Adevărul despre PDM care „oferă” şi „cedează” funcţii ca „proprietari” ai RM

Se ştie şi se simte bine că Vladimir Plahotniuc, prin intermediul de faţadă al PDM, conduce această ţară la fel cum un şef de clan mafiot terorizează sferele sociale, politice şi de afaceri pe care le estorchează de bani şi bunuri. Sub acoperirea „partidului-bandă”, el a reuşit, în aparenţe şi în funcţionalităţi efective, să transforme PDM în partid unic, după modelul partidelor comuniste de pînă la 1989-1991 ori ca cel din Coreea de Nord. Cînd pomenesc şi de „aparenţe”, mă gîndesc şi la aceea că PDM este doar un „pretext juridic”. În realitate, nu PDM este partidul unic, ci Plahotniuc este Partidul-Stat, Partidul-El-Însuşi. Eşti bugetar – eşti PDM-ist şi, deci, un rob al serviciului pe care îl ai doar prin „bunăvoinţa” lui Plahotniuc!

El, Plahotniuc a reuşit performanţa satanică de a-i depersonaliza sau dezumaniza pe unii moldoveni în tocmai „timpii istorici de probă” în care trebuia să apară o nouă generaţie compactă pentru ca Onoarea şi Demnitate să fie valori supreme. Observăm cu toţii că el a reuşit să dezonoreze tocmai acele instituţii ale Statului care ar fi trebuit să fie far călăuzitor de definire şi cultivare a Onoarei şi Demnităţii. La Curtea Constituţională, de exemplu, Onoarea şi Demnitatea au devenit vicii de nepermis încă din clipa în care Plahotniuc şi l-a desemnat preşedinte „personal” al acestei instituţii pe Alexandru Tănase. Despre ce fel de Onoare şi Demnitate putem vorbi în cazul celor care conduc CSM, Justiţia, Procuratura, MAI, SIS ori MAN, atîta timp cît Onoarea şi Demnitatea acestor şefi „bugetari” înseamnă vile spaţioase, maşini scumpe şi alte proprietăţi pentru a căror achiziţie, contabiliceşte vorbind, în condiţiile RM, ar fi trebuit să-şi facă economii din salariul cîştigat în ultima mie de ani de muncă?

În aceste condiţii, este logic să nu ne mai mirăm că există şi o parte a tinerei generaţii pentru care „Onoarea” şi „Demnitatea” acestora le-a devenit model, reper în viaţă. Înţelege cineva că, în „viaţa de după Plahotniuc”, cei care l-au votat pe Şor, satelitul lui politic şi penal, ar trebui să participe la cursuri obligatorii de educaţie civică?

Cine este PDM ca să „ofere” sau să „cedeze” funcţii unor posibili aliaţi?

Neruşinarea sfidătoare cu care Plahotniuc-PDM a invitat blocul ACUM ca să formeze o alianţă de guvernare „cedînd” sau „oferind” preţul de premier nu trebuie să ne mai mire în revolta noastră – el este convins deja că toate funcţiile înalte în Stat le-a primit moştenire de la Dumnezeu, că sînt „bunuri” personale! Plahotniuc face astfel de oferte din raţionamente strict mafiote, ca unul convins că RM este proprietatea lui. Pentru ca un partid să solicite negocieri de formare a unei alianţe de guvernare, apăi acela chiar trebuie să fie un partid. Cînd oferta vine nejustificat de la PDM, atunci e vorba despre neruşinare politică. Este aşa pentru că se fundamentează pe două imposturi criminale.

În primul rînd, PDM, de parcă ar fi fost cîştigătorul alegerilor, a făcut primul oferte ACUM fiind sigur că numeric ar putea depăşi PSRM prin activarea alianţei cu „rezerva Şor”, dar şi cu nădejdea că va mai cumpăra cîte „una bucată cap deputat” în funcţie de foamea respectivului.

În al doilea rînd, prin ieşirea grabnică la rampa „ofertelor de alianţă”, Plahotniuc vrea să păstreze, la cald, impresia şi susţinerea unor moldoveni pe care i-a prostit sau silit să-l susţină. El speră să se „legitimeze cu susţinere politică inconştientă internă” în condiţiile în care a sărăcit crunt ţara şi a izolat-o de restul lumii civilizate. Pentru ca PDM-Plahotniuc să emită pretenţii de negocieri cu alte partide ca să guverneze, ar trebui să aibă în spate realizări serioase ale guvernării sale. Guvernarea PDM, pe plan intern, se laudă cu reparaţia exagerată a unor şosele cu asfalt de grosimea unei foiţe de ţigară şi, mai ales, cu creşterea artificială a unor salarii şi pensii, precum şi cu oferirea unor ajutoare de Crăciun şi Paști. Că toate acestea au fost nişte trucuri electorale pentru care moldovenii vor plăti înmiit, urmează să vedem!

RM, însă, este o ţară care fără ajutor şi împrumuturi externe nu poate rezista. Bolnav fiind de Putere, păcălindu-i pe moldoveni pe termen scurt, Plahotniuc a izolat ţara, după cum vă mai spuneam şi voi reveni şi acum. Puţini îşi dau seama că „ajutoarele” astea de 600 de lei de Paşti vor fi un blestem cumplit al unei sărăcii nemaivăzute la care moldovenii vor dansa la parastase ca la nunţi!

Recent, Departamentului de Stat al SUA a făcut public Raportul anual pe tema respectării drepturilor omului în Republica Moldova, pentru anul 2018. Raportul atrage atenția asupra faptului că „în R. Moldova, corupția și justiția selectivă rămîn a fi o problemă răspîndită”. „Presiunile oficiale asupra judecătorilor și a corupției în sectorul justiției au continuat să fie probleme grave. Lipsa independenței în sistemul judecătoresc a fost dominată de afirmațiile potrivit cărora unii judecători au luat hotărîri bazate pe ordine politice sau din frica de a fi șantajați”. Un alt domeniu unde Republica Moldova este criticată este libertatea de exprimare, inclusiv a presei: „Concentrarea proprietății în mass-media a rămas o problemă. Mai multe puncte de vînzare s-au confruntat cu dificultăți în lupta împotriva întreprinderilor pro-guvernamentale controlate de figuri politice și oligarhi. Lipsa accesului egal la fondurile de publicitate media a dus la constrîngeri financiare pentru unele instituții media”.

Toate acestea se întîmplă într-un Stat pe care Plahotniuc vrea să-l controleze în continuare!

Anul acesta, ca şi anul trecut, vă reamintim că Moldova controlată de Plahotniuc ocupă locul 83 din 126 de țări în clasamentul „Indicele Supremației Legii 2019”, realizat de experţii organizaţiei internaţionale „World Justice”. Republica Moldova „a fost evaluată după opt factori cheie ce țin de respectarea legislației, printre care: limitarea atribuțiilor instituțiilor guvernamentale, nivelul corupției, transparența instituțiilor de stat, protecția drepturilor fundamentale, ordine și securitate, respectarea legilor, eficienţa justiției civile şi a celei penale. La capitolul „corupţie”, Moldova a obţinut cel mai mic scor, situîndu-se pe locul 109, între Ucraina şi Liberia. La capitolul „limitarea atribuțiilor instituțiilor guvernamentale”, R. Moldova a ocupat locul 99, între Afganistan și Kazahstan.

Toate acestea se întîmplă într-un Stat pe care Plahotniuc vrea să-l controleze în continuare!

Riscînd iarăşi să ne repetăm, vă reamintim că Statul capturat de către Plahotniuc, printre altele, în Raportul Parlamentului European privitor la punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Moldova, care a fost dat publicităţii pe 15 Octombrie 2018, figurează în halul acesta:

- anularea alegerilor locale pentru Primăria Municipiului Chișinău pe motive îndoielnice…;

- Statul de drept: lipsa independenței sistemului judiciar, influența exercitată de interesele de afaceri și de unii lideri politici, progresul limitat în ceea ce privește combaterea corupției – inclusiv prin recentele reforme fiscale care ar putea crește riscul spălării banilor – și urmărirea penală a tuturor celor responsabili de frauda bancară în valoare de 1 miliard USD sau de cazurile de spălare de bani pe scară largă…;

- Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mîinile unui grup restrîns de persoane care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației publice, poliției, sistemului judiciar și mass-mediei…;

- își reînnoiește apelurile (Parlamentul European; n. red.), pe baza constatărilor și recomandărilor din primul și al doilea raport Kroll…;

- subliniază necesitatea ca instanțele să nu mai renunțe la a da curs unor probe solide și să examineze cu promptitudine, în cadrul unor audieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în special cazul lui Ilan Shor.

Toate acestea se întîmplă într-un Stat pe care Plahotniuc vrea să-l controleze în continuare!

„Puşcăria” în care Plahotniuc va băga viitorul Guvern

Aşadar, v-aţi convins că cele mai competente instituţii internaţională constată, de ani buni, cum actuala guvernare duce ţara în cea mai cruntă sărăcie şi izolare. Asta se întîmplă în timp ce Plahotniuc îi prosteşte pe moldoveni cu mincinoase privilegii. Asta se întîmplă în timp ce Plahotniuc l-a pus pe Şor să-i transforme în ovine pe unii şi să creadă că vor trăi în Rai, fiind incapabili să sesizeze Iadul care urmează. În numeroase rînduri, v-am explicat că Plahotniuc vrea să rămînă la Putere cu orice preţ. Dacă îi reuşeşte, moldovenii vor trăi mai rău decît sclavii de odinioară şi îşi vor blestema zilele cînd au binecuvîntat satanicele pomeni electorale ale lui Plahotniuc şi Şor.

Problema e cu mult mai mult decît delicată atunci cînd e vorba despre votanţii acestora. Prin izolarea totală a ţării, prin furturile ocrotite de către actuala guvernare, creşterile salariale, de pensii şi ajutoarele sociale în context electoral, Plahotniuc a sărăcit bugetul de Stat cu mentalitatea unui interlop care spune: v-am dat cît mi-a rămas, aşa că descurcaţi-vă! Repet: el nu se gîndeşte la Moldova ca la o ţară, ci ca la o cîrciumă sau un negoţ oarecare de care nu-i pasă dacă intră în faliment! Aici este marea provocare pentru orice politician ne-mafiot, care nu-i din banda politică a lui Plahotniuc, la care se gîndeşte atunci cînd e pus în situaţia de a prelua viitoarea Guvernare!

O viitoare guvernare nu v-a putea „întreţine” ţara aşa cum a administrat-o mincinos Plahotniuc fără să se gîndească la viitor. El ştie asta şi crede că poate fi regretat de popor dacă va pierde Puterea. El ştie că a învăţat poporul ca să nu se deprindă cu judecata limpede, ca să nu înţeleagă că el şi penalul Şor nu ar mai putea, pe mai departe, să le ofere absolut nimic din cele cu care i-a prins în capcană electorală. Deja multe instituţii bugetare nu mai au bani de salarii din cauza guvernării mafiote!

În asta şi constă una dintre ezitările celor pe care, în stil mafiot, vrea să-i „compliciteze” la guvernare! În mod normal, moldovenii ar fi trebuit să fie chemaţi să fie de acord cu o „curbă de sacrificiu” încă din 2010. Nu s-a putut deoarece atunci erau prea dornici să împartă ţara, între ei, bandiţi politici ca Ghimpu, Filat, Lupu şi Plahotniuc, în dosul Lupului. De o bună perioadă de timp, aşa cum arătam mai sus, Plahotniuc i-a abrutizat atît pe susţinătorii lui încît orice chemare la o „curbă de sacrificiu” ar părea o crimă la adresa lor, nu o salvare a ţării şi a lor din Iadul în care i-a băgat Plahotniuc! Este, într-adevăr, un risc să preiei guvernarea ţării, dar şi o crimă ca aceasta să fie lăsată în mîinile oligarhului!

Mihai CONŢIU