În 2003, prima dată am avut ocazia să ajung la mănăstirile moldovenești și bucovinene din dreapta Prutului. Însoțeam un grup de studenți și nu puteam da în vileag emoțiile, de aceea înghițeam nodurile și ștergeam lacrimile pe ascuns măsurînd cu ochii „temeliile seculare, aripile streașinelor și stelele de pe turlele altarelor și clopotnițelor”. Și de atunci tot ajung și iar ajung, cînd la o mănăstire, cînd la alta. Și de atunci tot emoții am, dar și multe sesizări, așa ca de femeie, de fiică, de creștină, de mamă, de soră, de bunică, de pedagog, de entomolog și tot așa. De atunci și pînă acum caut răspunsuri, dar la unele singură încerc să-mi spun, și fiindcă îmi par interesante prin intermediul Moldovei Suverane le transmit tuturor.

Prima și cea mai măcinătoare sesizare este: cine? a lansat idea genială de-a picta zidurile bisericilor pe dinafară. A doua întrebare la fel de clară este de ce? s-a hotărît ca unele biserici ale mănăstirilor Moldovei să fie pictate la exterior? A treia întrebare este cine a plătit geniala idee numită „pictură murală” sau fresca pe dinafară. Aceste picturi sînt atît de renumite, fac mare cinste Moldovei, Bucovinei și României întregi, dar și UNESCO le-a luat în supraveghere. Dar fiindcă la ziare se scriu articole scurte, voi povesti prin a respecta întocmai.

Repet așadar, cine a lansat idea de a picta zidurile bisericilor pe dinafară. Cu mult curaj scriu că idea de a picta bisericile din Moldova și pe exterior a venit de la soția lui Petru Rareș cea de-a doua. Cine a fost ea? O sîrboiacă botezată Elena Ecaterina, numită și Cătălina. După neam fiica unui despot (crai) sîrbesc – Ioan Brankovic. Tot ea soră vitregă cu Milița-Despina, soția lui Neagoe Basarab (domnie 1512-1521). V-am intrigat? Merci! Atunci citiți cele aflate și cu lux de amănunte calculate:

• Elena a fost o Doamnă mai specială și anume: odraslă de crai sîrbesc, tata ei fiind Jovan Branković (despot al Serbiei în 1496-1502), rezultă că ea a avut o pregătire în mai multe domenii pe care noi nu le vom cunoaște niciodată, dar cert este că a avut-o.
• Femeie de afaceri? Da. Vama din Botoșani se supunea ei personal.
• Cărturară? Evident șicu caractere chirilice, adică în slavona veche, iar datările dăltuite deasupra ușilor de biserici confirmă aceasta. Limba slavonă a circulat în țările românești „pînă nu demult”, sau în total cca 600 de ani. Sîrbeasca în slavonă era limba domnească a țărilor noastre și a doua Doamnă a lui Rareș o cunoaștea, posibil în paralel cu greaca, latina, turca etc. Cel mai important, prea mult probabil că putea citi în original cărțile de învățătură bisericească a lui Kiril și Metodiu. Poate și traducea unele capitole din ele, pentru ea, familie sau nu mai știm pentru cine. Putea Doamna de Domnitor să fie ignorată de mitropolitul Grigore Roşca și episcopul Macarie din Roman în așa „proiect” grandios și costisitor ca zidirea bisericilor și nu oricare, dar cu dublă frescă – în interior și la exterior?!
• Diplomată!Ea și numai ea a scris scrisoare sultanului turc pe sîrbește și cu atîta putere de convingere, încît soțul ei Petru Rareș și-a recăpătat tronul domnesc al Țării Moldovei a doua oară (1541-1546).
• Soție de două ori cu crai și domnitor. Primul un crai sîrb (necunoscut) și al doilea un domnitor moldovean dintre cei mai luminați ai neamului nostrum, Petru Rareș, care atît de mult se îngrijea de lărgirea hotarelor țării și aprig să lupte cu dușmanii. Proiectul „Biserica pictată pe ambele fețe: dinăuntru și dinafară” cu siguranță era pus în grija nevestei și se pare că așa au reușit amîndoi: el cu banul, iar ea cu zidirea și muruirea. Doar istoricii mai au de analizat și confirmat deducțiile respective.
• Creștină? Ortodoxă și reală credincioasă, după ea fiind recunoscute unele ctitorii de mare valoare istorică cu pictură murală ca: Mănăstirea Moldovița (Vatra Moldoviței), Mănăstirea Probota și bisericele „Sfînta Înviere” (Suceava), „Sf. Gheorghe” și „Uspenia”(Botoșani).
• Soră de Doamnă! A Miliței-Despina Basarab, ctitoriță împreună cu soțul ei Neagoe Basarab (domnie 1512-1521) al unei capodopere inestimabile cu denumirea atît de răsunătoare: Curtea de Argeș.
• Cumnată de domnitor. Cu Neagoe Basarab, autor și el de carte cu tentă, exact, educativă.
• Mamă dreaptă?A născut a ei 6 copii, 2 trecuți din viață în fragedă pruncie, iar 4 ajunși la maturitate.
• Mamă vitregă? A celor doi prunci din prima căsătorie cu Maria a lui Petru Rareș.
• Mamă de crăișori? Da! Ilieș (domnitor în 1546-1551) și Ștefăniță (domnitor în 1551-1552).
• Mamă decrăiță? Da! Fiica sa Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu.
• Soacră de domnitor? Un an și anume a lui a Alexandru Lăpușneanu însurat cu fiica ei Chiajna în primul an (1552-1553) din prima lui domnie (1552-1561).
• Bunică de prințișori din Chiajna cu Alexandru, mai apoi de pe Ruxanda.
• Ctitoriță bisericească? Da! Prima Mănăstirea Moldovița care a fost construită în primii ani de căsătorie a soților Rareș: 1532. Petru Rateșs-a căsătorit cu Elena la 43 de ani, fiind de 3 ani domnitor, dar și boier „înainte” de naștere. Ei au trait împreună numai 16 ani. Pînă la căsătoria lui cu Elena-Ecaterina sau pînă la 1530, acest fecior de domnitor și el însuși voievod, nu s-a înscris în istorie cu nici o schiță religioasă pe vre-un zid bisericesc. Bisericile lui taică-său erau din piatră brută și ca adevărate mauzolee, spre exemplu Biserica Domnească „Sf. Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț. A avut doar experiența de-a ridica biserici și a le consolida, dar fără nici un „caz estetic”.

Din această scurtă cronologie se poate concluziona cine a fost mai mult în Țară, la Curtea de Scaun din Suceava, la mănăstiri și la biserici. După plecările soțului ei vodă cu treburile Țării, cu siguranță mitropolitul Grigore Roşca și episcopul Macarie din Roman se sfătuia la selectarea subiectelor pentru pictura murală.

În concluzie, pentru mine Elena-Ecaterina Brankovic-Rareș a fost nu numai Doamna voievodului Petru Rareș, dar și o savantă fără diplome de bacalaureat și facultate, iar laboratorul ei de inspirație și creație a fost Țara Moldovei. Fiți de acord că în țara noastră și toată lumea, femei de genul Elenei din povestea noastră, nu sînt noutate sau curiozitate, dar efectiv fără ele societatea nu poate înainta. De aceea, consider că fără dreptate este ținută crăița sîrbească în „cămara” moldovenească. Locul ei este alături de soțul ei și cînd se cuvîntă Petru Rareș ar fi bine să se audă cu soția sa Elena. Că doar în istorie modele de acest gen sînt, spre exemplu unele din cele mai recente sînt: Principesa Elena, Prințesa Diana, Raisa Gorbaciov, Michelle Obama și altele.

La a doua întrebare tot atît de măcinătoare, dar de ce au ajuns soții Rareș să picteze zidurile bisericilor și pe dinafară, v-om afla din povestea următoare.

Asea M. TIMUŞ