Pariaţi pe Uniunea Europeană! (IV)

În episodul de faţă, vom realiza radiografii ale ofertelor Uniunii Vamale şi Uniunii Europene din punct de vedere al democraţiei şi statului de drept, prin intermediul cărora sperăm să vă aducem în atenţie date concludente de care să vă folosiţi în conturarea unei opinii cu privire la cele doua proiecte integraţioniste.

În ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, se pare că aceasta ar avea un impact negativ asupra situaţiei democraţiei şi respectării drepturilor omului de la noi din ţară. Pentru aderarea la Uniunea Vamală, nu sînt impuse criterii precum edificarea statului de drept sau respectarea drepturilor omului. Cu alte cuvinte, absenţa unor astfel de performanţe face posibilă integrarea inclusiv a unor state cu regim dictatorial, ceea ce nu ar trebui să mire pe nimeni avînd în vedere că Uniunea Vamală este formată din state cu sisteme de guvernare autoritare.

Aşa cum bine puncta Judy Sheldon, economistă la National Endowment for Democracy, Washington, „ţărilor vecine cu Rusia ar trebui să le dea de gîndit şi faptul că, spre deosebire de UE, Rusia nu le solicită nici un fel de reforme înaintea intrării în Uniunea Vamală, nici un fel de eforturi de consolidare a domniei legii şi de combatere a corupţiei. Ce le spune Rusia este: veniţi cu noi, noi nu avem nici un fel de standarde, nici un fel de valori. Ar fi greşit pentru o ţară care vrea să se modernizeze să se alăture unei puteri regionale care nu respectă democraţia, drepturile omului, libertatea politică şi nici măcar oportunitatea economică, unei Rusii care nu crede în transparenţă, domnia legii sau combaterea corupţiei".

Referitor la „oferta de democraţie” a Uniunii Vamale, ne putem face o idee privind situaţia în domeniul respectării drepturilor omului din statele membre ale acesteia, respectiv Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan.

Uniunea Vamală - un corpus de state nelibere

Rapoartele organizaţiei „Freedom House” în ceea ce priveşte „Libertatea în Lume şi Statele în Tranziţie”, au arătat că cele trei state se confruntă cu deficienţe grave la toate capitolele de evaluare a stării democraţiei, şi anume: libertatea şi corectitudinea procesului electoral, libertatea şi rolul societăţii civile, mass-media independentă, calitatea guvernării democratice la nivel naţional şi local, independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.

Concluzia acestor evaluări este aceea că drepturile politice şi libertăţi civile de bază sînt absente sau sistematic încălcate de către autorităţi în Rusia, Belarus şi Kazahstan, experţii independenţi acordînd celor trei state statutul de state „nelibere”.

Împotriva acestor nedreptăţi a fost anunţat protestul avînd sloganul „Jos cu Putin de la Kremlin”, care va avea loc pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse la 18 Mai. În acest sens, a fost înfiinţată pagina web – „Manezka2014.com”, în cadrul căreia protestatarii solicită autorităţilor ruse introducerea unui regim de vize cu toate statele din Asia şi Caucaz, interzicerea pe piaţa muncii a imigranţilor, sprijin financiar pentru familiile cu mulţi copii.

Mitingul este activ promovat pe reţeaua de socializare „VKontakte”, fiind identificate conturile: „Doloi Putina iz Kremlia”/„Afară cu Putin din Kremlin”[1]; „Manezka2014 Sankt-Petersburg Deni Gneva”/„Manejka2014 Sankt Petersburg Ziua Furiei” [2]; „Manezka-2014 Împreuna schimbăm Rusia!”[3].

Mesajele anti-Putin postate critică autoritarismul politicii promovate de Vladimir Putin, pe care l-au acuzat că „nu combate corupţia”, că „atacă statele suverane vecine” şi că „încearcă să se menţină la putere cultivînd mitul terorismului, pentru a induce teama în rîndul populaţiei şi pentru a justifica astfel cheltuirea unor sume uriaşe din bugetul Federaţiei Ruse”.

Un alt aspect evaluat de experţi a fost libertatea presei. Conform „Indexului Libertăţii Presei” al organizaţiei „Reporteri fără Frontiere”, care cuprinde 178 de state, Rusia, Belarus şi Kazahstan se plasează pe locurile 142, 168 şi 154, alături de Uganda (139), Gambia (141), Afganistan (150), Rwanda (156), Somalia (164).

De altfel, în urmă cu două săptămîni, pe 13 Aprilie, mii de oameni au protestat la Moscova faţă de propaganda de la televiziunile ruse. Intelectualii ruşi care au organizat „Marşul Adevărului” au cerut independenţa presei, invocînd dreptul la informare obiectivă şi şi-au arătat nemulţumirea faţă de propagarea urii şi xenofobiei în presa controlată de stat.

Rusia, Belarus şi Kazahstan – corupţie incontrolabilă

În ceea ce priveşte corupţia, „Indexul de Percepţie a Corupţiei – 2011”, dat publicităţii de organizaţia „Transparency International”, a venit cu o constatare sumbră: Rusia, Belarus şi Kazahstan se numără printre cele mai corupte state din lume. Rusia şi Belarus se plasează pe locurile 143, fiind devansate de Sierra Leone, Niger şi Pakistan (134), iar Kazahstanul pe locul 120, fiind devansat de Mali (118), Senegal (112), Tanzania (100).

Această evaluare este consolidată de Indicatorii de Guvernanţă Globală (Worldwide Governance Indicators) ai Băncii Mondiale, conform cărora Rusia, Belarus şi Kazahstan se număra printre statele cu cei mai mici indici de control ai corupţiei, şi anume: 12.9%, 23% şi 15.3%.

Pentru a înţelege şi mai bine cît de mare este nivelul de corupţie al statelor membre ale Uniunii Vamale, îl putem compara cu indicii de control ai corupţiei din Bulgaria şi România, cele mai criticate state membre ale UE la capitolul combaterea corupţiei. Astfel, conform „Transparency International”, indicii de control ai corupţiei în Bulgaria şi România sînt de 52.2% şi, respectiv, 53.6%, cele două ţări situîndu-se pe locurile 86 şi, respectiv, 75 în lista celor mai corupte state din lume.

Oferta Uniunii Vamale – degradare a statului de drept

Dacă aderarea Belarusului şi a Kazahstanului la Uniunea Vamală nu a produs nici o schimbare în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, pentru că oricum acestea deja lipseau, pentru Republica Moldova a alege integrarea în Uniunea Vamală echivalează cu a alege să regreseze la capitolul democraţie şi respectarea drepturilor omului, pentru că şansele Republicii Moldova de a trece din categoria statelor „parţial libere”, unde se află în prezent, la cea de „nelibere” sînt foarte mari.

Oferta Uniunii Europene – respectarea principiilor democratice, drepturilor omului şi bunei guvernări

Spre deosebire de ceea ce presupune integrarea în Uniunea Vamală, pentru aderarea unui stat la Uniunea Europeană, respectarea principiilor democratice, drepturilor omului şi bunei guvernări sînt imperative. Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sînt valorile care se regăsesc în toate tratatele Uniunii Europene, încă de la crearea acesteia. În momentul de faţă, ele sînt consolidate de Carta drepturilor fundamentale.

De altfel, în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, statele membre ale UE se încadrează în categoria „societăţilor libere”. Nici unul din statele membre ale UE nu se confruntă cu un regim autoritar de guvernare.

În plus, lupta împotriva corupţiei şi consolidarea independenţei Justiţiei sînt unele dintre obiectivele prioritare ale statelor care au aderat la UE, cu rezultate extraordinare în ţări precum România, unde, în urma integrării, oficiali de rang înalt şi oameni de afaceri potenţi au fost condamnaţi la ani grei de închisoare, pentru luare sau dare de mită, spălare de bani, etc.

Pe cine pariem?

Vrem să fim părtaşi ai unuia din cele mai corupte sisteme din lume, Uniunea Vamală, sau să ne integrăm în elita celor mai democratice state de pe mapamond, Uniunea Europeană? Doar cel care nu vrea să vadă, nu înţelege diferenţa uriaşă dintre cele două oferte integraţioniste. Şi doar cel care nu are în vedere interesul moldovenilor poate să spună că în Uniunea Vamală ne va fi mai bine.

Moldova Suverană