Sistemul majoritar, pe care îl promovează Pahotniuc, este o faptă mult mai rea decît miliardul furat

Și de ce oare acest sistem este promovat de către persoana și partidul care, de facto, își pierd puterea? Politica ProEuropeană din ultimii ani a falimentat, este evident, acest fapt l-a înțeles poporul. Poporul, în marea lui majoritate, l-a votat pe Igor Dodon, deoarece el propune vectorul de Est, piața de Est pentru Moldova. Piața Europeană este plină, este imposibil de a comercializa acolo în volum mare, acest fapt este clar pentru fiecare persoană cinstită.

Deputații – persoane cu studii – insistă pentru ”integrarea Europeană” deoarece le este rușine să își recunoască greșeala lor, deoarece le este frică să nu fie considerați de proști. Ei sînt ostaticii politicii lor de termen scurt. Conform rezultatelor alegerilor Președintelui Republicii Moldova, Parlamentul a devenit de facto o instituţie nelegitimă, anti-populară.

Pentru Puterea falimentată există doar o singură ieșire din situație – de a cumpăra viitori deputați. Și cel mai bun instrument pentru realizarea acestui fapt este sistemul majoritar. Viitorii deputaţi, ale căror candidaturi le va alege și le va finanța Alianța, multe vor promite poporului, dar și într-un mod foarte ușor își vor lua înapoi promisiunile făcute indiferent de faptul dacă au fost anterior consilieri cu funcţii sau sînt candidați din nou aleși de către partidul democrat. ”Victoria Bank” dispune de acești bani pentru a-i cumpăra. Dar și Vestul îi va ajuta cu bani.

În cazul alegerilor pe liste de partid, programul formaţiunii politice măcar la ceva obligă. Dezertorii din fracțiune în fracțiune se folosesc de imperfecțiunea deliberată a legislației. Și Parlamentul ”conștiincios” nu se grăbește să remedieze golurile din legislație, pentru ca pe viitor să existe posibilitatea de a cumpăra deputați a cîte paisprezece persoane și mai multe dintr-o singură dată. Şi toate astea se fac nu în interesele poporului, dar în scopul ”integrării europene” fantomatice și falimentate.

Impertinența clasei politice este văzută de către populația țătii și opinia publică internațională. Dar cea din urmă tace, deoarece deține aici scopuri coloniale, scopuri de supunere a noilor teritorii pentru piața sa. Acest fapt se întîmplă și cu Ucraina, unde Europa închide ochii la toate încălcările regimului și ale grupărilor de naționaliști, care cu ajutorul bîtelor și armelor în mîini stabilesc reguli – cum să fie efctuată votarea și cum să fie numărate voturile. Nota Guvernării Republicii Moldova în adresa Rusiei cu privire la presupusele hărțuiri în Rusia a cetățenilor moldoveni, are drept scop nu doar împiedicarea îmbunătățirii relațiilor cu Rusia, dar și de a convinge cetățenii Republicii Moldova în viclenia cetățenilor ruși, pentru a cultiva neclaritate în rîndurile viitorilor alegători.

Președintele trebuie să pună întrebarea către popor cu privire la încrederea sau neîncrederea în Parlament. Această cale este cea mai scurtă pentru dizolvarea acestuia și numirea altor alegeri. Extinderea împuternicirilor președintelui este de asemenea o cale. Dar de unde de găsit un ”Marinar Zhelezniak”, Serghei Lazo sau Frunze, pentru a curăța clădirea Parlamentului, dacă cei prezenți acolo nu vor fi de acord să îl elibereze de bună voie?

Pavel AVERKIN