PASTELE, SARBATOAREA BUCURIEI, A PACII SI A TRADITIILOR DIN JURUL VESTII CA HRISTOS A INVIAT

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfîntă, aduce bucuria unică a Învierii Mîntuitorului, fiind considerată a fi una a bucuriei şi păcii între oameni date de vestea Învierii. Este o veste care, pînă la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!". De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plîngă, bucuria fiind sentimentul predominant în zilele de Paşte. Numele sărbătorii derivă din cuvîntul ebraic "pesah", care înseamnă "trecere" şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles "paseh".

Lumina Sfîntă de la Ierusalim sau Focul Haric va ajunge în acest an pentru a 15-a oară în Republica Moldova. Încă de ieri, în Joia Paştelui, o delegaţie a Mitropoliei Moldovei, condusă de ÎPS Vladimir, s-a deplasat la Biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim, de unde va lua lumina sfîntă. Potrivit ÎPS Vladimir, din delegație fac parte zece persoane, printre care și Președintele țării, Igor Dodon. Focul haric va fi adus cu o cursă regulată, Chișinău – Tel-Aviv.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mîntuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pîine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumînările oamenilor sînt aprinse, alaiul, avîndu-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cîntînd "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcînd, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere. Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mîncate. Tot de Paşte, credincioşii aprind lumînări pe mormintele celor dragi şi duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.

Duminică spre prînz, credincioşii sînt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca "A doua Înviere", la care vor fi citite, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan. Săptămîna de după Înviere se numeşte Săptămîna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sîmbăta Mare şi în zilele de Paşte (Duminică, Luni şi Marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri pînă în Joia din Săptămîna Luminată.