Oficializarea riscantă a Europei cu două viteze

Cancelarul Angela Merkel a vorbit nu o dată în ultimii ani despre „o Europă cu mai multe viteze, în care nu toate statele membre să participe la acelaşi nivel de integrare“, iar la summitul informal din Malta, pe 3 Februarie, cancelarul german a venit cu iniţiativa oficializării acestui proiect.

Europa cu mai multe viteze nu este un proiect, ci o realitate veche, Europa României nu este cea a Belgiei, după cum Europa văzută din Polonia nu este cea văzută din Italia. Însă poziţia actuală a Germaniei vine să arate că Angela Merkel, acuzată mereu pentru imobilismul său, este pregătită să iniţieze această schimbare, iar acest lucru poate fi oficializat în luna Martie, la Roma, unde urmează să fie semnată o declaraţie privind viitorul UE după Brexit. Calendarul este unul foarte bun pentru Merkel, care îşi poate convinge electoratul că a scăpat de statele-problemă din Estul Europei şi astfel poate obţine un nou mandat.

Bani pentru apărarea europeană

Europa cu două viteze este susţinută de toate statele fondatoare ale Comunităţilor Europene şi de majoritatea statelor din zona euro. Într-un interviu difuzat Duminică, 12 Februarie, de radioul public din Germania, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a arătat deschis pentru această schimbare la faţă a Europei, cu mai multă „flexibilitate“ (lăsarea pe dinafară a mai multor state membre) în ce priveşte moneda euro.

„Unde se poate, de ce nu am putea funcţiona mai diferenţiat?“, a spus el în interviu. În schimb, spune Juncker, nu este de dorit ca acest principiu al vitezelor diferite să se aplice şi în apărarea europeană, acolo unde UE ar trebui să-şi aprofundeze politicile comune. Cu alte cuvinte, preşedintele Comisiei Europene îşi doreşte un nucleu al statelor dezvoltate din Vestul Europei care să continue integrarea, în timp ce statele estice, aşa-zisa „Europă iliberală“, să contribuie doar la proiectul militar al integrării, în primul rînd prin achiziţia de armament produs în Vestul Europei, în dauna industriei americane de profil.

„Bătaia de joc“ a României

Iniţiativele Vest-europene coordonate de Germania sînt identice cu cele sugerate de criticii americani ai noului preşedinte Donald Trump. O analiză succintă publicată de Carnegie Europe arată că nu toate statele UE respectă principiile la care au aderat. „Aceste valori sînt transformate în bătaie de joc de guvernele din Polonia, Ungaria şi România. De ce ar trebui contribuabilii europeni să verse zeci de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii unor ţări ale căror guverne nesocotesc angajamentul pentru valorile statului de drept?“, se arată pe site-ul Carnegie Europe. Pe de altă parte, UE are nevoie de o politică de apărare „credibilă“, avînd în vedere declaraţiile lui Donald Trump despre NATO ca „organizaţie învechită“ şi posibila apropiere de Rusia. „Chiar dacă Trump se angajează să menţină umbrela americană de securitate deasupra Europei, aceasta nu ar fi suficientă pentru a face faţă pericolelor interne şi externe.“ Aşadar, în timp ce posibilitatea apropierii de nivelul economic al Vestului european se reduce, intrarea statelor Est-europene într-un soi de „Schengen al apărării“, împreună cu investiţiile aferente, este binevenită.

Apel pentru o Europă condusă de Berlin

Wolfgang Ischinger, organizatorul Conferinţei de Securitate de la Munchen, care şi-a deschis lucrările Duminica, 19 Februarie, a pus sub semnul întrebării legăturile dintre Europa şi SUA în timpul administraţiei Trump. „Dacă preşedintele SUA spune că are la fel de multă încredere în Putin ca şi în cancelarul Merkel, asta mă înfioară“. „Acordul anterior prevedea că proiectul UE va fi apărat şi că scutul va fi NATO. Nu vreau să dramatizez, însă trăim într-o nouă eră, în care arhitectura de securitate este instabilă şi viitorul relaţiei transatlantice este nesigur”, a spus Ischinger. Soluţia diplomatului german este ca toată Europa să apere proiectul dominat acum de Germania şi să sublinieze în faţa lui Trump că „UE are 500 de milioane de locuitori, mult mai mulţi decît SUA“.

UE se joacă cu focul

O reacţie a venit din partea Greciei, o poziţie foarte tăioasă avînd în vedere disputa dintre Atena şi Berlin privind condiţiile în care Grecia va trebui să ramburseze datoria de circa 280 de miliarde de euro pe care o are la FMI şi UE (în primul rînd Germania). Premierul Alexis Tsipras a declarat că nu le va permite liderilor europeni să se folosească de drama grecilor pentru a cîştiga alegerile ce urmează în Olanda, Franţa şi Germania. „Cine se joacă cu ideea unei zone euro cu două viteze, cu sciziuni şi diviziuni, se joacă cu focul“, a spus Tsipras, încrezător totuşi că guvernul german „nu le va permite piromanilor să se joace cu chibriturile în depozitul de muniţie“. Tsipras i-a cerut cancelarului Angela Merkel să oprească „agresiunea constantă împotriva Greciei“.

Călin MARCHIEVICI, Cotidianul.ro