România, invitată politicos în viteza a doua a UE

Pînă în 2025, românii vor avea drepturi şi beneficii sociale ca în statele scandinave, vor trăi într-o ţară digitalizată pînă în ultimul cătun, cu un sistem de educaţie care va produce doar forţă de muncă supercalificată, se vor mîndri cu o armată europeană cel puţin autonomă faţă de NATO, cu armament european achiziţionat dintr-un fond comun european, nu vor mai fi speriaţi de starea sistemului bancar şi creditele neperformante, pentru că acestea vor fi fost reparate prin preluarea poverii datoriilor de către toate statele UE. Nu este o glumă. Este viziunea birocraţilor de la Bruxelles (care reflectă viziunea Berlinului şi a Parisului) pentru UE pînă în anul 2025, expusă în patru documente de reflecţie.

Comisia Angelei Merkel

Să începem cu viziunea asupra apărării europene. „Sarcina întăririi securităţii europene este în primul rînd în mîinile europenilor“, arată „Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene“, prezentat la Bruxelles pe 7 Iunie şi semnat de doi dintre vicepreşedinţii CE – Federica Mogherini şi finlandezul Jyrki Katainen. Seamănă izbitor cu declaraţia Angelei Merkel după ultima întîlnire cu Trump: „Este timpul ca Europa să-şi ia destinul în pro­priile mîini“.

De această dată este vorba de destinul militar al UE, care, în viziunea Comisiei, poate merge pînă la trupe europene autonome faţă de NATO, aflate sub comandă europeană şi care vor lua parte la misiuni independente de NATO. Începe să prindă contur spaima presei americane privind „Germania care îşi creează discret o armată proprie“, pentru început cu brigăzi din Cehia, Olanda şi România, după cum scria recent Foreign Policy. Este însă puţin probabil că statele din Europa de Est vor alege distanţarea de SUA, iar aceasta poate produce o primă sciziune Est-Vest.

Utopia armatei europene

Cifrele spun multe despre viabilitatea acestui proiect european de apărare. UE îşi propune să aibă în fiecare an un fond de 5,5 miliarde de euro pentru investiţii comune în armament. Să comparăm finanţarea acestui proiect socotit îndrăzneţ la Bruxelles cu finanţarea americană doar pentru rezistenţa în faţa unei potenţiale agresiuni ruse – 4,8 miliarde de dolari. Prin urmare, mai este mult pînă cînd Europa va avea propria armată şi, mai cu seamă, pînă cînd acest lucru va fi posibil fără a irita Statele Unite.

O lume cu slujbe şi bănci ideale

Să trecem la viziunea socială pentru Europa anului 2025. A fost expusă în documentul de reflecţie „Pilonul european al drepturilor sociale“, în care Comisia condusă de Jean-Claude Juncker propune o lume ideală: locuri de muncă sigure şi sănătoase, venit minim, protecţie socială, asistenţă medicală de calitate, pensii decente, pregătire profesională continuă, locuinţe sociale, grădiniţe, şanse egale. Este o viziune care exclude dumpingul social al esticilor, dar care exclude şi zecile de ore suplimentare neplătite muncite de estici.

Cum se vor putea realiza toate acestea într-o Europă cu o populaţie îmbătrînită ce apasă tot mai mult pe sistemul protecţiei sociale, Comisia nu o spune. Şi nu spune nici cum se vor împlini toate astea în ţările sărace ale UE, acolo unde pînă şi canalizarea este o problemă. Însă Comisia spune cum pot beneficia statele de fonduri pentru aceste obiective – doar prin aderarea la o Uniune Monetară definitivată, în care băncile centrale şi fiscalitatea vor fi subordonate Bruxellesului şi Frankfurtului.

Această aprofundare a Uniunii Economice şi Monetare este abordată într-un nou document de reflecţie, ce vizează în special băncile. Comisia face referire la apariţia obligaţiunilor garantate de statele UE, însă nu arată cum marile bănci europene (controlate în mare parte de marile state europene) nu vor încerca să profite de aceste garanţii, declanşînd adevărate războaie financiare intra-UE.

Populismul de catifea al Comisiei

Toate aceste viziuni ale Comisiei Europene pentru viitorul UE fac parte dintr-o strategie de reapropiere între cetăţeni şi instituţiile de la Bruxelles. Comisia vorbeşte despre drepturile sociale tocmai pentru a reduce din ascensiunea populismului din ţările sărace, vorbeşte despre bănci şi uniunea monetară pentru a opri populismul în ţările bogate, vorbeşte despre succesul UE într-o lume globalizată pentru a reduce spaimă europenilor în faţa valurilor de imigranţi.

Însă aceste viziuni fac parte dintr-o serie deschisă de celebrele scenarii pentru viitorul UE expuse de Juncker în luna Martie, cu „Europa cu mai multe viteze“ cap de afiş. Aceste viziuni sînt aplicabile cel mult în ţările din Nordul Europei, în Belgia, Olanda, Germania şi, cu greu, în Franţa şi Nordul Italiei – este, practic, nucleul dur al UE. În restul continentului, şi mai cu seamă în Est, acele drepturi sociale „minime“ sau succesul pe pieţele mondiale sînt o utopie în acest moment.

România, invitată în viteza a doua

Cu alte cuvinte, aceste viziuni despre UE în 2025 pot fi modalitatea politicoasă a nucleului dur al UE de a invita ţările estice să treacă în viteza a doua a Europei. Şi asta se întîmplă chiar acum cu camionagii români angajaţi în ţară cu salarii mici, care duc o viaţă de sclavi făcînd cabotaj rutier în Vest pentru firmele occidentale; statele vestice au introdus legi împotriva acestui dumping social şi le-au interzis repaosul săptămînal în cabină (trebuie să îl facă la hotel), iar asta poate echivala cu rămînerea lor fără slujbă. Este un exemplu despre cum Europa se rupe şi despre cum toate aceste documente de reflecţie, aparent benigne, vor oficializa această scindare a continentului. Există însă şi un domeniu în care nu este prevăzută posibilitatea unei a doua viteze – apărarea şi investiţiile militare. Aici, toate statele trebuie să investească şi să cumpere armament produs de marile economii europene.

Călin MARCHIEVICI

Articol preluat din Cotidianul.ro