Chinezii ne cheamă pe piaţa lor

Chiar aş vrea să aud o explicaţie potrivită de la cei care răspund de promovarea mărfurilor noastre în lume: de ce ne înghesuim la porţile pieţei mofturoase din Est, cu reguli mereu schimbătoare, în funcţie de nazurile politicienilor, sau la porţile pieţei pretenţioase din Vest şi ignorăm cu desăvîrşire, cu nesăbuire cea mai mare piaţă din lume, cea chineză? Or, în timp, ce pe aceste două pieţe, care după numărul de cumpărători, nu se ridică nici la un miliard de persoane, descărcăm aproape 90 la sută din mărfurile noastre, pe cea din China, cu peste 1 miliard 300 milioane de cumpărători nu avem nici jumătate de procent din exporturile moldoveneşti.

 Vă voi lămuri foarte simplu ce oportunităţi enorme ne oferă piaţa chineză, cea mai mare din lume. E destul ca fiecare chinez să cumpere cîte o sticlă de vin într-un an şi toate beciurile, depozitele întreprinderilor de vinificaţie din ţară rămîn pustii.

 Potrivit lui Xu Tongkai, consilier economic al ambasadei RP China în RM, anul trecut, după ce valoarea totală a operaţiunilor comerciale de import şi export a Chinei a atins cifra de 3 810 miliarde de dolari SUA, piaţa acestei ţări a devenit cea mai mare din lume. Din păcate, schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi China de abia dacă s-au ridicat anul trecut la nivelul de 424 milioane de dolari SUA, adică o picătură în ocean. E regretabil, că dacă din punct de vedere al importurilor, China este a patra ţara, de unde aducem mărfuri ce valorează peste 415 milioane de dolari SUA, cu o pondere de 8 procente, apoi din perspectiva exporturilor, piaţa acestui stat este pentru noi „pămînt desţelenit”. Mărfurile autohtone vîndute anul trecut pe cea mai mare piaţă din lume au valorat doar 0,4 la sută din volumul total al exporturilor moldoveneşti, cu o valoare de doar 8 milioane de dolari SUA.

Cu toate că în ultima vreme, schimburile comerciale dintre China şi RM iau amploare: anul trecu, exporturile au crescut mai bine de 2 ori, iar importurile cu 4 procente, Xu Tongkai consideră că în domeniul relaţiilor economico-financiare dintre aceste două ţări mai există „ spaţiu mare ce rămîne să fie exploatat”. Dumnealui precizează că în următorii 5 ani China va importa bunuri în valoare de 10 000 miliarde de dolari SUA şi, de aceea, îşi doreşte să constate o prezenţă cît mai solidă, mai impunătoare a mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti, mai ales a produselor de vinificaţie, pe piaţa ţării dumisale. El promite că va acorda ajutorul necesar oamenilor noştri de afaceri să ocupe un segment însemnat pe piaţa chineză cu peste 1 miliard 300 milioane de cumpărători. Totodată, consilierul economic chinez îşi propune ca şi produsele din ţara pe care o reprezintă în RM, ieftine şi de calitate, să devină „o alegere reală” a moldovenilor. În viziunea lui Xu Tongkai, cooperarea cu China are şanse să devină o prioritate a dezvoltării RM.

 Ca să ne demonstreze că pe bune sînt puse pe adîncirea, extinderea relaţiilor comerciale, economice dintre ambele ţări, să atragă oamenii de afaceri moldoveni, să promoveze mărfurile ţării lor pe piaţa noastră, autorităţile chineze au organizat zilele trecute, pentru prima dată la Chişinău, o prezentare a Expoziţiei de import-export „Canton Fair”, cel mai mare tîrg din China şi de pe continentul Asiei, care are loc două ori pe an la Guancijou, de la 1957 încoace. Potrivit lui Wang Runsheng, preşedinte al centrului de Comerţ Extern din China, tîrgul „Canton Fair” reprezintă o fereastră, un simbol al politicii de deschidere a Chinei, cu o suprafaţă totală de 1,16 mln metri pătraţi şi cu 59 mii de standuri, la care participă peste 200 mii de oameni de afaceri din 210 ţări şi regiuni ale planetei.

Vorbind de avantajele tîrgului „Canton Fair”, Wang Runsheng a evidenţiat că acesta reprezintă cea mai bună platformă pentru analiza, studierea şi cumpărarea produselor chinezeşti, întrucît sînt expuse articolele a unui număr record de întreprinderi, dintre care peste 24 mii cele mai bune unităţi industriale din ţară şi alte 562 întreprinderi de peste hotare. Parteneri străini beneficiază de zone special amenajate pentru a tatona piaţa chineză cu peste 1 miliard 300 milioane de cumpărători.

Pe teritoriul tîrgului este expusă o varietate imensă de produse, cam 150 mii de exponate de producţie chineză, echipamente electronice şi electrocasnice, utilaje de construcţii, produse de larg consum, textile, îmbrăcăminte şi multe alt lucruri, de o calitate înaltă, mai cu seamă ce corespund standardelor ecologice. Ca de obicei, mărfurile „made in China” sînt renumite prin preţurile mici.

Deşi pe teritoriul tîrgului poţi găsi orice se fabrică în ţară, fiecare sector al lui are o specializare concretă. Activitatea acestuia este organizată astfel, încît vizitatorii, invitaţii, cumpărătorii să aibă acces la o informaţie detaliată despre cei care sînt prezenţi cu exponate, despre produsele expuse. Astfel, cumpărătorii pot beneficia zilnic de 3 ore de servicii gratuite de internet wi-fi. Funcţionează o platformă E-commerce, prin intermediul căreia cumpărătorii pot solicita informaţii despre furnizori, pot gestiona on-line afacerile lor. În genere, explică Wang Runsheng, „Canton Fair” este un tîrg care funcţionează anul întreg.

Deşi, prezentat pentru prima dată în ţara noastră, tîrgul „Canton Fair” este vizitat de multă vreme de către agenţi economici din RM. Unii dintre aceştia au ajuns să-i admire, să-i analizeze exponatele expuse chiar şi de 9 ori şi au revenit în ţară cu achiziţii importante de mărfuri. Este adevărat că numărul oamenilor de afaceri moldoveni care participă la ediţiile tîrgului „Canton Fair” este încă unul mic, de la 45 pînă la 87 de persoane. Tocmai din acest considerent, Guvernul Chinei, care obişnuieşte în fiece an să prezinte acest tîrg în una din ţările lumii, a decis să organizeze un eveniment similar şi la noi, care este dedicată ediţiei 114 a tîrgului Canton din octombrie-noiembrie 2013, prin intermediul căruia să atragă mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din RM pe cea mai mare piaţă din lume, să dezvolte afaceri cu reprezentanţii celei de-a doua economii din lume.

Vlad LOGHIN