regulă”, a spus Cibotaru, citat de politcs.md, după ce a devenit preşedinte al PLDM. Vedeţi că Cibotaru este şi popă şi îl socoate pe Filat păcătos! În percepţia ziaristului-politolog şi preşedinte al PLDM, Filat nu este „cetăţean cu acte în regulă” atîta vreme cît este întemniţat. Ciudată înţelegere a noţiuni de cetăţean în mintea multianalistului Cibotaru! Dar să revenim la preşedinţia lui amorfă, „vizibil de invizibilă”!

Desemnarea lui Cibotaru în fruntea PLDM nu poate fi convenabilă deputaţilor activi ai acestei formaţiuni, chiar dacă nu au voie să o spună, dar este destul de acceptabilă pentru o serie întreagă de terţi. Sînt mulţi cei care se întreabă de ce Cibotaru, care a fost şi poate că o mai fi director al Colegiului Invizibil din Moldova, nu face nimic pentru a scoate în evidenţă PLDM, nu-l reformează spectaculos, ci îl ţine într-o umbră „convenabilă” multora. PLDM condus de el nu mai reprezintă absolut nimic în planul determinării actului decizional al Puterii. Relativ vizibil, însă, la alegerile prezidenţiale, a bolborosit cîteva negocieri cu PPDA şi PAS şi, în final, a susţinut-o figurativ pe Maia Sandu, în contextul în care parcă ar fi un adversar al lui Vladimir Plahotniuc.

L-a auzit cineva pe Cibotaru mobilizîndu-şi partidul la proteste împotriva lui Plahotniuc şi a actualei Puteri? Nimeni! Se vede clar că deputaţii PLDM din Parlament parcă n-ar avea nici o treabă/legătură cu preşedintele lor. Ei sînt împotriva lui Plahotniuc şi a guvernării, iar Cibotaru parcă administrează un SRL discret şi nestînjenitor pentru cineva.

Cei sau cel care a decis că Cibotaru trebuie să moştenească ştampila PLDM au ştiut ce fac. Cibotaru, ca preşedinte al unui partid zis de Dreapta sau Centru-dreapta, este extrem de convenabil lui Plahotniuc, pe ruşi nu-i deranjează deloc declaraţiile lui formale (le datorează, totuşi, formarea sa profesională), dar are şi o oarecare faţă prooccidentală, iar asta în virtutea faptului că, printre altele, între anii 2008 şi 2010, a fost şi director al Centrului de Informare şi Documentare despre NATO din RM, iar din 2009 este membru Asociat Superior, coordonator de program în Nepal al Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate. Personal, am admirat tot timpul ingeniozitatea ruşilor!

„Nu cred că va fi o problemă pentru PD, dacă Vlad Plahotniuc va dori să devină Preşedinte. Nu cred că este o problemă principială, dar sigur că există anumite animozităţi. Din 2009 acest trio în fruntea partidului a lucrat destul de cooperant. De aceea, unele schimbări (spre exemplu, domnul Lupu să devină vicepreşedinte), nu cred că la momentul de faţă poate schimba cumva situaţia partidului pe eşichierul politic”, afirma Cibotaru într-un interviu din anul 2012.

„Ce este Cibotaru şi ce face el?” Păi credem că aţi înţeles şi subînţeles deja! Oricum, are o ştampilă de partid SRL care, nu peste mult timp, va costa ceva! Pentru o dietă îndestulată Cibotaru va lua ceva în portbagaj.

Noi nu zicem că toţi analiştii politici din Moldova sînt hoţi, însă nu înţelegem de ce toţi hoţii sînt analişti politici!

Kurt SOLOVIOV