O boală cronică a unor moldoveni transformată în aria calomniei şi dezbinării

Autor: Mihai CONŢIU

Săptămîna trecută a fost folosită din plin de către mercenarii lui Vladimir Plahotniuk spre a declanşa noi şi noi atacuri împotriva verzilor, adică contra stejarilor şi, în mod special, a lui Vlad Filat. Aici este vorba despre „dezvăluirile selective” ale lui Veaceslav Ioniţă, încă preşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, care a declarat că ar fi descoperit o schemă de fraudare a Băncii de Economii, prin care, în ultimele trei luni, ar fi fost scoase peste 120 de milioane de lei, iar cel acuzat fiind Vlad Filat. Unii au avansat speculaţia că în spatele lui Ioniţă ar sta şi controversatul Veaceslav Platon. Acest amănunt este mai puţin important, în contextul în care, în afara salahorilor mediatici ai lui Plahotniuk, comuniştii, Renato Usatîi, Mihai Ghimpu şi restul antieuropenilor mai mult sau mai puţin deghizaţi îl atacă vînjos exclusiv pe Filat în folosul odiosului oligarh.

La începutul acestei săptămîni, mai exact în ziua de Luni, 15 Septembrie, Vlad Filat a avut o întrevedere, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Alianţei Creştin Democrate din Germania (CDU). Reţineţi că PLDM şi CDU fac parte din Partidul Popular European, care deţine controlul legislativ în Uniunea Europeană, iar întîlnirea lui Vlad Filat cu Angela Merkel a fost programată încă de la începutul lunii Septembrie. Ei bine, pînă şi această întrevedere a fost transformată de pitpalacii mediatici ai lui Plahotnik într-o cameră de execuţie pentru Filat. Înverşunarea cu care este susţinută această campanie anti-Filat trezeşte serioase suspiciuni, iar în rîndurile ce urmează vom încerca să-i descifrăm şi alte valenţe.

Cine sînt cei care vor nimicirea PLDM, de ce, pentru cine şi care-i adevărata miză?

La nivel de lideri de partide, Mihai Ghimpu este cel mai înverşunat inamic pe faţă al lui Filat. Raţional, duşmănia înverşunată a lui Ghimpu contrastează flagrant cu propriile-i declaraţii, asumări politice şi obiective de perspectivă. Astfel, Ghimpu declară vehement că este român, unionist, pro-european şi, mai ales, cinstit. Dacă ar fi aşa, atunci inamicii lui politici ar trebui, în mod logic, să fie comuniştii, Igor Dodon, Renato Usatîi şi Vladimir Plahotniuk.

Primii pentru că sînt anti-europeni şi pro Uniunea Vamală, iar Plahotniuk din elementarul şi evidentul motiv că nu este compatibil cu normele şi legislaţia UE, fie şi prin faptul că are sub control personal Procuratura, CNA, instanţele de judecată sau CC, dar şi pentru că este bănuit temeinic de o serie de fărădelegi, toate la un loc determinîndu-l să acţioneze în favoarea vectorului estic pentru Moldova.

În mod natural, Ghimpu ar trebui să fie aliat cu Filat din perspective europene. Asta în primul şi în primul rînd. Acest lucru şi l-ar dori şi o serie întreagă de factori occidentali. Ghimpu ştie prea bine acest lucru, dar îşi exagerează prea mult calităţile de iluzionist sau jucător politic. Din nefericire pentru el, acest lucru se vede în Occident, iar încăpăţînarea grotescă şi primitivă cu care ţine cu dinţii de şefia partidului a trezit nemulţumire şi prudenţă chiar şi în rîndul susţinătorilor lui de cîndva din România.

Indiferent de cîte lucruri i se pot imputa lui Filat şi PLDM, în general, realitatea este că această formaţiune politică este singura credibilă în Occident în contextul integrării europene a Moldovei. Acţiunile şi reuşitele pro-europene ale RM sînt opera diplomaţiei echipei Stejarului. Luptînd împotriva lui Filat, Ghimpu se plasează extrem de flagrant împotriva UE şi a Parlamentului European dominat de Partidul Popular European din care face parte şi PLDM. Chiar dacă întrevederile repetate dintre Băsescu şi Filat i-or fi dat de gîndit lui Ghimpu, se pare că nu-i pasă tocmai din pricină că interesul lui personal este cu totul altul, potrivnic unui viitor european pentru ţară.

De ce? Presa a scris destul despre faptul că „Parstar”, afiliată lui Ghimpu, a prejudiciat statul de 500 de milioane printr-un tender fictiv. Ca urmare, s-a spus că există şi un dosar penal întocmit de CNA şi Procuratura Generală încă din luna Mai a anului 2011 şi „pus la păstrare”. Cam tot de atunci Ghimpu a devenit şi inamicul personal al lui Filat. Cine stăpîneşte şi are puterea să ordone CNA şi Procuraturii Generale ca să claseze sau nu un dosar? Oare preţul iertării penale a lui Ghimpu nu este tocmai ofensiva anti-Filat? Imperiul mediatic şi armatele de comentatori ale lui Plahotniuk ştiu prea bine că Timpul nu le permite să fie pro-europeni oneşti.

Nici aşa-zisele „dezvăluiri senzaţionale” ale lui Veaceslav Ioniţă nu sînt tocmai întîmplătoare. În cazul Băncii de Economii, presa l-a indicat pe Plahotniuk drept principalul beneficiar al vînzării acestei instituţii financiare ruşilor. Ca la comandă, Ioniţă iese la rampă şi-l acuză pe Filat de o gaură de 120 de milioane din această bancă. Din cele înşiruite de Ioniţă, aflăm că ar fi vorba nu despre Filat personal, ci despre nişte firme ale unor rude de-ale sale. Nu-l credem pe Ioniţă pentru că Filat nu-i un om naiv şi nu se prinde la scheme infantile.

Bun, să admitem şi varianta aceasta de cercetare, dar Ioniţă vorbeşte despre o gaură de vreun miliard în banca respectivă. Tot el mai spune că urma să discute despre aceste devalizări şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice de la Chişinău. În cazul acesta, Ioniţă chiar că îi crede nişte naivi pe toţi aceşti diplomaţi. Dacă i-a ieşit porumbelul din gură, el habar nu are că trebuie să de-a drumul la tot stolul. Dacă 120 de milioane s-ar fi scurs pe diverse căi prin firmele respective, Ioniţă trebuie să spună unde au ajuns restul de bani de pînă la un miliard. Oare Plahotniuk sau cine mai este în spatele lui îi vor permite să dezvăluie întregul dosar? Nici noi nu sîntem atît de naivi încît să credem că probele lui se opresc doar în punctul în care este denigrat doar Filat.

Să nu uităm că, în 2011, Ghimpu l-a acuzat pe Ioniţă de complicitate la furtul a şase milioane de lei prin falsificarea legii cazinourilor. Oare CNA sau Procuratura Generală n-or avea păstrat nici un dosar penal în acest caz pentru a fi scos la „timpul oportunist”? Cine stăpîneşte şi are puterea să ordone CNA şi Procuraturii Generale ca să claseze sau nu un dosar?

Pentru că tot sîntem pe acest făgaş, îşi mai aminteşte cineva despreVeaceslav Negruţa, fostul ministru din partea PLDM al Finanţelor? Păi să ne amintim în ce context a ajuns şi elsăacuze PLDM că a ar fi prejudiciat bugetul de 8 miliarde de lei: În 2013, Negruţa a fost cercetat penal de Procuratura lui Plahotniuk pentru „generozitatea promptă” de care a dat dovadă atunci cînd, în regim de urgenţă, a dispus despăgubirea morală a lui Pantelei Săndulachi cu 400.000 de euro din bugetul de stata. Oare preţul plătit pentru punerea la naftalină a dosarului penal nu a fost cumva formularea acestor acuze la adresa foştilor colegi de partid?

După cum lesne se poate observa, absolut toţi cei care au trădat PLDM au făcut-o în slujba lui Plahotniuk şi cu scopul de a compromite imaginea partidului. La fel a făcut Al. Tănase, Nagacevschi, Godea… De ce, totuşi? Pentru că PLDM a devenit un pericol real pentru odiosul oligarh, mai ales după ce s-a izbutit obţinerea regimului liberalizat de vize şi semnarea celor două Acorduri cu UE, semnale clare ale înscrierii ţării pe orbita integrării europene. Or să-i ierte ruşii lui Plahotniuc această mare gafă? Tocmai acest lucru nu-i convine lui Plahotniuk, căruia doar Uniunea Vamală i-ar garanta protecţia propriilor averi şi controlul deplin asupra statului mafiotizat RM.

O altă enormitate a guguştiucilor politici şi mediatici ai oligarhului

După întrevederea de Luni a lui Filat cu Angela Merkel, guguştiucii mediatici şi politici ai oligarhului au născocit un scenariu demn de minţile cele mai grav bolnave sau tulburate rău de teama faţă de Plahotniuk. La unison, toţi au ieşit în spaţiul public cu un text comun dictat de o singură minte diabolică, nuanţat doar nesemnificativ de unul sau altul dintre ei.

Astfel, guguştiucii au venit cu „informaţia sigură” că Merkel l-ar fi chemat pe Filat ca să-l someze să se retragă din politică după scandalul declanşat de Ioniţă. Ca să vedeţi cum urzitorii le-au legat una de alta! În primul rînd, absolut nici un lider politic european nu poate cere unui politician dintr-o ţară aşa ceva, indiferent de condiţii şi poziţionări. Cu atît mai mult cu cît Filat şi Mekel fac parte din aceeaşi familie politică europeană a Partidului Popular European, care deţine controlul legislativ în Uniunea Europeană.

Mai mult decît atît, guguştiucii s-au trădat cu această minciună şi dezinformare grosolană prin aceea că întîlnirea lui Vlad Filat cu Angela Merkel a fost programată încă de la începutul lunii Septembrie, deci cu mult înaintea aşa-ziselor dezvăluiri ale plîngăreţului Ioniţă. N-o să le dau atenţie bloggerilor guguştiuci plătiţi de Plahotniuk din simplul motiv că audienţa lor este de nebăgat în seamă, dar şi pentru că nu-i o profesie publică în care să fie obligaţi să dea un examen elementar profesional obligatoriu, măcar de cunoaştere a limbii şi a profesiei de ziarist.

Elocventă mi s-a părut intervenţia lui Anatol Şalaru din PL-ul lui Ghimpu, fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Ca o paranteză, luînd în consideraţie legislaţia europeană cu privire la legea confiscărilor retroactive, referindu-ne la hoţiile de milioane din bani europeni rulaţi prin acest minister pe vremea sa, Şalaru nu are motiv să se simtă confortabil în condiţiile în care RM ar deveni membră a UE.

Iată ce trăsnăi spunea acest Şalaru, mistuitorul de locomotive, marţi: ”Am discutat astăzi cu nişte persoane din PLDM, şi am înţeles că de asta a şi fost chemat Filat la Merkel, scandalul cu BEM-ul, ceea ce a scos la suprafaţă acum Ioniţă, a fost ultima picătură care a umplut paharul în Germania, a fost chemat şi i s-a propus să se retragă. Poate fi şi altceva, dar eu nu cred”.

Nu contează că el nu crede că ar fi putut fi vorba despre altceva, important este ca Plahotniuk să fie mulţumit şi cu acest fitil. Dar dacă, totuşi, Filat şi Merkel au discutat despre variantele viitoare de coaliţie de guvernare pe care trebuie să le decidă PLDM după alegerile din Noiembrie? În ultimă instanţă şi poate că chiar cu prioritate, PLDM se va bucura şi de sprijinul nemijlocit al Partidului Popular European. Pe de altă parte, îşi imaginează cineva că Occidentul va fi dispus să permită ca să se ducă pe Apa Sîmbetei toate investiţiile şi binefacerile făcute în RM dezinteresat, iar asta prin accederea la guvernare a unei coaliţii pro Uniunea Vamală între PCRM şi PD, poate şi cu socialiştii? Băieţi, puţină seriozitate nu strică, nu de alta, dar în UE se cunoaşte tot, iar Occidentul vede prea bine că PLDM a rămas singur în faţa agresiunii agenţilor Uniunii Vamale şi ai Rusiei în RM!