În episodul de astăzi, ne vom referi la aspecte care ţin de echitabilitatea celor două proiecte integraţioniste: Uniunea Europeană, respectiv Uniunea Vamală.

De la înfiinţare, Uniunea Europeană a cunoscut multiple etape de dezvoltare, oficialii europeni manifestînd o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea cadrului de desfăşurare a activităţilor din orice domeniu în spaţiul comunitar, astfel încît să asigure soluţii echitabile pentru toţi cetăţenii.

Această situaţie reiese din atenţia manifestată faţă de cele mai mici detalii ale vieţii cotidiene, precum taxele de drum echitabile pentru toţi şoferii, pe care Comisia Europeană le recomandă statelor membre. De asemenea, o putem recunoaşte din eforturile depuse pentru dezvoltarea unui comerţ echitabil, care să respecte nevoile consumatorului, ale producătorilor, comercianţilor precum şi mediul înconjurător.
Este de notorietate grija oficialilor de la Bruxelles pentru asigurarea unui proces echitabil pentru toţi cetăţenii oriunde s-ar afla în Uniunea Europeana, sens în care, la nivelul Comisiei Europene, sînt promovate în mod frecvent propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei.

Nu trebuie omis din vedere nici procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Începînd din 1 Noiembrie 2014, în UE, acest demers va presupune un sistem care atribuie un vot fiecărui stat membru, tinînd totodată seama de ponderea lor demografică. Astfel, o majoritate calificată se obţine dacă acoperă cel puţin 55% din statele membre, care reprezintă cel puţin 65% din populaţia UE.
Cum se prezintă, însă, situaţia în Uniunea Vamala?

În primul rînd, cine vrea să se documenteze cu privire la acest proiect, se va lovi de un vid de informaţie. Cu excepţia cîtorva comunicate cu privire la evoluţiile din Uniunea Vamală, pe Internet nu există nici un site dedicat acestui proiect de unde poţi să te documentezi. Este o lipsă de transparenţă care te duce cu gîndul la vremurile pe care le consideram demult apuse, totalitariste, dictatoriale şi fasciste, în care cenzura şi privarea de dreptul la libera informare se practicau la scară largă.

Uniunea Vamală – entitate creată pentru a satisface doar interesele Federaţiei Ruse 

Din informaţiile obţinute după îndelungi căutări în spaţiul virtual, a reieşit că, spre deosebire de Uniunea Europeană, unde este exclusă dominaţia economică şi politică a UE de către un singur stat, în Uniunea Vamală directivele vin de la Federaţia Rusă, care domină acest spaţiu comunitar.

Din totalul populaţiei Uniunii Vamale, cel puţin 83,6% sînt cetăţeni ruşi, iar la această cifră se mai adaugă cel puţin 3,1% de compatrioţi ruşi care locuiesc în Belarus şi Kazahstan.

Dominaţia Federaţiei Ruse se poate regăsi şi la alte nivele. De exemplu, 79,2% din volumul comerţului exterior al Uniunii Vamale revine Rusiei, 93,4% din rezervele valutare ale Uniunii Vamale sînt ale Rusiei şi tot Rusiei îi revine 65,2% din volumul comerţului intern al Uniunii Vamale.

În ceea ce priveşte procesul de luare a deciziilor, în Uniunea Vamala, fiecare stat deţine puterea unui vot proporţional cu puterea sa economică, iar dintre cei trei membrii, Federaţia Rusă este cel mai puternic stat din punct de vedere economic. Astfel, din total, 57% din drepturile de vot în cadrul Comisiei Uniunii Vamale revin Federaţiei Ruse, iar Belarusului şi Kazahstanului cîte 21,5% fiecare. Din aceste considerente, Moscovei îi este foarte uşor să obţină minoritatea de blocaj atunci cînd o decizie nu îi va aduce un avantaj sau să obţină majoritatea necesară pentru ca o propunere să fie aprobată.

Dacă în cadrul Uniunii Europene, spre exemplu, ar fi imposibilă adoptarea unei decizii care vizează Republica Moldova fără acordul reprezentanţilor moldoveni, în cadrul Uniunii Vamale, circa 80% din funcţionarii Comisiei Economice Euroasiatice sînt cetăţeni ai Rusiei, care bineînţeles că vor adopta decizii doar în concordaţă cu interesele Rusiei şi nicidecum ale Republicii Moldova.

NOTA. Comisia Economica Euroasiatica (CEE) este autoritatea supranaţională, către care va fi delegată o parte din suveranitatea ţării, în special în domeniul politicii tarifare. Deciziile adoptate de Comisie vor avea un caracter obligatoriu şi se vor răsfrînge asupra unui set de politici de stat: tarifar, macroeconomic, valutar, politică investiţională şi energetică etc.

Inechitabilitatea procesului de luare a deciziilor nu poate să prevestească nimic bun. Orice ţară care nu se lasă dominată sau controlată de Federaţia Rusă riscă să aibă parte de represalii din partea Moscovei.

Statele care sînt parte a Uniunii Vamale îşi doresc să fie aplicat principiul egalităţii tuturor participanţilor, Minskul şi Astana insistînd asupra acestui punct.
Nu cu mult timp în urma, mediul de afaceri din Kazahstan şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la calitatea de participanţi la Uniunea Vamală, susţinînd că ei îşi desfăşoară activitatea în cadrul Uniunii în detrimentul propriilor interese. Aceştia au declarat că rezultatele negocierilor acordurilor semnate de autorităţile din Kazahstan se văd în cifrele de afaceri, derulate în cadrul Uniunii Vamale Rusia – Belarus – Kazahstan, din care rezultă că cei mai avantajaţi sînt ruşii, pentru că ei au reuşit să îşi impună punctul de vedere şi şi-au promovat propriile obiective.
Pentru Kazahstan, dar si pentru Belarus, piaţa rusă ramîne a fi greu de cucerit.

Nu acelaşi lucru se întîmplă şi invers. Rusia dispune de un şir de instrumente pe care le foloseşte în relaţia cu partenerii săi cei mai apropiaţi. Necunoaşterea tuturor detaliilor tehnice, dar mai ales a procedurilor legale din cadrul Uniunii Vamale, va avea consecinţe grave asupra balanţei comerciale dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan.
De altfel, atitudinea Federaţiei Ruse de a impune regulile jocului, neţinînd cont de interesele partenerilor l-a determinat pe dictatorul Belarusului, Alexander Lukasenko, să aibă o reacţie de sfidare la acţiunile Federaţiei Ruse în Ucraina. Acesta a refuzat să trimită o delegaţie de observatori pentru referendumul desfăşurat în Crimeea şi chiar a început să colaboreze cu noul guvern pro-occidental de la Kiev, nerecunoscut de regimul Putin.

Recent, AFP a relatat că liderul de la Minsk şi-a exprimat îngrijorarea faţă de agravarea crizei din Ucraina, îndemnînd populaţia ţării sale să apere „prin toate mijloacele” independenţa de stat, referindu-se la o ameninţare din partea Rusiei.
Soarta Republicii Moldova în Uniunea Vamală nu este, deci, greu de previzionat. „Oferta generoasă” a Uniunii Vamale este, în fapt, o totală subordonare faţă de Federaţia Rusă. Aşa cum s-a întîmplat şi în cazul integrării Belarusului şi Kazahstanului, după aderarea la Uniunea Vamală, ţara noastră va trebui să joace după cum dictează Moscova. Puterea de decizie a Chişinăului va fi una nesemnificativă, iar interesele populaţiei nu vor putea fi satisfăcute.

Moldova Suverană